Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 5674/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR Nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA Nr. 5674
Ședința publică din data de 02 Iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Corneliu Maria
JUDECĂTOR 2: Marian Lungu
JUDECĂTOR 3: Florica Diaconescu
Grefier: - -
*******
Pe rol, soluționarea recursului declarat de contestatoarea SC SA, împotriva sentinței civile nr.1455/14.03.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele pârâte Administrația Finanțelor Publice Comunală nr.1 și Direcția Generală a Finanțelor Publice D - Agenția Națională de Administrare Fiscală C, având ca obiect, contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns pentru recurenta contestatoare avocat, iar pentru intimatele pârâte, consilier juridic.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, după care, nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru a pune concluzii pe recurs.
Avocat pentru recurenta contestatoare, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței instanței de fond, în sensul admiterii contestației, a anulării formelor de executare și a executării silite din dosarele R 1126 și 2/2006, încetarea executării silite pe lipsa creanței, luându-se act de inexistența creanței de aproximativ de - lei, pentru considerentele expuse în concluziile scrise.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Depune concluzii scrise.
Consilier juridic pentru intimatele pârâte, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței Tribunalului Dolj ca fiind temeinică și legală, pentru motivele invocate în concluziile scrise.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova la data de 30 10 2006 sub nr -( nr in format vechi 19863/C/2006)contestatoarea SC SA a formulat în contradictoriu cu intimatele - Direcția generală a Finanțelor Publice D - AGENTIA Națională de Administrare Fiscală ( ANAF ) și Administrația Finanțelor Publice Comunale nr 1 C, contestație la executare, solicitând anularea formelor de executare 2/2006 și R 1126/2006, încetarea executării, anularea creanțelor în valoare de 296.362 lei cuprinse in titlurile executorii nr 488,486,487,490,491/09 08 2006; 1,2,3,4,5,6,7,8,9/16 12 2006; 1,2,3/17 10 2006( dosar de executare R 1126/2006), precum și suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare.
Prin sentința nr. 1455/14.03.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- s-a respins contestația formulată de contestator SC SA în contradictoriu cu intimat ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE COMUNALA NR 1, intimat DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE D-AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ C, județul
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Contestatoarea SC SA a solicitat in contradictoriu cu intimatele: Direcția Generală a Finanțelor Publice D Agenția Națională de Administrare Fiscală și Administrația Finanțelor Publice Comunală nr 1 C solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie anulate creanțele în valoare de - RON cuprinse in titlurile executorii din dosarul de executare R 1126/2006.
Titluri executorii care au fost emise ca urmare a declarației de inventar nr 1087/12 02 2004 emise de unitatea contestatoare.
Față de această situație instanța apreciază ca în cauza sunt aplicabile următoarele prevederi legale cu următorul conținut:
Art 64 - OG 92/2003- Forța probantă a documentelor justificative și evidentelor contabile.
Documentele justificativ și evidentele contabile al contribuabilului constituie probe la stabilirea bazei de impunere In cazul în care există și alte acte doveditoare, acestea vor fi luate în considerare la stabilirea bazei de impunere.
Art 82 alin 1-3:
1) Declarația fiscală se întocmește prin completarea unui formular pus la dispoziție gratuit de organul fiscal.
2) In declarația fiscală contribuabilul trebuie să calculeze cuantumul obligației fiscale, dacă acest lucru este prevăzut de lege;
3) Contribuabilul are obligația de a completa declarațiile fiscale înscriind corect, complet și cu bună - credință informațiile prevăzute de formular,corespunzătoare situației sale fiscale. Declarația fiscală se semnează de către contribuabil sau de către împuternicit.
Art 84 -Declarațiile fiscale pot fi corectate de către contribuabil, din proprie inițiativă.
Art 85 alin lit a-b;
a) - prin declarație fiscală, în condițiile art 82 alin 2 și art 86 alin 4;
b) - prin decizie emisă de organul fiscal, în celelalte cazuri.
Art 86 alin 5 - 6:
5- In situația în care legea nu prevedea obligația de calculare a impozitului, declarația fiscală este asimilată unei decizii referitoare la baza de impunere;
6- Decizia de impunere și decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii constituie și înștiințări de plată, de la data comunicării acestora, în condițiile în care se stabilesc sume de plată
Art 90 -1- Cuantumul obligațiilor fiscale se stabilește sub rezerva verificării ulterioare;
- 2- Decizia de impunere sub rezerva verificării ulterioare poate fi desființată sau modificată din inițiativa organului fiscal sau la solicitarea contribuabilului, pe baza constatărilor organului fiscal competente;
- 3- Rezerva verificării ulterioare se anulează numai la împlinirea termenului de prescripție sau urmare a inspecției fiscale efectuate in cadrul termenului de prescripție.
