Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 404/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, CAUZE MINORI, FAMILIE,CONFLICTE DE
MUNCĂ, ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ nr.404
ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 13 aprilie 2009
COMPLETUL DE JUDECATĂ A FOST FORMAT DIN:
PREȘEDINTE: Aștefănesei Petrina Manuela- JUDECĂTOR 2: Pîrjol Năstase Doru
- - - -judecător
- -judecător
GREFIER: -
La ordine a venit spre soluționare recursul civil promovat de recurenta-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII N împotriva sentinței civile nr.740 din 7 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat avocat pentru intimata-reclamantă, lipsă fiind recurenta-pârâtă.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință în sensul că a învederat instanței că recursul are ca obiectcontestație la executare, procedura este completă și că dosarul se află la al patrulea termen de judecată.
Apărătorul intimatei-reclamante motivat de faptul că nu mai are de formulat cereri noi și probe de administrat, solicită judecarea cauzei.
Nemaifiind probe de administrat și cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat având cuvântul pentru intimata-reclamantă solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii instanței de fond. Punctul de pensie mediu anual se calculează pe baza raportului veniturilor pentru care s-a achitat contribuția de către angajat și contribuția de către angajator. Casa de pensii prin cele susține dorește să atragă intimata într-o capcană juridică și anume arată că nu s-a plătit contribuția pentru munca în acord global și pe adeverința emisă se arată că reclamanta nu a achitat această contribuție. Dorește a se reține de instanță că această contribuție poartă denumirea de pensie suplimentară și că această contribuție se raporta la salariul tarifar, dar această denumire se schimbă în timp și se plătește de către angajator. Mai este și - ul care se plătește de angajator și se raportează la veniturile brute, iar reclamanta a achitat această contribuție. În final sunt două denumiri ale aceleași contribuții. prin care se virau aceste contribuții la stat până în anul 1980 este un mecanism legal și se calculează la venituri, iar contribuția ajungea la Biroul de investiții, se verificau și abia ulterior se aproba plata pensiei. După anul 1990 această contribuție se vira în bloc pentru toți angajații, iar înainte de 1990 această contribuție se vira separat pentru fiecare angajat. Asta este singura diferență care apare legată de această contribuție și este clarificată prin Legea 19. în acord global este un venit sigur. Angajatorul a plătit conform legilor în vigoare iar reclamanta nu are nicio vină în acest caz. Solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii instanței de fond ca temeinică și legală și să se aibă în vedere și practica judiciară depusă la dosar. Nu solicită cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
- deliberând -
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 740/C/ 7.11.2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosar -, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta formulată în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii N și, în consecință, a fost obligată pârâta să recalculeze drepturile de pensie cuvenite reclamantei cu luarea în considerare a veniturilor înscrise în adeverința 298/19.03.2008 emisă de ""
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că:
Contestatoarea beneficiază de pensia pentru munca limită de vârstă stabilită în baza deciziei nr.-/12.12.1997 emisă de intimata Oficiul de pensii N, în baza Legii 3/1977.
Ca urmare a intrării în vigoare a HG nr.1550/2004 și a OUG 4/2005 pensia contestatoarei a fost evaluată în vederea recalculării în conformitate cu dispozițiile Legii 19/2000 cu modificările și completările ulterioare emițându-se astfel decizia nr.-/2005 prin care s-a stabilit un punctaj mediu anual de 1,59192 puncte ( mai mare decât punctajul aflat în plată la data începerii operațiunilor de evaluare - 1,16642), determinat în conformitate cu dispozițiile art.78 din Legea nr.19/2000.
La momentul evaluării în vederea recalculării pensiei stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, în conformitate cu principiile Legii 19/2000, astfel cum se prevedea prin dispoziția HG 1550/2004, calculul punctajului mediu anual al contestatorului s-a făcut cu luarea în considerare a întregii documentații existentă la acel moment în dosarul de pensie al acestuia.
