Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 57/2008. Curtea de Apel Tg Mures

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU -

SECȚIA CIVILĂ DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,

PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR.57/R

Ședința publică din 16 ianuarie 2008

PREȘEDINTE: Nemenționat

Judecător:

Judecător:

Grefier:

Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de contestatoarea, domiciliată în Târgu-M, B-dul 1 decembrie 2. nr. 191,. 37, județul M, împotriva deciziei civile nr. 524 din 5 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr-.

În lipsa părților.

dezbaterilor și susținerile în fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 9 ianuarie 2008, care face parte integrantă din prezenta decizie pronunțarea fiind amânată pentru data de astăzi 16 ianuarie 2008.

CURTEA DE APEL,

Prin sentința civilă nr. 5136 din 6 decembrie 2006, pronunțată de Judecătoria Târgu -M în dosarul nr. 7573/2006, s-au admis în parte contestațiile la executare formulate de în contradictoriu cu intimații și;

- s-a constatat perimarea executării silite în dosarul execuțional nr. 578/2001 al Biroului executorilor judecătorești -;

- s-a constatat prescripția dreptului de a cere executarea silită a sentinței nr. 190/2000 a Tribunalului Mureș;

- s-a dispus anularea actelor de executare efectuate în dosarul execuțional amintit, până la publicația de vânzare la licitație publică din 20 noiembrie 2001, somației din 3 februarie 2004, precum și a popririi înființate la 24 februarie 2004;

- intimatul a fost obligat la plata către contestatoare a sumei de 1400 lei cheltuieli de judecată;

- s-a dispus restituirea cauțiunii în cuantum de 500 lei achitată cu recipisa nr. 49/-/01 din 18 mai 2004.

Prin decizia civilă nr. 524 din 5 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-, s-a admis recursului declarat de împotriva sentinței sus-menționate, dispunându-se următoarele:

- modificarea în parte a hotărârii în sensul respingerii contestațiilor la executare formulate de;

- respingerea excepțiilor privind perimarea și prescripția executării silite;

- eliminarea din hotărâre a dispoziției privind achitarea în parte a contestațiilor la executare, constatarea perimării executării silite, a prescripției dreptului de a cere executarea silită, anularea actelor de executare și obligarea la cheltuieli de judecată;

- dispoziția de restituire a cauțiunii a fost menținută;

- intimata a fost obligată la cheltuieli de judecată în ambele faze procesuale.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatoarea și a solicitat în principal trimiterea cauzei la Tribunalul Mureș spre a fi rejudecată ca apel și nu ca recurs, iar în subsidiar, rejudecând apelul declarat de împotriva sentinței civile nr. 5136 din 6 decembrie 2006 Judecătoriei Târgu -M să se dispună respingerea acestei căi de atac, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea recursului s-a arătat că prin sentința civilă nr. 5136/2006 a Judecătoriei Târgu -M s-au admis contestațiile la executare formulate de contestatoare în dosarele nr. 1611/2004 și nr. 2148/2004 ale Judecătoriei Târgu -M, iar prin decizia civilă nr. 524/R/2007 a Tribunalului Mureșs -a admis calea de atac exercitată de intimatul împotriva acestei sentințe civile.

Contestatoarea susținut că Tribunalul Mureșa judecat ca și recurs calea de atac exercitată de intimat, deși sentința primei instanțe era susceptibilă de apel și nu de recurs. În acest sens, s-a invocat faptul că în dosarul nr. 1611/2004 al Judecătoriei Târgu -M contestatoarea a contestat somația de executare din 3 februarie 2004, emisă în dosarul execuțional nr. 578/2001 al Biroului Executorilor Judecătorești -, fiind la aceea dată terț față de executarea silită, în condițiile în care față de contestatoare nu exista vreo poprire înființată sau validată și nici vreo încuviințare a executării silite. Întrucât contestatoarea era terț față de executarea silită, hotărârea prin care s-a soluționat contestația la executare era supusă căii de atac a apelului fiind incidente prevederile art. 401 alin. 2 Cod procedură civilă.

În dosarul nr. 2184/2004 al Judecătoriei Târgu -M, contestatoarea, în calitate de terț poprit, a atacat actul de înființare a popririi din data de 24 februarie 2004.