Art 141 alin 1 - 3;
1 - Executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare comptent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
3 -- Modificarea titlului de creanță atrage modificarea titlului executoriu în mod corespunzător.
Art 145 alin 1 -2;
l - Executarea silită începe prin comunicarea somației. Dacă în termenul de 15 zile de la comunicarea somației nu se stinge debitul,se continuă măsurile de executare silită. Somația este însoțită de un exemplar al titlului executoriu.
2 - Somația cuprinde, pe lângă elementele prevăzute la art 43 alin 2, următoarele: numărul dosarului de executare; suma pentru care se începe executarea silită; termenul în care cel somat urmează să plătească suma prevăzută în titlul executoriu, precum și indicarea consecințelor nerespectării acesteia.
Art 172 alin 3 -Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea,în cazul in care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
Susținerea unității contestatoare in sensul că debitul pentru care s-a pornit executarea silită nu a fost considerată certă, reală, deoarece nu a fost cuprinsă într-un titlu executoriu nu poate fi primită pentru următoarele considerente:
Contestatoarea SC SA a înregistrat la data de 12 02 2004 declarația de inventar cu nr 1087 la Agenția de Administrare Fiscală C privind contribuțiile sociale restante la data de 31 decembrie 2004 și neachitate până la 31 ianuarie 2004, inclusiv accesoriile aferente la Bugetul asigurărilor sociale de stat.
Deoarece contestatoarea nu a achitat la scadentă creanțele stabilite de intimata Agenția de Administrație Fiscală C, titlul de creanță ( declarația de inventar nr 1084/12 02 2004 ) conform art 141 devenit titlu executoriu.
De asemenea, instanța de fond arată că, nu a putut primi susținerile unității contestatoare în sensul că neexistând un proces verbal de control în care să fie evidențiate distinct creanțele pretinse - rezultă că această creanță nu este certă - condiție esențială pentru a fi pornită executarea silită. Deoarece așa cum s-a arătat anterior Agenția de Administrație Fiscală Cae mis somațiile de plată și titlurile executorii ca urmare a titlului de creanță - Declarația de inventar nr 1087/12 02 2004.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs contestatoarea, criticile formulate fiind, în esență, următoarele:
Instanța a interpretat greșit probele administrate, a reținut eronat caracterul cert al creanței și nu a soluționat corect excepția autorității de lucru judecat.
După o expunere succintă a fondului cauzei, recurenta-contestatoare arată că până la data de 31.12.2003, contribuțiile de asigurări sociale au fost gestionate de către DGMPS D, prin Casa de Asigurări Sociale și că inițial, contestatoarea a inclus eronat sumele cu titlu de contribuție la asigurări, însă potrivit art. 82 din nr OG 92/2003 are dreptul de a rectifica declarația depusă inițial, drept care nu este recunoscut de către intimată.
Astfel, arată că la data de 24.11.2006, cu adresa nr. 20116 AFPC nr.1 răspunde contestatoarei printr-un refuz de acceptare a declarației de rectificare, motivând că nu există temei juridic, iar în vederea corecției ar trebui ca societatea să solicite un control fiscal de fond, în urma căruia să se poată regla fișa de plătitor.
Arată că în mod greșit instanța de fond a reținut că declarațiile de inventar ce cuprind obligațiile privitoare la asigurările sociale reprezintă titlu executoriu, deoarece potrivit prev. OG nr. 92/2003, sumele declarate nu au caracter cert dat fiind faptul că s-au depus declarații rectificative.
Totodată, arată că sumele în discuție sunt reținute prin procesul-verbal nr 1788/08.10.1999, pe perioada 03.09.1999-08.10.1999, obligații înregistrate anterior privatizării intervenite la 04.11.1999, iar potrivit art.14 alin.6 din OUG 88/1997 societatea comercială privatizată este exonerată de drept de plata oricărei obligații bugetare scadente la data raportului și neevidențiată în certificatul de obligații bugetare scadente la data raportului.
De asemenea, recurenta invocă faptul că în mod greșit prima instanță a reținut că perioada la care se face referire în procesul-verbal menționat este la 08.09.1999, în realitate aceasta este data întocmirii documentului, perioada analizată -conform conținutului documentului-este august 1996-septembrie 1999.
Arată că aceeași concluzie rezultă și din raportul de expertiză judiciară, dispus în cauză, raport care este lămuritor și cu privire la celelalte aspecte invocate de recurentă.