De asemenea, intimata Casa Județeană de pensii Naa rătat că în data de 12 octombrie 2007 s-a solicitat de contestatoare recalcularea pensiei pe baza adeverinței nr.03 din 15.02.2007 eliberată de SC" " SA, referitoare la sporul de noapte de care beneficiat în perioada 01.08.1960 -01.07.1967, emițându-se astfel decizia de recalculare nr.-/14.12.2007 cu un punctaj mediu anual de 1,60230 puncte.
Urmare intrării în vigoare OUG nr.19/2007, CNPAS procedat la modificarea elementelor în baza de date și emis decizia nr.- din 01.07.2007, prin care s- stabilit petentei, pentru perioada 1947 -1963, un punctaj mediu anual de 0,02175 puncte.
Ulterior, respectiv la data de 20.03.2008, contestatoarea a depus la dosarul de pensie adeverința nr.298/19.03.2008 eliberată de angajatorul SC""SA( fostul Institut de Proiectare" P N), cu privire la drepturile salariale plătite în acord global și la premiile acordate în intervalul 20 ianuarie 1970 - 31 decembrie 1997, adeverință în baza căreia aceasta s-a adresat intimatei Casa Județeană de Pensii N solicitând recalcularea pensiei.
Prin adresa nr.- din 31.07.2008, intimata Casa Județeană de Pensii Nar espins cererea de recalculare a pensiei în baza acestei adeverințe cu motivarea că primele acordate și adaosul pentru munca în acord global nu constituie baza de calcul pensiei, astfel încât să poată fi avute în vedere la stabilirea punctajului mediu anual ( 10).
Referitor la forma de salarizare a contestatoarei, respectiv acordul global, intimata a susținut că, pe de o parte, potrivit Legii nr.14/1991, sumele acordate în acord reprezintă doar un adaos la salariul de bază, formând partea variabilă și aleatorie a acesteia, iar pe de altă parte, prin dispoziția OUG nr.4/2005 s-a stipulat expres că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01.04.2001 formele de retribuire în acord sau cu bucata,-( a se vedea"mențiunea" de la punctul XI din Anexa la OUG nr.4/20059.
S-a constatat astfel că refuzul intimatei de luare în calcul a veniturilor atestate de sus menționata adeverință pleacă de la premisa căsumele plătite în acord globalcontestatoarei reprezintă unadaosla salariul de bază, adaos, care nu poate fi avut în vedere la recalcularea pensiei reale,întrucât în conformitate cu dispoziția OUG nr.4/2005 sunt avute în vedere doar acele sporuri, indemnizații sau majorări cu caracter permanent astfel după cum sunt enumerate în acest act normativ.
Această susținere a intimatei este însă eronată, având în vedere că veniturile încasate pentru activitatea desfășurată în acord global nu reprezentau adaosuri sau sporuri cu caracter sporadic ce se acordau salariaților, ci acestea reprezentau oformă de salarizare.
Astfel, în Legea nr.57/1974 privind retribuirea după calitate și cantitatea muncii( aplicabile și contestatoarei din cauza de față), la art.12 lit.a) penultima liniuță este reglementatăretribuirea în acord globalca formă de retribuire, fiind lipsită de relevanță modalitatea concretă în care se calculau și se repartizau sumele corespunzătoare activității desfășurate în aceste condiții.
Cât timp ne aflăm în prezența unei forme de retribuire distincte, expres reglementată de legislația în vigoare la acel moment, nu subzistă nici un argument juridic pentru a considera că sumele acordate în cadrul acestei modalități de salarizare ar reprezenta doar un adaos ce nu intră în categoria celor prevăzute de OUG nr.9/2005 ce pot constitui temei al recalculării pensiei.
Mai mult decât atât, în privința contestatoarei( fostă salariată al Institutului de Proiectare) s-au reținut și dispozițiile art.120 din Legea 57/1974 conform cărora "în activitatea de proiectare se va utiliza cu precădereforma de retribuire în acord global",textul legal prevăzând în continuare modalitatea concretă de plată a drepturilor bănești cuvenită în cadrul acestei forme de salarizare ce se concretiza prin acordarea unor avansuri lunare ce reprezentau 80% din retribuție tarifară de încadrare, suma totală stabilită pe fiecare lucrare în parte repartizându-se ulterior membrilor colectivului, în funcție de contribuția acestora.
