Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 528/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 528
Ședința publică din data de 9 iunie 2009
PREȘEDINTE: Marilena Panait
JUDECĂTORI: Marilena Panait, Elisabeta Gherasim Eliza Marin
- - -
Grefier - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de intimatul domiciliat în B, Calea nr.116,.6,.A,.4,.14, împotriva deciziei civile nr.60 din 27 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu contestatoarea domiciliată în B, nr.18,.B,.6,.27, sector 3, intimații, și, toți domiciliați în comuna, sat, județ
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 2 iunie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta.
Curtea, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 9 iunie 2009, când a dat următoarea decizie.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii d Munte sub nr. 723/331 din 27 martie 2007 contestatoarea a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună în contradictoriu cu intimații, și, anularea formelor de executare dispuse prin sentința civilă nr. 2 din 14 martie 2007 Judecătoriei Vălenii d e M, prin care s-a dispus autorizarea de a pătrunde în încăperile ce reprezintă domiciliul debitorilor-intimați, începută în dosarul de executare nr. 232/2006 al - dosar instanță nr. 233/2006; suspendarea executării silite începută în același dosar de executare până la soluționarea irevocabilă a prezentei contestații la executare.
In motivare, contestatoarea a arătat că la data de 14 martie 2007 instanța de judecată investită cu soluționarea cauzei a dispus în mod greșit autorizarea de pătrundere în încăperile imobilului situat în comuna, jud. P, fără a verifica dacă acest imobil aparține debitorilor.
A susținut că, în urma rămânerii definitive și irevocabile a sentinței civile nr. 1256/2005 a Judecătoriei Vălenii d e M, creditorii G și au solicitat executarea pe cale silită a acestei hotărâri în ceea ce privește suma de 21.657,35 lei, însă, întrucât aceștia nu au putut consemna această sumă s-a solicitat
scoaterea la vânzare la licitație publică a imobilului proprietatea sa, pe care l-a edificat ea împreună cu soțul său pe terenul de 500 mp. situat în, str. -, pct. Acasă, proprietatea lui, conform procesului verbal de punere în posesie nr. 10/2005, imobil format din parter și etaj, precum și un garaj.
A precizat că, ulterior, imobilul pe care ea l-a edificat a fost adjudecat de intimatul din prezenta cauză, încuviințându-se executarea silită a acestui act, punându-i-se în vedere de către executorul judecătoresc să lase liber imobilul proprietatea lor.
Totodată, a menționat că, în realitate, dreptul de proprietate al adjudecatarului nu este corect înscris în cartea funciară, deoarece înscrierea s-a făcut asupra altui imobil decât cel al debitorilor si, executorul aflându-se în eroare și pornind executarea silită fără a observa că imobilul nu aparține debitorilor, neexistând nici un titlu de proprietate pe numele acestora.
Deși legal citați, intimații nu au formulat întâmpinare prin care să arate excepțiile, dovezile și mijloacele lor de apărare.
In ședința publică din 31 octombrie 2007, față de declarația contestatoarei formulată oral (fila 91) că renunță la judecata celui de al doilea capăt de cerere al contestației la executare, instanța a luat act în acest sens în conformitate cu disp.art. 246 alin. 1 cod procedură civilă.
Prin sentința civila nr. 413/20.02.2008 Judecătoria Vălenii de Ma respins ca neîntemeiată contestația la executare, arătând că la dosarul cauzei nu au fost depuse de către contestatoare dovezi din care să rezulte că aceasta are asupra imobilului adjudecat în cadrul procedurii de executare silită un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit.
Impotriva sentinței civile anterior menționată a declarat apel contestatoarea, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând faptul că deși instanța de fond a reținut că prin contestația formulată solicitat anularea formelor de executare motivat de faptul că autorizarea de pătrundere în imobil vizează de fapt pătrundere într-o proprietate afectata de condiție rezolutorie, a respins contestația ca neîntemeiată.
Pe de alta parte, apelanta arătat că instanța de fond nu a avut rol activ deoarece nu a stabilit dacă pătrunderea s-a făcut doar în imobilul care aparținea de drept debitorilor, și, nefiind administrate în acest sens suficiente probatorii.
Prin încheierea de ședință pronunțată la data de 11.09.2008 tribunalul, în baza dispozițiilor art. 295 cod pr. civila, a dispus completarea probatoriilor administrate în fața instanței de fond cu interogatorii, înscrisuri și câte doi martori, iar după administrarea acestora prin încheierea pronunțată la data de 09.10.2008, tribunalul a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea construcții, expertiză care a fost întocmită de ing. .
