Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 26/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 26

Ședința publică din data de 16 ianuarie 2009

PREȘEDINTE: Gherghina Niculae

JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Violeta Stanciu C -

- - -

Grefier - - -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de, domiciliat în com., sat, jud.P, împotriva sentinței civile nr. 1513 din 7 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu - domiciliată în com., sat, jud.

Recurs timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20,00 lei potrivit chitanței nr. -/12.12.2008 și timbru judiciar de 0,15 lei, anulate la dosar.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-contestator și intimata - reprezentată de avocat din Baroul Dâmbovița.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosar s-a depus din partea recurentului un memoriu.

Curtea, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și dezbaterea recursului.

Recurentul-contestator având cuvântul învederează că există două titluri de proprietate ce urmează a fi comparate, urmând a se aprecia care este legal.

Susține că, intimata s-a folosit de multe falsuri împotriva sa și pentru a fost afectat solicită despăgubiri așa cum arătat în concluziile scrise.

Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond admiterea contestației.

Avocat pentru intimată, solicită respingerea recursului ca nefundat și menținerea hotărârii ca fiind legală și temeinică.

Susține că, aspectele invocate de recurent nu au legătură cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, acestea țin mai mult de situația de fapt.

Cu cheltuieli de judecată.

Curtea:

Examinând recursul civil de față, constată următoarele:

Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgoviște la data de 16.04.2008, contestatorul - a criticat în contradictoriu cu intimata, actele de executare întocmite în dosarul nr.104/2004 al Societății Civile de Executori Judecătorești și

-2-

-, cu motivarea că la data de 15.04.2008 a primit somația prin care i s-a pus în vedere să lasă în deplină proprietate și posesie un teren în suprafață de 2091 mp. situat în com. sat, jud.D, 4, parcela 152/1 și 150, cu toate că prin sentința civilă nr.3341/03.10.2005 pronunțată în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata s-a constatat că el este proprietarul imobilului, ca urmare a prescripției achizitive.

S-a solicitat suspendarea executării silite până la soluționarea contestației.

În ședința publică din 23.05.2008 contestatorul a precizat că obiectul acțiunii este reprezentat de contestația la titlul pus în executare silită, iar Judecătoria Târgoviștea admis excepția necompetenței materiale în soluționarea contestației, declinând competența în favoarea Tribunalului Dâmbovița.

Cauza a fost înregistrată sub nr- la Tribunalul Dâmbovița, care, prin sentința civilă nr.1513/02.10.2008 a respins contestația la titlu formulată de contestator, reținându-se că dispozitivul deciziei civile nr.30/17.01.2003 prin care contestatorul, în calitate de intimat-pârât a fost obligat să lase în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 2091 mp. situat în pct. "" din parcela 152/1 și 150 nu necesită lămuriri întrucât nu cuprinde neconcordanțe care să atragă necesitatea unor explicații suplimentare referitoare la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul, invocând disp. art.304 pct.9 și 3041cod pr.civilă, susținând că în mod greșit a fost respinsă contestația întrucât executarea este pornită în mod abuziv, intimata nefiind proprietara terenului supus executării.

Astfel, prin sentința civilă nr.3341/03.10.2005 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr.6487/2004, sentință rămasă irevocabilă, s-a constatat în contradictoriu cu intimata, că recurentul contestator este proprietarul acestui teren ca urmare a prescripției achizitive, reținându-se că, de mai bine de 60 de ani a exercitat posesia acestui teren fiind îndeplinite cerințele prev. de art.1890 cod civil.

Mai mult, pe acest teren s-a aflat o casă bătrânească cu două camere care a aparținut bunicii sale, iar ulterior această casă a fost refăcută din temelii de către contestator, imobil pentru care a achitat în permanență taxele și impozitele aferente, posesia nefiind tulburată nici un moment.

Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, decizia criticată prin recursul formulat, constată că nu este afectată legalitatea acesteia, recursul fiind nefondat și urmează a fi respins, deoarece:

Potrivit art.399(1) cod pr.civilă, împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.

De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută la art.2811cod pr.civilă, se poate face contestație și în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum și în cazul în care organul de executare refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile prevăzute de lege.

Practica judecătorească a stabilit prin interpretarea acestor dispoziții legale că poate fi primită contestația la executare în cazul în care dispozitivul

-3-

hotărârii nu este clar sau echivoc, dar în limitele motivelor cuprinse în hotărâre, fără a se modifica situația reținută definitiv, cu putere de lucru judecat.

Prin urmare, în acest cadru nu se poare repune în discuție și administra probe pentru a se combate situații de fapt care și-au primit o soluție în procesul de fond.

În speță, în mod corect s-a respins contestația la titlul pus în executare silită, reprezentat de dispozitivul deciziei civile nr.30/17.01.2003 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr.7810/2002 prin care contestatorul, în calitate de pârât, a fost obligat să lase reclamantei, în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 2091 mp. parcela 152/1 și 150, situat în pct. "" din com., sat, dispozitivul deciziei fiind clar și nu cuprinde neconcordanțe care să atragă necesitatea lămuririi acestuia.

Motivul invocat de contestator se referă la o chestiune de fond care are puterea lucrului judecat și care nu poate fi repusă în discuție pe calea contestației la executare.

De aceea urmează ca în baza disp. art.312 alin.1 cod pr.civilă, să fie respins recursul ca nefondat și să fie respinsă ca nedovedită cererea intimatei privind acordarea cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatorul, domiciliat în com., sat, jud.P, împotriva sentinței civile nr. 1513 din 7 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata - domiciliată în com., sat, jud.

Respinge ca nedovedită cererea intimatei privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 16 ianuarie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Violeta Stanciu

- - C - - -

Grefier,

- -

Operator de date cu caracter

personal Nr.notificare 3120

red. /tehnored.VM

2 ex./22.01.2009

f- Tribunalul Dâmbovița

, -

Președinte:Gherghina Niculae
Judecători:Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Violeta Stanciu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 26/2009. Curtea de Apel Ploiesti