în acest act normativ nu se prevedea că sumele obținute în acord global erau exceptate de la plata contribuțiilor datorate la bugetul de stat(inclusiv deci la bugetul asigurărilor sociale), legea precizând doar fondurile din care se realiza plata drepturilor bănești cuvenite în raport de fiecare formă de salarizare și respectiv de fiecare ramură în parte.
În legătură cu acest aspect sunt de menționat și dispozițiile art.1 din Decretul nr.389/1972( act normativ ce a fost abrogat prin art.198 al Legii 19/2001, după ce în prealabil fusese modificat prin Legea 49/1992 - deci cu aplicabilitate deplină în cauza de față), conform căreia, "unitățile socialiste de stat, organizațiile cooperatiste,- orice alte persoane juridice sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat-,indiferent de forma în care se realizează aceste venituri,din fondul din care se plătesc și de durata contractului de muncă".
Coroborând aceste dispoziții cu cele ale art.2 din același decret unde sunt menționate, expres și limitativ sumele asupra cărora nu se datorează contribuția pentru asigurările sociale de stat, între care nu se regăsesc și drepturile bănești acordate pentru activitatea desfășurată în acord global, reiese cu evidență că pentru sumele acordate contestatoarei în această formă de retribuire s-au reținut și plătit de unitatea angajatoare contribuțiile datorate la bugetul asigurărilor sociale de stat, astfel cum se menționează expres și în adeverința nr.298/19.03.2008 emisă de SC""SA (vezi filele 7-9 dosar).
De menționat că, prin apariția Legii nr.49/1992 dispozițiile acestui decret nu au fost modificate, ci doar s-a majorat procentual contribuția respectivă.
Intimata Casa Județeană de Pensii N, care în subsidiar a arătat că oricum asupra sumelor plătite în acord și cu titlu de prime contestatoarei, nu s-a reținut și plătit contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat, nu a prezentat nicio dovadă pertinentă în acest sens, de natură a infirma atât dispozițiile legale anterior enunțate cât și mențiunile exprese din adeverința nr.298/19.03.2008 la care s-a făcut referire mai sus.
Plecând de la aceste premise(caracterul permanent al drepturilor bănești plătite în acord global și achitarea CAS-ului pentru acestea), s-a reținut că prin dispozițiile OUG 4/2005 s-a prevăzut ca recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale, stabilite în baza legislației anterioare datei de 01.01.2001( cum este și cazul contestatoarei ale cărui drepturi de pensie s-au stabilit în baza Legii 3/1977) să se facă cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000, prevederi printre care se enumeră la art.1 lit. e,principiul contributivității, conform căruia "fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite", precum șiprincipiul egalitățiiprevăzut la litera baa celuiași articol ce "asigura tuturor participanților la sistemul public,contribuabili și beneficiari, un tratamentnediscriminatoriuîn ceea ce privește drepturile și obligațiile stabilite de lege."
Ori conform art.23 alin 1 din Legea 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie venitul brut realizat lunar, deci salariul individual inclusiv sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau prin contracte individuale de muncă ce se au în vedere la stabilirea punctajului de pensie prevăzut de art.78 din aceeași lege.
În cauza de față s-a susținut însă că în cazul contestatoarei, ale cărei drepturi de pensie s-au deschis nu în baza Legii 19/2000, ci în temeiul dispozițiilor Legii 3/1977 nu sunt incidente aceste reglementări, întrucât pe de o parte Legea 19/2000 nu poate retroactiva, iar pe de altă parte prin dispozițiile OUG nr.4/2005("Mențiunea" de la punctul VI din Anexă) s-a prevăzut că formele de retribuire în acord nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei cum ar fi făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 01.04.2001.
