Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 20/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 20
Ședința publică de la 6 ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 3: Smaranda Pipernea
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de SPITALUL MUNICIPAL DE URGENȚĂ " "BÎRLAD împotriva sentinței civile nr. 1011 din02 X 2008 Tribunalului Vaslui, intimată fiind --, având ca obiect conflict de muncă - contestație act.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier jr. pentru recurentă și intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la al doilea termen de judecată, recurentul a depus la dosar, prin registratura instanței, precizări.
Intimata, primind duplicatul precizărilor formulate de recurent, nu solicită termen pentru a lua cunoștință de acestea, nu are cereri de formulat,
Reprezentanta recurentului depune delegație de reprezentare și precizează că nu mai are cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în recurs.
Consilier jr., având cuvântul pentru recurent, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței instanței de fond, menținerea deciziei unității ca legală și obligarea intimatei la plata diferențelor pentru motivele arătate în cererea e recurs și precizările depuse la dosar.
Intimata arată că în septembrie 2007 Spitalul a organizat un concurs, a câștigat și a semnat un contract de muncă de asistent medical principal. Spitalul i-a oferit un salariu inferior pregătirii sale. I-a fost retrogradată funcția fără să semneze nimic. Apreciază sentința Tribunalului Vaslui ca fiind corectă și solicită menținerea acesteia și respingerea recursului ca nefundat. Depune concluzii scrise.
Instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de față.
Prin cererea înregistrată sub nr. 1255/89/22.05.2008, reclamanta - a chemat în judecată Spitalul Municipal de Urgență " " B, solicitând anularea dispoziției nr.263/23.04.2008 emisă de către pârât.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, prin dispoziția contestată, s-a luat măsura rectificării încadrării sale din funcția de asistent medical principal, în cea de asistent generalist în secția interne, precum și obligarea sa la restituirea sumei de 741 lei, reprezentând diferență de salarizare pentru perioada 01.10.2007-01-04.2008, pentru motivul că ar fi susținut gradul principal în specialitatea pediatrie.
Reclamanta a considerat că această măsură este nelegală și netemeinică, întrucât a ocupat funcția de asistent medical începând cu data de 01.10.2007 și până la data de 01.04.2008, în urma unui concurs organizat de către unitatea angajatoare.
S- mai arată că, în cazul în care nu ar fi avut specializarea necesară pentru a ocupa funcția de asistent medical principal în secția interne, spitalul pârât nu ar fi primit-o la concurs pentru ocuparea acelui post.
Potrivit actelor care atestă studiile și specializările ulterioare, reclamanta susținut că specialitatea sa este medicină generală și nu pediatrie. Funcția de asistent medical principal este dată de examenul de grad principal, examen care se dă o singură dată, în cariera unui asistent medical.
La termenul de judecată din data de 18.09.2008, reclamanta a solicitat și obligarea spitalului pârât la plata daunelor morale în sumă de 30000 lei.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Spitalul Municipal de Urgență " " Bas olicitat respingerea acțiunii formulate ca fiind nefondată, întrucât postul pe care a concurat reclamanta era de asistent medical generalist la Secția medicină internă, astfel încât nu-i putea fi recunoscut gradul de asistent medical principal și nu putea fi salarizată la acest nivel.
Spitalul Municipal de Urgență " " Baf ormulat în cauză și cerere reconvențională, solicitând obligarea reclamatei-pârâte la plata sumei de 741 lei, reprezentând diferență de salarizare, întrucât în mod greșit aceasta a fost încadrată și salarizată ca asistent medical principal, deși postul pentru care concurase era de asistent medical generalist.
Spitalul pârât a mai arătat că a emis o dispoziție de rectificare a încadrării și salarizării reclamantei-pârâte.
Pârâtul a depus la dosar documentația ce a stat la baza emiterii deciziei contestate și alte înscrisuri, în susținerea poziției sale procesuale.
