Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 698/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.698/
Ședința publică din 22 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alina Savin
JUDECĂTOR 2: Benone Fuică
JUDECĂTOR 3: Virginia Filipescu
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata cu sediul în G,str.-,nr.1,jud.G împotriva sentinței civile nr.267/12.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu contestatorul, cauza având ca obiect contestație act.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns pentru recurenta-intimată avocat cu delegație la dosar și pentru intimatul - contestator a răspuns avocat în substituirea domnului avocat cu delegație de substituire la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier;după care:
Reprezentantul intimatului-contestator depune la dosar împuternicire avocațială pe numele titularului avocat, împuternicire avocațială de substituire și întâmpinare în două exemplare; după care:
Se înmânează reprezentantului recurentei-intimate o copie de pe întâmpinare, iar acesta nu solicită termen pentru aos tudia.
Reprezentantul intimatului - contestator precizează că întâmpinarea nu conține aspecte noi în afară de cele discutate la fondul cauzei.
Reprezentanții părților precizează că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul reprezentanților părților în dezbateri.
Reprezentantul recurentei-intimate solicită admiterea recursului, modificarea sentinței civile pronunțată de instanța de fond și în rejudecare respingerea contestației ca nefondată. Precizează că instanța de fond a dat o interpretare greșită întregului material probator ducând astfel la o motivare contradictorie. Astfel, prin considerentele hotărârii se rețin obligațiile intimatului specifice funcției sale, învederând că aceste obligații sunt de maximă supraveghere,astfel că este responsabil pentru orice abatere a subalternilor săi de la normele de disciplină a muncii, de la normele de protecția muncii, protecția mediului, disciplina tehnologică. Mai arată că instanța de fond, deși a fost sesizată cu o contestație împotriva unei dispoziții de încetare a contractului de muncă, ca urmare a săvârșirii unei abateri deosebit de grave, prin nerespectarea obligațiilor de serviciu pentru care a fost încadrat, disculpă intimatul, raportându-se tot timpul la accidentul care s-a petrecut ca efect imediat al nerespectării obligațiilor de serviciu ale acestuia.
Deși programul intimatului începe printr- încălcare a normelor de protecția muncii, instanța de fond apreciază aceasta o stare de fapt în societate; deși se constată că personalul efectua la un moment dat lucrarea fără veste de salvare precum și alte încălcări ale normelor de protecția muncii,instanța de fond în loc să sancționeze o astfel de atitudine a operatorului îi găsește scuze în sensul că, fiind o stare de fapt la nivelul unității, încurajează personalul responsabil cu supravegherea desfășurării activității în cadrul să încalce reguli de maximă siguranță. Deși s-a reținut de către instanța de fond că s-a petrecut un accident mortal,victima fiind unul dintre angajații care trebuia supravegheat de intimat datorită unor încălcări grave ale procedurilor operaționale la nivel de unitate și a normelor de protecția muncii. Mai arată reprezentantul recurentei-intimate că instanța de fond a reținut deficiențe în organizarea activității societății,în condițiile în are operatorul are în subordine un număr mic de personal; intimatul nu numai că a neglijat un număr de docheri ce efectuau o operațiune periculoasă,cu o experiență de lucru minimă, fiind tineri angajați, ci fost prezent în locuri unde se petreceau activități nepericuloase, pentru intervenții care nu necesitau prezența sa. Ceea ce nu s-a înțeles este faptul că într-o colectivitate reunită în vederea desfășurării unor activități prin atribuții reținute în baza unor norme sau coduri de conduită trebuie respectate în primul rând regulile obligatorii pentru a nu fi afectate atât drepturile salariaților, dar și ale unității angajatoare. Având în vedere numărul mare de atribuții încălcate cu bună știință de intimat, concedierea disciplinară vizează o analiză a faptelor în ansamblu, instanța de fond trebuind să analizeze necesitatea luării unei astfel de măsuri având în vedere efectul negativ al faptei asupra relațiilor care se stabilesc la nivel de societate în procesul muncii. În concluzie apreciază că acest recurs ar trebui admis, iar în rejudecare că se respingă contestația. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatului-contestator solicită respingerea recursului, apreciind că in stanța de fond în mod corect a respins toate apărările invocate de intimată și a admis contestația formulată, a analizat în mod obiectiv toate probele administrate în cauză. În motivarea hotărârii instanța de fond reține în mod corect că din raportul de accident nr.508/6.08.2008,din raportul de cercetare-accident de muncă nr.4905/21.08.2008 și din nota explicativă dată de contestator rezultă că la data de 05.08.2008 contestatorul era de serviciu și-și îndeplinea sarcinile de operator dană.După efectuarea instructajului privind protecția muncii contestatorul le-a împărțit docherilor veste de salvare,dar nu rezultă care era starea lor de funcționare și le-a solicitat să coboare în barja pe scara încastrată în cheu,deși normele de operare și protecție a muncii impuneau coborârea docherilor în barja doar cu nacela ridicată/coborâtă prin intermediul unei macarale. Din aceste acte nu rezultă în nici un caz că contestatorul nu ar fi făcut muncitorilor instructajul privind normele de protecție a muncii,normele și și nu le-ar fi repartizat docherilor echipament de lucru și protecție,cu atât mai mult cu cât rezultă expres că acestora li s-au repartizat veste de salvare cu care au fost coborâți n barjă.Mai rezultă că la un moment dat contestatorului i-a fost solicitată prezența la un alt punct de lucru întrucât se defectase o macara,motiv pentru care a părăsit locul unde se rula barja,iar cei trei docheri au rămas nesupravegheați,contrar normelor de protecție a muncii și fișei postului contestatorului.În aceste condiții docherii și-au scos vestele de salvare,deși erau pe barjă și au început să desfășoare activități neechipați în acest sens,iar din motive necunoscute docherul a căzut în apă și nu a mai fost recuperat.
Această situație de fapt este confirmată și de martorul, audiat la propunerea contestatorului. Din proba cu acte și proba testimonială rezultă că la acel moment în sectorul de activitate al contestatorului se lucra în același timp în 3-4 puncte de lucru la mai multe dane întrucât era multă marfă de descărcat și teoretic toate aceste operațiuni ar fi trebuit supravegheate de contestator. Din aceleași probe rezultă că fiecare operațiune ce se impune a fi supravegheată poate prezenta la un moment dat incidente și impune luarea de măsuri imediate,uneori fiind necesară prezența operatorului dană. Instanța de fond apreciază că intimata nu și-a organizat corespunzător activitatea atât timp cât într-o singură tură lucrează un singur operator dană,deși are mai multe activități în desfășurare,impunându- practic acestuia din urmă să fie în mai multe locuri în același timp, cu obligația de a se supraveghea permanent toate activitățile respective,astfel că instanța a constatat că abaterea săvârșită de contestator s-a produs nu datorită comportamentului său necorespunzător la locul de muncă, ci datorită deficiențelor de organizare a angajatorului, inclusiv la nivel de resurse umane. În concluzie solicită respingerea recursului ca fiind nefondat. Reprezentantul intimatului-contestator precizează că nu știe dacă colegul acestuia, respectiv avocat solicită cheltuieli de judecată,însă solicită ca instanța să amâne pronunțare cauzei cu o zi pentru a-i da posibilitatea să facă verificări în acest sens.
Curtea îi pune în vedere reprezentantului intimatului-contestator ca până la sfârșitul ședinței de judecată să precizeze dacă se solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Cererea de chemare în judecată
Prin contestația înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Galați - Secția civilă contestatorul a solicitat în contradictoriu cu intimata SC SA G anularea Dispoziției nr. 5129/3.09.2008 de desfacere a contractului de muncă în temeiul disp. art. 61 lit.a) Codul Muncii, reintegrarea contestatorului în funcția deținută anterior desfacerii contractului de muncă, obligarea intimatei la plata unei despăgubiri egală cu salariile indexate, majorate și actualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat dacă nu ar fi fost concediat, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a contestației contestatorul a arătat că prin Dispoziția nr. 5129/03.09.2008 i s-a desfăcut contractul de muncă în temeiul disp. art. 61 lit.a) Codul Muncii, dar desfacerea contractului de muncă este o măsură abuzivă întrucât nu se face vinovat de săvârșirea faptelor ce i se impută.
Cu ocazia dezbaterilor în fond asupra litigiului contestatorul a mai susținut că accidentul de muncă nu s-a produs din culpa sa, nu a putut supraveghea toate operațiunile menționate în fișa postului la toate danele la care se lucra pentru că era singurul de serviciu și nu putea supraveghea mai multe puncte de lucru în același timp.