Tribunalul a constatat că în speță au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, întrucât în caz contrar nu s-ar mai realiza scopul avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia, iar pe de altă parte s-ar crea o discriminare între persoanele care au realizat stagiu de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare Legii 19/2000, în condițiile în care, în prezent, baza de calcul pentru plata contribuțiilor este alcătuită din totalitatea veniturilor realizate de către asigurat.
Prin urmare intimata Casa Județeană de Pensii N este obligată să asigure respectarea celor două principii anterior enunțate, chiar dacă formele de retribuire în acord și primele acordate din fondul de premiere de 2% la fondul de retribuție planificat nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform Legii nr.3/1977.
Această concluzie se impune întrucât deși conform acestui act normativ, baza de calcul se constituie din retribuții tarifare, drepturile de pensie erau recunoscute celor care plătiseră aceste asigurări sociale dar care sestabileau și se achitau în raport de câștigul brut realizat, iar nu de cel tarifar( a se vedea referirile anterioare la Decretul 389/1972), întrucât prin reținerea unei soluții contrare s-ar ajunge la perpetuarea unei inechități evidente săvârșită chiar de legiuitor la momentul edictării respectivei legi, fiind de natură a reprezenta și o încălcare flagrantă a prevederilor art.1 din Protocolul 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, în condițiile în care asiguratul ar fi privat în acest mod de dreptul său de proprietate asupra fracțiunii din patrimoniul constituit prin plata contribuțiilor la sistemul asigurărilor sociale.
Cum o asemenea privare nu este justificată de vreun scop legitim, efectele sale fiind vădit discriminatorii, tribunalul a conchis în sensul caracterului întemeiat al contestației,
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, în termen, motivat și legal scutit de plata taxelor judiciare de timbru, pârâta, înregistrat pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr-.
Criticile formulate au vizat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă constând, în esență, în următoarele:
- nesocotirea dispozițiilor art. 21 alin.1 lit."b" din Legea 3/1977 privitor la modul de calcul al pensiei și a faptului că până la intrarea în vigoare a Legii 19/2000 nu s-a condiționat în nici un act normativ baza de calcul a pensiei de plata sau neplata contribuției de asigurări sociale;
- nesocotirea dispozițiilor punctului VI din Anexa la.OUG 4/2005 privind excluderea de la stabilirea punctajului a unor sume ce nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, printre care și forma de retribuire prin acord și a art. 47 din Constituție privind libertatea legiuitorului de a stabili condițiile în care cetățenii au dreptul la pensie;
- reținerea aplicabilității principiului contributivității cu încălcarea principiului neretroactivității legii civile;
- nesocotirea faptului că pentru acest tip de retribuție nu s-a achitat CAS decât la salariul tarifar înscris în carnetul de muncă, fapt pentru care s-a și exclus aceasta prin Legea 3/1977 și OUG4/2005 din baza de calcul a pensiei.
Legal citată intimata reclamantă, prin apărător angajat a formulat întâmpinare ( filele 17 - 18 ) - comunicată și recurentei - prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat întrucât respectivele sume au avut permanență, plătindu-se ca ore normale de lucru, și pentru ele s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale, inclusiv pentru pensia suplimentară.
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de către recurentă.
La termenul din 2.02.2009, din oficiu, instanța a solicitat fostului angajator C"" A să comunice dacă pentru sumele menționate în adresa nr.298/19.03.2008 emisă de aceasta pe numele intimatei-reclamante, fostă salariată a Institutului de Proiectare N actualmente "" APN angajatorul a plătit și contribuția individuală a potrivit Decretului 389/1972, în caz afirmativ, să se exemplifice această afirmație cu 3 sau 4 copii de pe statele de plată; dacă sumele menționate în adeverință plătite intimatei-reclamante cu titlu de acord global și prime, au reprezentat adaosuri la momentul plății la salariul tarifar, sau acestea au reprezentat singurele venituri ale intimatei-reclamante în lunile și anii respectivi plătite acesteia. În cazul în care aceste sume au reprezentat adaosuri la salariul tarifar să se comunice un minim de 3 copii de pe statele de plată, pentru lunile noiembrie 1977, aprilie 1977, august 1977. Cu adresa 215/11.03.2009 ( fl.27 ) "" a comunicat că pentru sumele din adeverința 298/2008 s-a achitat contribuția individuală ( fostă pensie suplimentară )la salariul tarifar, iar adaosul acord nu a intrat în salariul tarifar, ci s-a adăugat la acesta.