Tribunalul Prahova, prin decizia civilă nr. 60 din 27 ianuarie 2009, a admis apelul declarat de contestatoarea, a schimbat în tot sentința apelată în sensul că a admis contestația la executare, a anulat toate formele de executare dispuse în dosarul de executare nr. 232/2006 al BEJ și a încetat executarea silită asupra imobilului cuprins în actul de adjudecare din 11.10.2006
întocmit în dosarul de executare nr.45/2006 al BEJ care nu este proprietatea debitorilor, și.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că prin sentința civilă nr. 2/14.03.2007 pronunțată de Judecătoria Vălenii de Ma fost admisă cererea formulată de executorul judecătoresc însărcinat cu întocmirea formelor de executare din dosarul nr. 232/2006, prin care a solicitat instanței autorizarea de a intra în imobilul ce a fost adjudecat de intimatul- prin actul de adjudecare emis la 11.10.2006 de BEJ în cadrul procedurii de executare silită a acestui titlu.
Apelanta contestatoare, fiind terța persoană care pretinde un drept de proprietate asupra bunului executat, a formulat în temeiul art. 401 pct. 2 cod pr. civilă contestație la executare, pretinzând că este coproprietara imobilului construcție - casă de locuit în raport de care a fost întocmit actul de adjudecare mai sus menționat.După audierea martorilor încuviințați instanța de apel a reținut că imobilul ce constituie obiectul executării silite se compune din casa veche - proprietatea intimaților si și casa nouă ce a fost edificată de apelantă împreună cu soțul său .
Această situație de fapt a fost reținută de instanța de apel și din celelalte probatorii administrate în cauză, respectiv din ancheta socială efectuată de Primăria Com. ( fila 59), în care s-a menționat că a fost edificată de către soții și prin forțe proprii casa nouă de locuit care în prezent este nefinisata și, de asemenea din înscrisurile depuse la dosar, emise cu ocazia achiziționării materialelor necesare edificării construcției, respectiv facturi și chitanțe pe numele celor doi soți.
Tribunalul a apreciat că, în atare condiții,în mod greșit s-a procedat la executarea silita a unui bun care era și proprietatea apelantei contestatoare, care trebuia să figureze în titlul executoriu în baza căruia s-a pornit executarea silită, acesta fiind motivul întemeiat pentru care apelanta a solicitat instanței să dispună anularea formelor de executare pe calea prezentei contestații.
Pe de alta parte, în mod greșit s- procedat la emiterea actului de adjudecare încheiat la data de 11.06.2006 potrivit căruia adjudecatarul și-a adjudecat casa de locuit proprietatea contestatoarei și a soțului acesteia, împrejurare care nu se putea derula fără ca proprietarii să aibă cunoștință de aceasta.
Imobilul în raport de care trebuia începută procedura de executare silită, respectiv construcția - casa veche de locuit, identificată astfel de expertul era imobilul proprietatea intimaților și, așa încât în mod nelegal a fost adjudecata de către terțul adjudecatar intimatul, imobilul nou casă de locuit, garajul și terenul de 506 mp. pe care se aflau amplasate aceste construcții.
Acestea sunt considerentele în raport de care tribunalul a constat că în mod greșit a fost respinsă contestația la executare formulată de apelantă în baza art. 296 cod pr. civilă, a admis apelul și a schimbat în tot sentința, în sensul că vor fi anulate toate formele de executare dispuse în dosarul de executare nr. 232/2006 al BEJ, urmare admiterii contestației la executare care, pentru argumentele arătate anterior, fost apreciată ca întemeiată.
Pe cale de consecință, tribunalul a dispus încetarea executării silite asupra imobilului cuprins în actul de adjudecare din 11.10.2006 întocmit în dosarul de executare nr. 45/2006 al BEJ care nu este proprietatea debitorilor, și.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal intimatul, invocând cazul prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civilă, în sensul că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
În speță, s-a susținut că în mod greșit instanța de apel a admis apelul și a schimbat în tot sentința, admițând contestația la executare și anulând toate formele de executare,încetând totodată executarea silită pornită împotriva debitorilor, și.
Astfel, prin contestația formulată,contestatoarea a solicitat instanței să anuleze formele de executare dispuse prin sentința civilă nr.2/2007 a Judecătoriei Vălenii d e M, executare începută în dosarul de executare nr.232/2006,arătând că în mod greșit instanța de executare a admis cererea executorului judecătoresc de a pătrunde în imobilul situat în comuna,județ P, fără a verifica dacă acest imobil aparține debitorilor,în condițiile în care imobilul adjudecat este și proprietatea acesteia, acțiune care a fost respinsă de judecătorie, reținând că în cauză sunt incidente dispozițiile art.644-645 și art.1169 cod civil raportat la art. 401 alin.2 Cod pr.civilă
Or, situația reținută de instanța de apel în sensul că executarea s-a pornit împotriva unui imobil asupra căruia contestatoarea este coproprietară,așa cum se arată în pagina 2 paragraf 10 din decizie, nu își găsește fundament în probele administrate, la dosar nefiind depus vreun act din care să rezulte că intimata contestatoare este proprietara imobilului în litigiu.