Prin sentința civilă nr.1011 din 02.10.2008, Tribunalul Vasluia admis în parte contestația formulată de reclamanta -, a anulat decizia nr.263 din 24.04.2008emisă de către spitalul pârât, a anulat capătul de cerere privind acordarea de daune morale și a respins cererea reconvențională formulată de Spitalul Municipal de Urgență " "
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut următoarele:
Din actul depus la fila nr.19 s-a reținut că spitalul pârât a organizat un concurs la data de 12.09.2007 pentru ocuparea a trei posturi vacante de asistent medical secția interne, unul dintre aceste posturi fiind ocupat, în urma promovării examenului, de către contestatoare. Aceasta a fost angajată la data de 01.10.2007, conform contractului individual de muncă în funcția de asistent medical principal. Ulterior, la data de 23.04.2008, pârâtul emite decizia nr.263, prin care se rectifică încadrarea contestatoarei din asistent medical principal, în asistent medicină generală în secția interne, cu un salariu tarifar de 904 lei, reclamanta fiind obligată și la restituirea sumei de 741 reprezentând diferență de salarizare.
Astfel, prima instanță a reținut că dispoziția contestată constituie o măsură de modificare unilaterală a contractului individual de muncă în ceea ce privește felul muncii și salarizarea. Contractul individual de muncă depus la dosar probează faptul că postul pe care a fost angajată contestatoarea a fost cel de asistent medical principal, iar conform dispozițiilor art.10 din Codul muncii, coroborate cu prevederile art.942 din Codul civil, acest contract reprezintă legea părților.
Au fost înlăturate susținerile spitalului pârât în sensul că acesta ar fi dat dovadă de înțelegere prin angajarea contestatoarei pe un post pe care acesta nu avea pregătirea necesară, întrucât, potrivit disp.art.17 din Codul muncii, angajatorului îi revenea obligația de a informa salariatul asupra clauzelor esențiale ce vor fi inserate în contract, ori în speță, reclamanta a fost angajată pe funcția de asistent medical principal, ceea ce în condițiile art.171din Codul muncii, exprimă dorința neechivocă a angajatorului de a face încadrarea persoanei selectate pe acel post.
Pentru aceste considerente, prima instanță a dispus anularea deciziei contestate.
În ceea ce privește daunele morale solicitate, prima instanță a reținut că reclamanta nu a probat în cauză că ar fi suferit un prejudiciu nepatrimonial.
Având în vedere motivele reținute anterior, prima instanță a reținut că cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă este neîntemeiată, obiectul acesteia fiind tocmai obligarea reclamantei-pârâte la suma stabilită prin decizia contestată și care reprezintă diferența salarială de la gradul de asistent principal la cel de asistent medical generalist.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs Spitalul Municipal de Urgență " " B, considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
La data de 01.10.2007, intimata a participat la un concurs pentru ocuparea unui post vacant de asistent medical Secția medicină internă. Până la această dată reclamanta ocupase deja două posturi de asistent medical pe perioadă determinată în unitate și i se cunoștea situația, respectiv faptul că deținea gradul de asistent principal în pediatrie. Prin urmare, datorită faptului că, de la data susținerii concursului și până la semnarea contractului individual de muncă, s-a vacantat prin pensionare un post de asistent medical principal, intimata a fost încadrată, în mod greșit ca asistent medical principal.
Recurentul mai arată că, întrucât existau dubii în legătură cu corectitudinea încadrării, s-a consultat și cu reprezentanți Autorității de Sănătate Publică V, conform Ordinului Ministrului Sănătății Publice nr. 880/2006 și a ajuns la concluzia că reclamanta a fost greșit încadrată la data de 01.10.2007, fiindu-i recunoscut gradul de asistent principal și având salarizarea corespunzătoare acestui post.
În consecință, recurentul arată că prima instanță a interpretat în mod greșit actul dedus judecății și nu a făcut referire în cuprinsul sentinței recurate la posibilitatea de a i se recunoaște acesteia gradul de asistent medical pediatru într-o secție de adulți, cum este cea în care lucrează.
Prin întâmpinarea formulată, intimata - a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.
Analizând recursul formulat de pârâtul Spitalul Municipal de Urgență " " B, prin prisma motivelor de recurs invocate în cauză și a dispozițiilor legale aplicabile, se reține că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
În mod corect prima instanță a reținut că dispoziția nr.263 din 24.04.2008 emisă de către recurent încalcă dispozițiile art.41 din Codul muncii, potrivit cărora contractul de muncă poate fi modificat doar prin acordul părților, modificarea unilaterală a acestuia putând interveni doar cu titlu de excepție, în cazurile și condițiile prevăzute de cod, care nu se regăsesc în speță.