Aceste relații s-au comunicat și părților; intimata reclamantă, prin apărător, a susținut că pentru întreg venitul său brut - în care intra și acordul și primele - s-a achitat CAS de către angajator, doar angajatul achitând contribuția la pensia suplimentară prin raportare la salariul tarifar și, prin urmare, justifică pretenția dedusă judecății ( a depus în acest sens adresa 291/2009 a fostului angajator, fila 33 ).
Examinând recursul în raport de motivele invocate, de actele și lucrările dosarului, precum și față de dispozițiile art. 304/1, 312 Cod procedură civilă prezenta instanță constată caracterul său întemeiat justificat de următoarele:
Intimata beneficiază de pensie pentru munca depusă și limita de vârstă, stabilită în baza Legii 3/1977, iar în cauză a solicitat recurentei recalcularea pensiei prin includerea în calcul a primelor acordate precum și a sumelor provenite din munca prestată prin acord global.
Până la un moment, raționamentul instanței de fond privind faptul că formele de retribuire în acord nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform Legii 3/1977 este corect; ulterior însă, prin aplicarea greșită a dispozițiilor legale, instanța de fond a apreciat pretențiile reclamantei ca fiind întemeiate;
Astfel, conform art.21 alin.1 lit.b din Legea 3/1977, media salariilor tarifare lunare care se iau în considerare la calcularea pensiei se stabilește pebaza salariului tarifar de încadrare, corespunzător la 204 ore, pentru cei salarizați cu ora,inclusiv pentru personalul care lucrează în acord.
Rezultă că adaosul pentru munca în acord, precum și premiile acordate nu au fost prevăzute ca făcând partedin baza de calcul a pensieiconform Legii 3/1977.
Pensia intimatei a fost ulterior recalculată conform HG1550/2004 și nr.OUG4/2005, iar acest din urmă act normativ conține în Anexa la punctul VI prevederi cu privire la stabilirea punctajului mediu anual, respectiv se precizează că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare dată la 1 aprilie 2001, printre altele, formele de retribuire în acord și premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite.
Este adevărat că dispozițiile OUG4/2005 prevăd ca recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem de asigurări sociale, stabilite în baza legislației anterioare datei de 01 ianuarie 2001 să se facă cu respectare prevederilor Legii 19/2000, însă nu în contra dispozițiilor prevăzute în mod expres de OUG4/2005.
Deși se face trimitere la legea cadru în materia pensiilor-19/2000, nu s-a avut în vedere că OUG4/2005 este un act normativ special de care trebuie să se țină seama în materia recalculării pensiilor și care prevede în mod expres că la stabilirea punctajului mediu anual, nu vor fi luate în calcul premiile și veniturile obținute în acord global întrucât nu au făcut parte din baza de calcul la stabilirea pensiilor anterior intrării în vigoare a Legii 19/2000.
Mai mult, Curtea Constituțională în decizia nr.736 din 24 octombrie 2006 prin care a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor menționate la punctul VI din anexa OUG4/2005 privind recalcularea pensiilor în sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, a statuat că atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordate a drepturilor cetățenilor la pensie, inclusiv modalitatea de calcul a cuantumului revine în exclusivitate legiuitorului. Astfel, ține de opțiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului de pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor.
De altfel și legea 19/2000, modificată, - aplicabilă în momentul depunerii adeverinței și cererii de recalculare - respectă aceleași reguli, stabilind în art. 164 căla determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a acestei legi, se utilizează salariile brute sau nete, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă; în carnetul de muncă, se înscriau salariile brute, până la data 1 iulie 1977, salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991, salariile brute de la data de 1 ianuarie 1991. La determinarea punctajelor anuale, pe lângă aceste salarii se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul ala pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin 1 se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberatede unități conform legislației în vigoare.