Cu privire la excepția autorității de lucru judecat, ce nu a fost reținută de instanța de fond, arată că eronat instanța a apreciat că sentința nr. 11335/2004, rămasă irevocabilă, anulează doar formele de executare, nu și titlurile executării din moment ce a statuat incidența art.14 alin.6 din OUG nr. 88/1997, respectiv exonerarea legală de plată.
Tot cu autoritate de lucru judecat s-a stabilit și precaritatea declarației de inventar întocmită de societate în sensul că emiterea acesteia nu suprimă dreptul recunoscut de lege.
Față de caracterul incert al creanței, recurenta arată că se află în fața unui abuz de poziție dominantă a creditoarei care refuză categoric să facă aplicarea art. 14 alin 6 din OUG nr. 88/1999, având în vedere faptul că recurenta-contestatoare, din proprie inițiativă, a rectificat în temeiul art.84 din OG nr.92/1993 această declarație,așa cum rezultă din adresa nr. 206/ 24.10.2006.
La dosar, recurenta a depus situația contribuțiilor de asigurări sociale existente în evidențele sale(fil.7-9), publicația de vânare(pe care a ințeles să o invoce în motivarea cererii de preschimbare de termen, formulată la 10.06.2008, fil 11)) și concluzii scrise; de asemenea, intimata a depus la dosar concluzii scrise însă nu a formulat întâmpinare.
Analizând legalitatea sentinței recurate în raport de criticile invocate, văzând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor art. 304/1, art.304 pct. 8, 9 din pr. civilă, se apreciază că recursul este fondat, din următoarele considerente:
Societatea recurentă a fost privatizată la 04.11.1999 prin contractul de privatizare încheiat între FPS D (în prezent. APAPS B) și SC SRL, contract nr. DJ//27/04.11.1999.
Cu ocazia privatizării s-a întocmit de către agentul de privatizare FPS, un certificat de sarcini fiscale prin care se prezenta cumpărătorului, situația obligațiilor scadente la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și bugetele fondurilor speciale. Acest certificat a fost inclus în oferta publică de vânzare acțiuni, în dosarul de privatizare și a stat la baza negocierii prețului pe acțiune atunci când s-a întocmit contractul menționat.
Din conținutul certificatului de obligații bugetare întocmit, rezultă că suma datorată cu titlu de contribuție la fondurile speciale( de sănătate, de risc etc) era de 97.014 lei. Cu toate acestea, executarea a început, potrivit actelor state în dosarul de fond(fil.8-70) pentru suma de 277.704 lei sumă ce ar reprezenta contribuții către fondurile speciale de natura celor menționate (pentru sănătate, pensie etc.), sumă ce excede celei reținute în certificatul de obligații bugetare.
Potrivit art. 14 alin 6din OG nr88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, modificată prin OUG nr. 150/1999, societatea comercială privatizată va fi exoneratăde dreptde plata oricărei obligații bugetare, neevidențiată în certificatul de obligații bugetare emis în conformitate cu alin 5 din același act normativ.
De altfel, din actele depuse la dosar, rezultă că, ulterior privatizării, s-a început executarea silită si cu privire la alte sume și pentru cuantumuri ce exced celor menționate în certificatul întocmit cu ocazia privatizării, ceea ce a condus la promovarea mai multor acțiuni din partea societății, recurentă în prezent, soluțiile instanțelor fiind favorabile acesteia( sent. 9804/08.oct.2003, dec.803/14 0ct.2003, sent.256/27martie2003,dec.763/25aprilie 2005, sent.11335/12.10.2004 din dos. nr. -,fil. 71-86).
Potrivit raportului de expertiză contabilă judiciară, întocmit în cauză (fil.133-158), sumele urmărite pentru care s-au întocmit dosarele de executare nr. 2/2006 și nr./2006, reprezintă obligații bugetare ce nu au fost evidențiate în certificatul de sarcini fiscale nr. 15481/03.09.1999 întocmit în vederea privatizării. Expertul concluzionează în mod expres (fil.7 din raportul de expertiză, fil.139, dosar) că sumele pretinse prin procesele-verbale de executare erau scadente la data privatizării dar nu au fost cuprinse în Certificatul de sarcini fiscale.
Potrivit dispozițiilor legale, în vigoare la data privatizării, obligația de a evidenția în certificatul de sarcini fiscale toate obligațiile bugetare ale agentului economic supus privatizării precum și natura și cuantumul acestora, revenea D, iar faptul că acesta a omis sumele pe care, în prezent, le urmărește, nu poate fi imputabil recurentei-contestatoare, aceasta din urmă având dreptul să fie exonerată de plata obligațiilor bugetare neevidențiate în Certificatul de sarcini fiscale, potrivit art.14 alin. 6 din OG nr. 88/1997.