În dovedirea contestației contestatorul a solicitat administrarea probei cu acte, interogatoriul pârâtei și a probei testimoniale, prin Încheierea de ședință din 28.10.2008 proba cu interogatoriul fiind respinsă ca inutilă.
Întâmpinarea formulată de pârâtă
Prin întâmpinare intimata a solicitat respingerea contestației ca nefondată motivat de următoarele aspecte:
Contestatorul a fost angajatul său în funcția de operator dană mecanic, având printre alte atribuțiuni și obligația de a verifica la fața locului prezența salariaților, începerea și respectarea de către fiecare salariat a instrucțiunilor și responsabilităților stabilite pentru activitate, de a supraveghea permanent modul de desfășurare a activităților aflate în derulare și de a respecta normele de protecție a muncii, de protecția mediului, și și disciplina tehnologică.
La data de 5 spre 6.08.2008 contestatorul le-a repartizat sarcini de lucru unor salariați în sensul de a barjele din nr. 10, dar cu ocazia îndeplinirii atribuțiilor sale a părăsit punctul de lucru și astfel a lăsat nesupravegheați lucrarea și lucrătorii și nu a verificat dacă lucrătorii respectă normele de protecție a muncii, în urma acestor abateri muncitorul A accidentându-se mortal.
În condițiile în care unul dintre responsabili cu bunul mers al activității societății și cu siguranța salariaților nu-și respectă atribuțiile de control, își neglijează atribuțiile și contribuie indirect la producerea de accidente de muncă această situație nu poate conduce decât la sancționarea respectivei persoane, iar gravitatea faptei și a consecințelor ce s-au produs au impus concedierea contestatorului în baza disp. art. 61 lit.a) Codul Muncii.
În dovedirea celor afirmate prin întâmpinare și temeiniciei și legalității deciziei de desfacere a contractului de muncă intimata a solicitat administrarea probei cu acte, depunând la dosar Dispoziția nr. 5129/2008, documentația care a stat la baza emiterii acestei dispoziții, procedura operațională de descărcare marfă vrac din barjă, Regulamentul de Ordine Interioară, CCM la nivel de unitate pe anul 2008 și fișa postului contestatorului.
Sentința civilă nr.267/12 februarie 2009 Tribunalului Galați
Prin sentința civilă nr. 267/12 februarie 2009 Tribunalul Galația respins excepția nulității absolute a deciziei ca nefondată,a admis contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata SC SA A dispus anularea Dispoziției nr.5129/03.09.2008 emisă de intimată și reintegrarea contestatorului în funcția deținută anterior și a obligat intimata la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate,majorate și actualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.A fost obligată intimata la plata către contestator a sumei de 2500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel,instanța de fond a reținut următoarele:
Cu privire la excepția nulității absolute a considerat că în conformitate cu disp. art. 268 al.2 lit.c) Codul Muncii dispoziția de desfacere a contractului de muncă trebuie să cuprindă și motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile.
Faptul că intimata a dat o altă interpretare apărărilor făcute de contestator prin nota explicativă nu echivalează cu o nemotivare a înlăturării apărărilor formulate de salariat, așa cum se menționează în art. 268 al.2 lit.c) Codul Muncii, ci reprezintă o reținere greșită a aspectelor și apărărilor făcute de salariat.
Cu privire la fondul cauzei Tribunalul a reținut următoarele aspecte:
Contestatorul este angajatul intimatei în funcția de operator dană mecanic și în această calitate în conformitate cu fișa postului are, printre altele, următoarele atribuțiuni:
- repartizează salariații pe locurile de muncă, verifică la fața locului prezența salariaților, modul de începere și respectare de către fiecare salariat a instrucțiunilor și responsabilităților stabilite pentru desfășurarea activității;
- supraveghează în permanență modul de desfășurare a activității în derulare, urmărește respectarea instrucțiunilor de lucru prelucrate, normele de protecție a muncii, de mediu și dacă lucrătorii poartă echipament de lucru și de protecție;
Pe toată durata activității supravegheată și /sau desfășurate respectă și urmărește respectarea normelor de protecție a muncii, de protecție a mediului, și și disciplina tehnologică.