Astfel, potrivit dispozițiilor legale evocate aplicabile în materie, determinant pentru valorificarea veniturilor suplimentare la calculul pensiilor, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, este ca aceasta să fi făcut parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislației anterioare și să fi fost înregistrate în carnetul de muncă, până la data de 1 aprilie 1992 (data intrării în vigoare a Legii nr. 49/1992 ), iar ulterior acestei date să fi avut caracter permanent, să fi făcut parte, de asemenea din baza de calcul al pensiilor, să fi fost înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
În cauză, fiind vorba de venituri obținute până în anul 1997 inclusiv, trebuiau îndeplinite condițiile aferentei primei perioade
Ori, din înscrisurile depuse, rezultă nu numai că veniturile cu titlu de acord global și prime - menționate în adeverința 298/2008 - nu au fost menționate în carnetul de muncă, dat nici nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor.
Dacă prima condiție se poate acoperi prin prezentarea adeverinței, fapt care a și survenit de altfel, în ceea ce privește cea de-a doua condiție aceasta nu mai poate fi îndeplinită în acest moment. Și aceasta întrucât, așa cum recunoaște și fostul angajator, și implicit și reclamanta, CAS-ul individual s-a achitat la salariul tarifar și nu la cel brut ( singurul în care intrau și adaosurile în cauză ); ori, cum stabilirea punctajului anual ( conform art. 78 alin.1 Legea 19/2000 ) - se face prin raportare la venitul lunar care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, nu prezintă relevanță plata altor sume de către angajator ( așa cum a nuanța reclamanta în recurs și cum motivează prima instanță.
În ceea ce privește caracterul permanent al acestor venituri, trebuie reținut atât că acest caracter nu se regăsește ca și condiție prevăzută de art. 164 Legea 19/2000 și, oricum, nici nu operează atât timp cât din chiar cuprinsul adeverinței rezultă că nu s-au achitat " permanent", ci în anumite luni și în anumiți ani.
Referitor la principiul contributivității, în contextul în care s-a dovedit în recurs ( cu răspunsul fostului angajator care a confirmat susținerea recurentei ) că nu s-a achitat nici o sumă cu această destinație, orice discuții rămân fără obiect.
Nici eventuala stare de discriminare între persoanele ce au realizat stagii de cotizare anterior apariției Legii 19/2000 și cele ce au realizat aceste stagii ulterior aceleiași legi nu este operațională în cauză în sensul reținut de către prima instanță; din contră, în condițiile în care pentru primii contribuțiile s-au achitat prin raportare doar la salariul tarifar lunar ( deci o sumă cu mult mai mică ), în timp ce ultimii contribuie prin raportare la salariul brut lunar ( tarifar plus toate sporurile și celelalte premii ), aceștia din urmă apar ca fiind discriminați sub aspectul cuantumului salariului net ce-l mai încasează ( primii primind în acest context net mai mult în mână ).
Și nu în ultimul rând, în lipsa unei contribuții, nu se pune problema unui eventual drept de creanță, și cu atât mai mult a unui bun în accepțiunea Primului Protocol la Convenția Europeană.
În atare împrejurări, reținând că este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă sub aspectul aplicării greșite a legii, recursul apare ca întemeiat, urmând a fi admis cu consecința modificării - conform art. 312 alin.2 Cod procedură civilă - a sentinței în tot în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.
Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
E:
Admite recursul civil promovat de recurenta-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII N împotriva sentinței civile nr.740 din 7 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Modifică în tot sentința recurată în sensul că:
Respinge ca nefondată acțiunea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- --- - - -
-
GREFIER,
Red.sent.-/
red.dec.rec.-
Tehn.- / 3 ex./27.04.2009.
Președinte:Aștefănesei Petrina ManuelaJudecători:Aștefănesei Petrina Manuela, Pîrjol Năstase Doru