Susține recurentul intimat că dreptul de proprietate invocat la instanța de fond nu există, martorii audiați au declarat că au crezut, au știut, nefiind mărturii directe, care să se coroboreze cu alte probe.
Cum dreptul de proprietate se dobândește prin act de vânzare cumpărare, prin donație, moștenire sau prescripție achizitivă, în speță nu există vreo probă că intimata contestatoare este proprietara imobilului.
Totodată,în mod greșit instanța de apel a apreciat că dreptul de proprietate este dovedit cu ancheta socială efectuată de către Primăria din care rezulta că imobilul asupra căruia s-a efectuat executarea a fost edificat de către contestatoare și soțul acesteia, act evident întocmit pro causa, nesolicitat de instanță și al cărei conținut este în favoarea întregii familii.
Învederează recurentul intimat că în mod greșit instanța de apel a consfințit prin intermediul unei hotărâri judecătorești un drept de proprietate contestatoarei asupra construcției casă nouă și,mai mult,asupra terenului pe care aceasta se află, din toate probele administrate rezultând că aceste bunuri se află în proprietatea debitorilor și,instanța ajungând la o concluzie falsă, astfel cum rezultă din considerentele deciziei pagina 3 paragraful 4.
Înscrisurile pe care contestatoarea le-a depus la dosar nu reprezintă altceva decât simple facturi de achiziționare a unor materiale de construcție, probe create
artificial în scopul de a induce în eroare instanța de judecată și de a obține recunoașterea unui drept de proprietate pe care contestatoarea nu l-a avut niciodată.
Prin concluzii scrise recurentul-intimat a invocat și motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 6 proc.civ.în sensul că instanța de apel,constatând existența unui drept de proprietate în favoarea intimatei-contestatoare,a acordat ceea ce nu s-a cerut,susținând că contestația la executare a rămas fără obiect,motive ce urmează a nu mai fi examinate în condițiile în care nu au fost depuse în termenul legal de motivare a recursului.
Curtea,examinând decizia recurată în raport de actele și lucrările dosarului,de criticile formulate,cu luarea în considerare a dispozițiilor legale incidente în cauză,constată că recursul e nefondat din considerentele ce se vor arăta în continuare:
În condițiile în care intimata-contestatoare a pretins existența unui drept indiviz de proprietate asupra imobilului casă de locuit-construcție nouă,în privința căruia a fost începută în dosarul de executare nr.232/2006 fără ca intimata-contestatoare să figureze în titlul executoriu în baza căruia a fost pornită executarea,în mod just instanța de apel a încuviințat proba cu martori și înscrisuri pentru a stabili cine a edificat construcția ce face obiectul executării silite.
Cum din declarațiile martorilor audiați,coroborate cu cele consemnate în ancheta socială depusă la dosar, precum și față de mențiunile facturilor și chitanțelor depuse ce atestă faptul că intimații și au fost cei care au achiziționat materialele necesare pentru edificarea construcției-casă nouă, în mod corect s-a concluzionat că intimații și au construit imobilul ce face obiectul executării silite,dispunându-se în mod legal anularea formelor de executare și încetarea executării silite în dosarul de executare nr.45/2006 al BEJ -,având în vedere faptul că intimata-contestatoare nu figurează în titlul executoriu în baza căruia a fost începută executarea silită,fără ca prin aceasta hotărârea recurată să devină titlu de proprietate pentru intimata-contestatoare,câtă vreme ceea ce s-a cerut a fost tocmai anularea formelor de executare și încetarea acesteia.
Din considerentele susmenționate,în baza art. 312 proc.civ. Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de intimatul împotriva deciziei nr. 60/27.01.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, nefiind incident cazul de casare prev. de art. 304 pct.9 proc.civ.
Văzând și disp. art. 274 proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimatul domiciliat în B, Calea nr.116,.6,.A,.4,.14, împotriva deciziei civile nr.60 din 27 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu contestatoarea domiciliată în B, nr.18,.B,.6,.27, sector 3, intimații, și, toți domiciliați în comuna, sat, județ
Obligă recurentul intimat la 800 lei cheltuieli de judecată către intimata contestatoare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 9 iunie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Marilena Panait, Elisabeta Gherasim Eliza Marin
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.MP/BA
2 ex./11.06.2009
f- Jud.V de
a- Trib.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Președinte:Marilena PanaitJudecători:Marilena Panait, Elisabeta Gherasim Eliza Marin