Din raportul de accident nr. 508/06.08.2008, din raportul de cercetare-accident de muncă nr. 4905/21.08.2008 și din nota explicativă dată de contestator (filele 15-16 și 19-27 dosar) rezultă că la data de 05.08.2008 contestatorul era de serviciu și-și îndeplinea sarcinile de operator dană, în sensul că i-a repartizat la rujă pe docherii, și pentru rujarea unei barje ancorată la 10 din secția cărbune. După efectuarea instructajului privind protecția muncii contestatorul le-a împărțit docherilor veste de salvare, dar nu rezultă care era starea lor funcționare, și le-a solicitat să coboare în barjă pe scara încastrată în cheu, deși normele de operare și protecție a muncii impuneau coborârea docherilor în barjă doar cu nacela ridicată /coborâtă prin intermediul unei macarale. În timp ce contestatorul urmărea operațiunea de rujare a barjei respective a fost solicitat la un alt punct de lucru întrucât se ivise un alt incident în procedurile de lucru, motiv pentru care a părăsit 10 și s-a deplasat la acel punct de lucru. Între timp și-n lipsa contestatorului docherii au finalizat de curățat coverta și au mers la prova barjei în așteptarea fandromei, și-au scos vestele de salvare pe care le-au așezat pe covertă, ulterior așezându-se pe binta barjei. La un moment dat docherul a fost solicitat să ducă o cheie de lacăt macara într-o altă locație, moment la care a căzut de pe barjă în apă și nu a mai revenit la suprafață, dar nici unul dintre ceilalți doi docheri nu l-a văzut căzând, ci doar au auzit zgomotul produs la impactul cu apa.
Din aceste acte nu rezultă în nici un caz că reclamantul-contestator nu ar fi făcut muncitorilor instructajul privind normele de protecție a muncii, normele și și nu le-ar fi repartizat docherilor echipament de lucru și protecție, cu atât mai mult cu cât rezultă expres că acestora li s-au repartizat veste de salvare cu care au fost coborâți în barjă. Ceea ce nu rezultă din nici o probă administrată în cauză este faptul că respectivele veste de salvare erau sau nu funcționale, dar rezultă cu prisosință că la un moment dat cei trei docheri și le-au scos și le-au pus pe covertă și s-au așezat pe binta barjei.
Mai rezultă că în acea seară docherii nu au fost coborâți în barjă cu nacela, ci pe scara încastrată în dană, contrar normelor de protecție a muncii, dar nu acest fapt a determinat accidentul în muncă, ci eventual arată o stare de fapt la nivelul unității. Explicația contestatorului că nu a fost folosită nacela întrucât este o operațiune greoaie, care necesită timp, timp pe care nu-l aveau la dispoziție întrucât aveau foarte multă marfă de descărcat și existau mai multe puncte de lucru deschise în acea seară este plauzibilă și este și confirmată de martorul, care a indicat trei-patru puncte de lucru.
Cu prisosință rezultă și faptul că la un moment dat contestatorului i-a fost solicitată prezența la un alt punct de lucru întrucât se defectase o macara, motiv pentru care a părăsit locul unde se barja din 10, iar cei trei docheri au rămas nesupravegheați, contrar normelor de protecție a muncii și fișei postului contestatorului. În aceste condiții docherii și-au scos vestele de salvare deși erau pe barjă și au început să desfășoare activitățile neechipați în acest sens, iar din motive necunoscute docherul a căzut în apă și nu a mai fost recuperat.
Această situație de fapt este confirmată și de martorul, audiat la propunerea contestatorului (filele 159-161 dosar). Acesta a arătat că un operator dană are obligația de a asista la toate operațiunile dintr-o tură, într-o singură tură se lucrează la 2-3 sectoare, fiecare cu câte 2-4 dane, iar pe fiecare tură nu este decât un singur operator dană. Martorul a mai arătat că activitatea unui operator dană, așa cum este și cea desfășurată de contestator se întinde și pe o distanță de aproximativ 1 km. dacă toate sectoarele aflate în sarcina sa lucrează în același timp.
Din proba cu acte și proba testimonială rezultă că la acel moment în sectorul de activitate al contestatorului se lucra în același timp în 3-4 puncte de lucru, la mai multe dane, întrucât era multă marfă de descărcat și teoretic toate aceste operațiuni ar fi trebuit supravegheate de contestator.