Prin sentința civilă nr. 5136/2006 a Judecătoriei Târgu -M s-au soluționat atât contestația la executare din dosarul nr. 1611/2004, care atrăgea calea de atac a apelului, cât și contestația la executare din dosarul nr. 2148/2004, care atrăgea calea de atac a recursului și în atare situație, având în vedere că ori de câte ori obiectul sesizării primei instanțe este compus atât din cereri care soluționate fiind atrag apelul, cât și din cereri care soluționate fiind atrag recursul, calea de atac unitar aplicabilă este apelul, soluția primei instanțe era supusă căii de atac a apelului și nu recursului, cum greșit s-a indicat în dispozitivul sentinței atacate.

Având în vedere că Tribunalul Mureșa pronunțat decizia civilă nr. 524/R/2007 în complet de recurs, deci în complet nelegal constituit, s-a susținut că sunt incidente prevederile art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă și se impune trimiterea cauzei spre rejudecare ca apel la tribunal.

În situația în care se va aprecia că nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare la tribunal, după casarea dispusă pe motivul prevăzut de art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă, s-a solicitat ca în urma rejudecării apelului declarat de intimat împotriva sentinței pronunțate de judecătorie, să se dispună respingerea acestui apel ca nefondat.

Sub acest aspect contestatoarea a susținut că somația din data de 3 februarie 2004 fost emisă de executorul judecătoresc fără ca împotriva sa să existe încheiere de încuviințare a executării silite directe, astfel că titlul executor în baza căruia s-a emis această somație, nu-i este opozabil. Pentru aceste motive somația respectivă este anulabilă.

Ținând cont de succesiunea actelor emise în dosarul execuțional și de hotărârile judecătorești pronunțate în litigiile existente între părți, s-a susținut că la data de 24 februarie 2004, când s-a dispus înființarea popririi, intervenise perimarea executării silite pornite în dosarul execuțional nr. 578/2001.

Intimatul a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului, în principal, ca inadmisibil și în subsidiar ca nefondat.

Intimatul a invocat faptul că tribunalul a soluționat cauza ca instanță de recurs, iar calitatea și compunerea instanței sesizate nu a constituit obiectul vreunei excepții de procedură ridicate de părți sau invocate din oficiu de către instanța sesizată. În aceste condiții, instanța sesizată s-a considerat legal investită, soluționând cauza ca atare, prin pronunțarea unei hotărâri irevocabile, în condițiile art. 377 alin. 2 Cod procedură civilă și prin urmare recursul la recurs este inadmisibil.

Pe de altă parte s-a invocat faptul că la data promovării contestațiilor la executare pendinte, recurenta contestatoare nu era o terță persoană străină față de executarea silită din dosarul execuțional nr. 578/2001. S-a mai arătat că după soluționarea partajului dintre contestatoare și intimatul executarea silită s-a reorientat spre executarea sultei, care este o creanță bănească ca instituție juridică nu reprezintă o proprietate sau un alt drept real asupra unui bun urmărit care să fi fost vândut sau executat silit, nefiind întrunite astfel ipotezele prevăzute de art. 401 alin. 2 Cod procedură civilă și astfel nu sunt incidente prevederile art. 402 alin. 2 Cod procedură civilă, referitoare la calea de atac.

Examinând actele și lucrările dosarului, curtea reține următoarele:

În dosarul execuțional al Biroului Executorilor Judecătorești - din Târgu-M s-a pornit executarea silită la cererea creditorului pentru executarea sentinței civile nr. 190/2000 a Judecătoriei Târgu -M, sentință care constituie titlu executoriu.

În cadrul procedurii de executare s-au efectuat acte de urmărire cu privire la apartamentul situat în Târgu-M, B-dul 1 - 2. nr. 191/37, județul M, care constituie proprietatea comună a debitorului și a contestatoarei.

Prin sentința civilă nr. 2727 din 21 mai 2002, pronunțată de Judecătorie Târgu-M, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 604 din 8 octombrie 2003, pronunțată de Tribunalul Mureș, s-a dispus anularea publicației de vânzare la licitație publică a imobilului sus-menționat și încetarea actelor de urmărire a apartamentului în viitor. Totodată, s-a dispus partajarea apartamentului în litigiu prin atribuirea acestuia în favoarea contestatoarei din prezenta cauză, care a fost obligată la plata unei sulte de 349.977.000 lei vechi în favoarea intimatului.

După soluționarea acestui litigiu s-a formulat de către creditor cererea de continuare a executării silite și prin somația din 3 februarie 2001, emisă în dosarul execuțional nr. 578/2001 contestatoarea a fost somată să achite în favoarea creditorului sulta la plata căreia a fost obligată către intimat.

