Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 687/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 687
Ședința publică de la 08 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stela Popa
JUDECĂTOR 2: Paraschiva Belulescu
JUDECĂTOR 3: Gabriela Ionescu
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului formulat de contestatorul împotriva deciziei civile nr.101 din 08 aprilie 2008 de Tribunalul O l t, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul contestator personal și asistat de avocat și avocat pentru intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Avocat, pentru intimat, a depus copie a deciziei civile nr. 1514/18.10.2006, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr. 2270/C/2006, pe care a comunicat-o și recurentului contestator.
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de invocat, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurentul contestator, a susținut că instanța de apel a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 304, pct.8 și 9 cod.proc. civ. A dezvoltat oral motivele scrise, în raport de care a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul admiterii apelului, iar pe fond admiterea contestației așa cum a fost formulată.
Avocat, pentru intimat, susținut că în mod legal Tribunalul Olta respins apelul ca nefondat, solicitând respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra cauzei de față
Prin cererea înregistrată sub nr-, pe rolul Judecătoriei Slatina, contestatorul, în contradictoriu cu intimatul, a solicitat instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să se anuleze actul de adjudecare nr- din 21.02.2005 și să se dispună repunerea părților în situația anterioară.
În motivarea contestației s-a arătat că la data de 21.03.2005 s-a organizat o licitație publică prin intermediul executorului judecătoresc în scopul vânzării unei case de locuit, construită din cărămidă și anexe gospodărești, teren arabil în suprafață de 535. bunuri situate în comuna, județul O, pentru realizarea creanței intimatului, dar bunurile urmărite aparțin contestatorului, conform certificatului de moștenitor nr. 314/2004.
Intimatul, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității contestației la executare.
Prin sentința civilă nr.3371/05.06.2007, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr-, s-a admis excepția tardivității formulării contestației la executare invocată de către intimatul.
A fost respinsă contestația la executare formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimatul, ca tardiv formulată.
Împotriva sentinței a declarat recurs contestatorul, calificat ulterior ca fiind apel, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie. A susținut că instanța de fond a calificat greșit acțiunea care este de fapt o acțiune în constatarea nulității actelor de adjudecare și în această situație acțiunea este imprescriptibilă extinctiv, întrucât se bazează pe încălcarea unor dispoziții de ordine publică, vânzarea lucrului altuia iar asemenea acțiuni nu sunt supuse termenului de prescripție.
Prin decizia nr.1738 din 5 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, a fost respins ca nefondat apelul.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut următoarele:
Dispozițiile art. 399 și 401 alin.2 cod procedură civilă, au fost interpretate și aplicate corect de instanța de fond, inclusiv cele privitoare la instituirea unui termen legal înăuntrul căruia terța persoană ce pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit, poate formula contestație la executare.
Conform art. 401 alin. 2 cod procedură civilă, contestația terțului poate fi introdusă cel mai târziu în termen legal de 15 zile după efectuarea executării.
Potrivit procesului verbal întocmit la data de 10.05.2005, de executorul judecătoresc, în dosarul de executare nr-, prin care a fost pus în executare actul de adjudecare nr- din 21.03.2005, prezenți la domiciliu au fost - debitorul și - contestatorul din cauza dedusă judecății.
De asemenea potrivit sentinței civile nr. 2408/11.05.2006, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. 2072/2006, a fost respinsă acțiunea în revendicare a bunurilor adjudecate, având în vedere că prin decizia civilă nr. 1193/21.12.2005, a fost admisă în parte acțiunea pauliană și s-a anulat certificatul de moștenitor cu privire la neacceptarea succesiunii de către descendentul de gradul I, până la concurența creanței creditorului său, de 13,512 RON.
Contestația la executare, a fost formulată la data de 26.01.2007, cu mult după împlinirea termenului legal prevăzut de art. 401 alin. 2 cod procedură civilă, astfel că în mod corect prima instanță a apreciat că în atare situație este sancționată cu decăderea din dreptul de a formula contestație.
Împotriva deciziei a declarat recurs contestatorul, susținând în esență că excepția prescripției dreptului la acțiune a fost greșit reținută. A precizat că este terț față de executarea silită și nu a avut cunoștință despre data finalizării acesteia, că imobilul este și în prezent ocupat de mama sa. A mai susținut că se impunea calificarea acțiunii în raport de prevederile art. 401. 3 Cod pr. civilă, ca fiind o acțiune de dreptul comun.
Recursul este nefondat.
Principiul disponibilității este un principiu fundamental, caracteristic procesului civil. El constă în posibilitatea de a dispune de obiectul procesului - dreptul material - și de mijloacele procesuale de apărare a acestui drept. Principiul disponibilității își are izvorul în acea caracteristică a drepturilor civile (inclusiv cele procesuale) de a permite titularilor lor să-și exercite deplin dispoziția asupra lor.
În vederea garantării drepturilor celor ce sunt terți în raport cu executarea silită dar care pot fi lezați pe această cale, legiuitorul a reglementat două căi: contestarea executării silite; promovarea unei acțiuni separate, folosind mijloacele procedurale de drept comun. Sub acest aspect legislația este clară, manifestarea opțiunii pentru una dintre cele două căi fiind în sarcina terțului care se consideră vătămat prin executare.
Prin cererea de chemare în judecată contestatorul a solicitat expres "constatarea nulității" actului de adjudecare, cu motivarea că bunul adjudecat nu a fost proprietatea debitorului. Pe parcursul litigiului la fond contestatorul a avut apărător ales, astfel încât o schimbare a temeiului juridic al acțiunii putea și trebuia făcută la prima instanță. Pe de altă parte, a fost depusă la dosar o hotărâre judecătorească pronunțată într-un litigiu ce a avut ca obiect revendicarea aceluiași bun, acțiune promovată de contestatorul după finalizarea executării silite pe care o contestă în cadrul litigiului de față. În aceste condiții Curtea apreciază că cererea de chemare în judecată a fost corect calificată ca fiind contestație la executare promovată de o terță persoană care pretinde un drept de proprietate asupra bunului adjudecat.
Excepția tardivității contestației a fost corect reținută de instanțe, față de prevederile art. 403 alin. 2 Cod pr. civilă. În ce privește susținerea că predarea bunului nu a avut loc nici în prezent, acest aspect constituie o chestiune de fapt care nu poate fi analizată pe calea recursului. Sub acest aspect, pe baza probatoriului administrat tribunalul a reținut că actul de adjudecare a fost pus în executare la 10 mai 2005 (iar acțiunea a fost promovată la 26 ianuarie 2007).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de contestatorul împotriva deciziei civile nr.101 din 08 aprilie 2008 de Tribunalul O l t, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehn.2 ex
30.09.2009
Președinte:Stela PopaJudecători:Stela Popa, Paraschiva Belulescu, Gabriela Ionescu