Din aceleași probe rezultă că fiecare operațiune ce se impune a fi supravegheată poate prezenta la un moment dat incidente și impune luarea de măsuri imediate, uneori fiind necesară prezența operatorului dană.
Este de necontestat faptul că dacă la barja aflată în 10 s-ar fi aflat contestatorul acesta le-ar fi solicitat docherilor să nu abandoneze vestele de salvare și probabil că accidentul de muncă nu s-ar mai fi ivit.
Totuși absența contestatorului din respectivul loc nu s-a datorat unei cauze subiective și personale și care ar fi putut fi caracterizată ca o abatere de la disciplina muncii, ci datorită solicitărilor muncitorilor aflați în derularea activității într-un alt loc, activitate care de asemenea ar fi trebuit supravegheată tot de contestator.
A apreciat că în fapt intimata nu și-a organizat corespunzător activitatea atât timp cât într-o singură tură determină prezența doar a unui singur operator dană, deși are mai multe activități în desfășurare, impunându-i practic acestuia din urmă să fie în mai multe locuri în același timp, bineînțeles cu obligația de a supraveghea permanent toate activitățile respective și, implicit, de a răspunde pentru toate incidentele ce se petrec în lipsa lui.
Față de toate aceste aspecte Tribunalul a constatat că s-a dovedit faptul că la momentul producerii accidentului contestatorul nu-i supraveghea pe docheri, lipsea de la locul de operare respectiv și i-a îmbarcat pe docheri pe barjă contrar normelor de protecție a muncii, dar îmbarcarea respectivă nu a condus la accidentul de muncă și lipsa sa s-a datorat tocmai solicitărilor din partea angajatorului, neconforme operațiunilor de muncă respective.
Așa fiind, Tribunalul a apreciat că în fapt contestatorul a săvârșit abatere de la disciplina muncii nu datorită comportamentului său necorespunzător la locul de muncă ci datorită deficiențelor de organizare a angajatorului, inclusiv la nivel de resurse umane.
Recursul declarat de pârâta SC SA Motive
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta aducând următoarele critici soluției instanței de fond:
- Instanța de fond a acordat o clemență greu de imaginat.
Deși programul intimatului începe printr-o încălcare a normelor de protecția muncii,(neverificarea vestelor) și prin coborârea personalului din subordine pe scara încastrată în cheu (deși era obligatorie pe nacela),instanța de fond a apreciat aceasta o stare de fapt în societate,coborârea pe nacelă fiind o "operațiune greoaie" pentru intimat (dar care nu ar fi trebuit să persiste datorită operatorilor angajați tocmai pentru a nu permite asemenea neglijențe).
Deși se constată că personalul efectua la un moment dat lucrarea fără veste de salvare precum și alte încălcări ale normelor de protecția muncii (responsabilitatea operatorului de a supraveghea în permanență modul în care își desfășoară activitatea salariații care se aflau în barjelor) instanța de fond în loc să sancționeze o astfel de atitudine a operatorului,îi găsește scuze,în sensul că,fiind o stare "de fapt la nivelul unității",încurajează personalul responsabil cu supravegherea desfășurării activității în cadrul să încalce reguli de maximă siguranță datorită unei greșite obișnuințe (pe care societatea noastră a încercat să o sancționeze prin dispoziția dată).
Deși se reține de către instanța de fond că s-a petrecut un accident mortal,victima fiind unul dintre angajații care trebuia supravegheat de intimat,datorită unor încălcări grave ale procedurilor operaționale la nivel de unitate și a normelor de protecția muncii ("docherii și-au scos vestele de salvare",au început să desfășoare activități neechipați"), se găsește scuză intimatului,în sensul că acesta nu a părăsit locul de muncă lăsându-i nesupravegheați pe docheri,ci a asigurat supravegherea unei alte activități,într-o altă zonă (activitate neimportantă,fără urgență și care putea aștepta).
Instanța de fond a reținut "deficiențe" în organizarea activității societății noastre,în condițiile în care operatorul are în subordine un număr mic de personal, efectuează operațiuni de maximum 15 min.- 45 min.,într-o tură de 12 ore,chiar dacă sunt 3-4 puncte de lucru. Organizarea momentului în care se pot petrece activitățile în cadrul societății aparține operatorului (nu este impusă de societate),el stabilind personalul necesar activității,respectiv modalitatea în care este distribuit în punctele de lucru,momentul începerii operațiunii precum și finalizarea acesteia.