Ulterior, prin adresa din data de 24 februarie 2004, emisă în același dosar execuțional, s-a înființat, în temeiul art. 453 și 454 Cod procedură civilă poprirea asupra sultei datorate de contestatoare, prin care acesteia i s-a pus în vedere interdicția de a plăti debitorului sulta, iar în termenul prevăzut de lege suma respectivă să-i fie achitată creditorului.

Prin contestația la executare înregistrată la 25 februarie 2004 la Judecătoria Târgu -M sub nr. 1611/2004 contestatoarea a solicitat să se constate că a intervenit perimarea de drept a executării silite din dosarul execuțional nr. 578/2001.

Totodată, prin contestația la executare înregistrată la 16 martie 2004 la aceeași instanță sub nr. 2148/2004 s-a solicitat de către aceeași contestatoare anularea popririi înființate pe data de 24 februarie 2004 și a eventualelor acte de executare care ar urma acestei popriri până la soluționarea contestației.

Cele două dosare au fost conexate, contestațiile la executare fiind soluționate prin sentința civilă nr. 5136 din 6 decembrie 2006, pronunțată de Judecătoria Târgu -M în dosarul nr-, în urma rejudecării cauzei.

Recursul declarat împotriva acestei sentințe a fost soluționat prin decizia civilă nr. 524 din 5 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș.

Susținerile contestatoarei în sensul că în mod greșit tribunalul a soluționat calea de atac declarată ca și recurs și în compunerea prevăzută de lege pentru completele de recurs, se apreciază a fi nefondate.

Prima contestație la executare a fost introdusă de contestatoare la data de 25 februarie 2004, însă trebuie precizat că prin adresa din 24 februarie 2004 emisă de executorul judecătoresc în dosarul execuțional a fost înființată poprirea asupra sultei pe care contestatoarea o datora debitorului. Deși contestația la executare formulată la 25 februarie 2004 nu viza această adresă, ci alte acte de executare, în contextul în care în urma adresei menționate contestatoarea a devenit parte în dosarul execuțional anterior datei respective, în mod nejustificat susține că este terț față de executarea silită.

Pe de altă parte, nici în contestația la executare înregistrată în dosarul nr. 1611/2004 al Judecătoriei Târgu -M și nici în contestația la executare înregistrată în dosarul nr. 2148/2004 al Judecătoriei Târgu -M contestatoarea nu a pretins că ar avea un drept de proprietate sau vreun alt drept real asupra imobilului în litigiu, astfel cum prevede art. 401 alin. 2 Cod procedură civilă, invocând doar aspecte legate de perimarea executării silite. De altfel, după soluționarea partajului executarea silită a vizat doar sulta datorată de contestatoare și nu imobilul ce i-a fost atribuit acesteia.

În aceste condiții, contestatoarea nefiind terț față de executarea silită, nu se poate prevala de prevederile art. 402 alin. 2 Cod procedură civilă, care prevăd că hotărârea pronunțată în temeiul art. 401 alin. 2 Cod procedură civilă, deci cea prin care soluționează contestația formulată de un terț, este supusă apelului și prin urmare, în mod corect tribunalul a soluționat ca și recurs calea de atac declarată împotriva sentinței prin care au fost soluționate contestațiile la executare.

Decizia nr. 524 din 5 octombrie 2007 Tribunalului Mureș este o hotărâre irevocabilă, conform prevederilor art. 377 alin. 2 pct. 4 Cod procedură civilă nu este susceptibilă de recurs și în consecință recursul declarat de contestatoare este inadmisibil. În aceste condiții, nu se mai impun a fi analizate celelalte motive invocate de contestatoare în legătură cu fondul cauzei.

Față de cele ce preced, pentru considerentele arătate, în temeiul art. 377 alin. 2 pct. 4 Cod procedură civilă raportat la art. 402 alin. 2 Cod procedură civilă curtea va respinge ca inadmisibil recursul declarat de contestatoare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de contestatoarea, domiciliată în Târgu-M, B-dul 1 - 2. nr. 191,. 37, județul M, împotriva deciziei civile nr. 524 din 5 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș, Secția Civilă, în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 16 ianuarie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

GREFIER,

Red.

Tehnored. BI/2ex

Jud.fond:

Jud.apel:;

-8.02.2008-

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 57/2008. Curtea de Apel Tg Mures