Prin această decizie s-a rectificat încadrarea reclamantei-intimate din asistent medical principal, în asistent medicină generală în secția interne, cu un salariu tarifar de 904 lei la data de 01.04.2008, în conformitate cu dispozițiile nr.OUG115/2004 și s-a dispus ca reclamanta să restituie diferențele salariale în sumă totală de 741 lei, încasate de la unitate în perioada 01.10.2007-01.04.2008, avându-se în vedere greșita încadrare și salarizare a acesteia ca asistent medical principal, deși susținuse acest grad în specialitatea pediatrie, astfel încât nu putea fi încadrată în secția interne decât ca asistent medical generalist.
Potrivit contractului individual de muncă nr.1188/01.10.2007(fila nr.20 dosar de fond ), intimata a fost angajată de către recurent, ca asistent medical principal secția interne, cu un salariu de 919 lei, care ulterior a fost rectificat în acest act, trecându-se suma de 954 lei.
Se mai reține că în fișa de înregistrare în registrul unic al asistenților medicali din 23.04.2008 (fila nr.6 dosar de fond), intimata figurează înscrisă în calitate de asistent medical cu grad principal, cu locul de muncă actual în cadrul Spitalului Municipal de Urgență " " B, Secția medicină internă.
Se reține că aspectele de nelegalitate a încadrării și salarizării invocate de către recurent, prin apărările formulate înaintea primei instanțe și prin cererea de recurs, legate de postul pentru care a concurat intimata și calificările pe care aceasta le avea, nu au apărut în cursul executării contractului de muncă, pentru a justifica modificarea raporturilor de muncă dintre părți, ci sunt preexistente încheierii acestuia, iar angajatorul nu a înțeles să învestească instanța cu o acțiune în constatarea nulității unor clauze ale contractului de muncă.
Ceea ce a fost supus verificării legalității și temeiniciei în prezenta cauză a fost doar măsura prin care recurentul, în mod unilateral, după încheierea contractului individual de muncă, modificat elemente esențiale ale acestui contact, respectiv felul muncii și salariul.
Sub acest aspect, măsura luată de către recurent prin dispoziția nr.263/24.04.2008 nu poate fi decât nelegală, contravenind principiului consensualității contractului de muncă pe parcursul executării sale, fără a ne găsi în situația unuia dintre cazurile în care legislația muncii permite modificarea unilaterală a raporturilor de muncă, chiar dacă angajatorul o justifică tocmai prin voința sa de a asigura respectarea dispozițiilor legale speciale existente în domeniul sanitar.
După cum s-a precizat anterior, respectarea acestor acte normative în urma promovării concursului la care a participat intimata, prin încadrarea sa corectă pe post, trebuia să fie urmărită de către angajator la momentul încheierii contractului dintre părți.
Se mai reține că prima instanță, investită doar cu analizarea legalității și temeiniciei deciziei de modificare unilaterală a felului muncii și salariului intimatei, fără ca în raporturile de muncă dintre părți să fi intervenit, în perioada 01.10.2007-24.04.2008, pe parcursul executării raporturilor contractuale o cauză care să justifice aceste schimbări esențiale pentru intimată, precum și cu soluționarea cererii reconvenționale, care este însă în strânsă legătură cu această măsură, privind restituirea diferențelor de salarii în raport cu noua încadrare, nu avea motive să analizeze în această cauză recunoașterea gradului de asistent medical principal intimatei, din moment ce din punct de vedere al dreptului muncii, angajatorul recunoscuse acest drept chiar prin semnarea și parafarea contractului individual de muncă dintre părți, fără a solicita constatarea nulității clauzelor ce-l consacraseră.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, se va respinge recursul formulat de către Spitalul Municipal de Urgență " " B și se va menține sentința pronunțată de către prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de către Spitalul Municipal de Urgență " " B, prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile nr. 1011 din 02.10.2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.01.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red./Tehnored.:;
2 ex.- 22.01.2009;
Jud. fond:- Tribunalul Vaslui:-;
-.
Președinte:Carmen BancuJudecători:Carmen Bancu, Cristina Mănăstireanu, Smaranda Pipernea