Intimatul nu numai că a neglijat un număr de docheri (3-4) ce efectuau o activitate periculoasă,cu o experiență de lucru minimă,fiind tineri angajați,ci a fost prezent în locuri unde se petreceau activități nepericuloase,pentru intervenții care nu necesitau prezența sa ( a supravegheat schimbarea unei sârme la o macara care putea întrerupe lucrul până când se termina activitatea de rujare,activitatea putând continua cu cealaltă macara condusă de martorul,și a dus o cheie,deși nu era atribuția sa,într-o altă zonă a portului).
Evenimentul nefericit s-a petrecut datorită nerespectării obligației de supraveghere în permanență a personalului distribuit într-o activitate și a părăsirii punctului de lucru unde se desfășura o activitate,nu foarte îndelungată,dar periculoasă,contestatorul în momentul în care a fost anunțat de accident fiind pe cheu în timp ce se ducea o cheie la un punct de lucru.
Abaterea este pe deplin dovedită,raportul între numărul de angajați cu nivelul de activități în desfășurare este echilibrat,faptul că un salariat nu-și îndeplinește obligațiile putând duce în primul rând la efectul imediat (decesul unui subaltern),iar în al doilea rând,la indisciplină.
Considerentele deciziei instanței de recurs
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate și a celor de ordine publică instanța de recurs apreciază ca fiind corectă soluția instanței de fond,iar argumentele expuse de instanță în cuprinsul hotărârii sunt corecte.
În urma analizei probelor administrate la instanța de fond,Curtea constată că s-a săvârșit o abatere de către contestator datorită modului în care a fost gândită fișa postului contestatorului de către angajator,la nivel de resurse umane și,dincolo de aceasta și sub aspectul neprecizărilor complete a procedurilor de urmat ale contestatorului,respectiv care era procedura exactă de urmat dacă se suprapun două activități ce trebuie urmărite de aceeași persoană.
Nefiind prevăzută această procedură se lasă contestatorului responsabilitatea alegerii ca prioritare a uneia sau a alteia dintre cele două activități.
La momentul producerii accidentului contestatorul lipsea de la activitatea de supraveghere a docherilor pentru o altă activitate de serviciu. Faptul că îmbarcarea docherilor pe barjă s-a făcut contrar normelor de protecție a muncii,pe scara încastrată în cheu și nu cum trebuia pe nacelă nu poate fi reținută pentru că nu s-a făcut dovada că datorită acestei încălcări a procedurii a avut loc accidentul.
Din declarațiile martorilor mai rezultă că sectorul de activitate ce trebuia controlat de contestator se întinde pe o suprafață mare,iar activități se pot desfășura simultan în câteva locuri iar toate aceste operațiuni ar trebui controlate și supravegheate de o singură persoană,contestatorul.
Argumentele instanței de fond sunt corecte și răspund întrutotul criticilor aduse de recurentă în motivele de recurs.
Corect a stabilit chestiunea de principiu instanța de fond,că nu se poate reține abaterea în sarcina contestatorului pentru că acesta nu era plecat temporar în interes personal de la locul unde trebuia să supravegheze pe docheri,ci el încerca să facă față atribuțiilor de serviciu,acelea de a supraveghea,chiar și simultan activitățile date în sarcina sa.
Contestatorul i-a instruit pe docheri cu privire la instructajul de protecția muncii,a împărțit veste de salvare.
Pentru toate aceste considerente apreciem ca fiind corectă soluția instanței de fond,iar conform art.312 Cod procedură civilă,urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de intimata cu sediul în G,str.-,nr.1,jud.G împotriva sentinței civile nr.267/12.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu contestatorul, cauza având ca obiect contestație act.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Iunie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Pt.jud.- -, aflată în CO, cf.art. 261 alin.2 pr.civ. VICEPREȘEDINTE, |
Grefier, - - |
: - -/13.07.2009
: /13.07.2009
2 ex.
FOND: -
Președinte:Alina SavinJudecători:Alina Savin, Benone Fuică, Virginia Filipescu