Instanța de fond, eronat a reținut că declarația de inventar nr.1087/12.02.2004 emisă de recurentă constituie probă la stabilirea bazei de impunere.
Acest fapt este de necontestat și este prevăzut în dispozițiile OG nr 92/2003, însă rolul instanței de fond era de a surprinde esența cauzei și a decela între obligațiile financiare ale recurentei-contestatoare, natura acestor obligații și izvorul lor, în contextul evoluției actelor normative în materie fiscală. Astfel, ar fi putut constata că recurenta, în respectarea rigorilor sistemului de evidență contabilă instituit de. nr. 82/1991 privind evidența contabilă, a întocmit declarația de inventar -reținută de instanța de fond ca bază legală a impunerii fiscale- tocmai pentru că legea menționată, nu-i permite, în calitatea sa de contribuabil, să-și modifice în mod unilateral evidența contabilă și să "șteargă" din aceasta obligațiile bugetare neevidențiate în certificatul de sarcini fiscale.
De remarcat, că nici art.14 din OUG nr. 88/1999 deși reglementează expres exonerarea de plată, nu prevede și operațiunea de radiere contabilă a acestei obligații.
Prin urmare, creanța subzistă în evidențele contabile, deși nu există temei legal pentru încasarea acesteia, astfel că, în urma declarației de inventar, având în vedere izvorul acestei creanțe și necesitatea menționării ei de către contribuabilul recurent-contestator, creditorul-bugetar/intimat în cauză, urma să dispună radierea acesteia pe baza unui proces-verbal de stingere a plății, în temeiul OUG nr. 88/1999.
Instanța de fond a făcut, de asemenea, o apreciere eronată și a altor probe, reținând, de pildă, că procesul-verbal din 08.09. 1999 nu reprezintă un act generator de obligații, omițând conținutul acestuia care lămurea împrejurarea că sumele reținute în acest proces-verbal vizează perioada aug.1996-sept.1999, iar prin comparare, putea constata că aceste sume nu au fost evidențiate în certificatul fiscal și deci, potrivit actului normativ menționat anterior, intervenea exonerarea de drept a plății acestora.
Împrejurarea că recurenta întocmit o declarație de inventar, invocată de intimată ca temei al executării silite, nu este de natură să suprime dreptul recurentei-contestatoare de a fi exonerată de drept, conf. art. 14 alin.6 din OUG nr.88/1997, de plata obligației bugetare în discuție, această declarație fiind un act de evidență contabilă care însă nu poate reprezenta un titlu de creanță deoarece creanțele nu au fost incluse în certificatul de sarcini fiscale și totodată creanța menționată nu este certă, actul fiind supus rectificării.
În considerarea celor expuse, având în vedere dispozițiile art. 312 alin 3.pr. civilă, urmează a fi admis recursul contestatoarei, va fi modificată sentința în sensul admiterii contestației la executare formulată, urmând a fi anulate formele de executare întocmite în dosarul de executare nr.2/2006 și R 1126/2006 și anulate creanțele cuprinse în titlurile executorii nr.488, 486, 487, 490,491/09.08.2006;1,2,3,4,4,6,7,8,9/16.12.2004;5,4,3,2,1/09.11.2006;1,2,3/17.10.2006 dosar de executare nr. R 1126/2006, în valoare de 296.362 lei.
Văzând și dispozițiile art. 274 și urm. din pr. civilă, instanța va lua act că recurenta-contestatoare nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de contestatoarea SC SA, împotriva sentinței civile nr.1455/14.03.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele pârâte Administrația Finanțelor Publice Comunală nr.1 și Direcția Generală a Finanțelor Publice D - Agenția Națională de Administrare Fiscală
Modifică sentința în sensul că, admite contestația la executare.
Anulează formele de executare întocmite în dosarul de executare nr.2/2006 și R 1126/2006.
Anulează creanțele cuprinse în titlurile executorii nr.488, 486, 487, 490, 491/09.08.2006;1,2,3,4,4,6,7,8,9/16.12.2004;5,4,3,2,1/09.11.2006; 1,2,3/17.10.2006 dosar de executare nr. R 1126/2006, în valoare de 296.362 lei.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Iulie 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud. Fl.
Tehn./Ex.4
/ și
Președinte:Corneliu MariaJudecători:Corneliu Maria, Marian Lungu, Florica Diaconescu
