Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 830/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 830
Ședința publică de la 16 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paula Păun
JUDECĂTOR 2: Gabriela Ionescu
JUDECĂTOR 3: Tania Țăpurin
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de petentul și intervenienta împotriva deciziei civile nr. 1327 din 5 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații BIROUL executor JUDECĂTORESC, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns avocat, reprezentând recurentul petent și recurenta intervenientă, și procurator, reprezentând intimata, lipsind intimatul BIROUL EXECUTOR JUDECĂTORESC.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se că a fost depusă întâmpinare formulată de intimata, precum și că recursul a fost declarat împotriva unei decizii irevocabile.
Apărătorului recurenților i-a fost comunicată întâmpinarea și nu a solicitat acordarea unui termen pentru observarea acesteia.
Instanța, din oficiu, a pus în discuție admisibilitatea recursului, față de cele susținute de intimata prin întâmpinare, solicitând părților să precizeze și valoarea celor două suprafețe de teren vizate de cererea de intervenție.
Procuratorului i s-a pus în vedere că în raport de prevederile art. 68 alin. 4. nu poate formula decât concluzii scrise.
Avocat, pentru recurentul petent și recurenta intervenientă, a arătat că nu poate determina în mod concret valoarea celor două suprafețe de teren, însă aceasta este sub 1 miliard lei vechi.
A considerat că recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 1327 din 5 mai 2008 Tribunalului Gorj este admisibil, întrucât hotărârea primei instanțe era cu drept de apel, așa cum se prevede în art. 402 alin. 2. iar tribunalul în mod greșit a soluționat cauza ca instanță de recurs. A pus concluzii de admitere a recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la tribunal, ca instanță de apel.
CURTEA
Asupra recursului de față.
La data de 31 ian. 2007 contestatorul debitor a formulat contestație la executare, solicitând ca în contradictoriu cu intimata creditoare să se anuleze actele de executare efectuate de executorul judecătoresc în dosarul 342/E/2006, întrucât sunt supuse executării bunuri care nu aparțin debitorului.
La data de 8 martie 2007 fost formulată în cauză cerere de intervenție în interes propriu și contestație la executare de către, care a precizat că bunurile imobile( terenuri) care sunt scoase la vânzare silită sunt proprietatea sa.
Prin sentința civilă nr. 286/24.01.2008, pronunțată de Judecătoria Tg. C în dosar nr-, a fost admisă excepția lipsei de interes contestatorului în promovarea acțiunii, excepție invocată de instanță din oficiu.
A fost respinsă contestația la executare promovată de contestatorul, ca o consecință a admiterii excepției, contestația fiind promovată de o persoană fără interes.
A fost respinsă cererea de intervenție în interes propriu promovată de intervenienta, fiind obligat contestatorul la plata către intimata a sumei de 350 lei RON, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că singura motivație prezentată de contestator se referă la faptul că terenurile în litigiu aparțin altei persoane, că nu au fost formulate obiecțiuni cu privire la nelegalitatea executării, la încălcarea dispozițiilor legale cu privire la timpul în care se poate face executarea, astfel că a fost considerată lipsită de interes contestația la executare.
În ceea ce privește cererea de intervenție în interes propriu promovată de intervenienta, s-a reținut că, deși aceasta justifică de principiu un interes propriu și personal, nu face în schimb dovada existenței unui drept de proprietate asupra terenului adjudecat prin actul de adjudecare cu nr. 51 E/2002.
Împotriva sentinței au declarat recurs contestatorul debitor C și intervenienta, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Au arătat că prima instanță a soluționat litigiul fără a intra în cercetarea fondului cauzei și fără participarea tuturor părților, respectiv BEJ, că nu s-a ținut cont de faptul că terenurile în cauză sunt proprietatea intervenientei, aspect rezultat din depozițiile martorilor audiați, că executorul judecătoresc nu a depus toate diligențele pentru a stabili cu exactitate proprietarul terenurilor trecute în actul de adjudecare din 2 oct. 2006.
Au mai arătat că sentința este lovită de nulitate, întrucât minuta nu a fost semnată de grefierul de ședință, conform dispozițiilor art. 258 pr.civ.
Prin decizia civilă 1327 din 5 mai 2008 Tribunalului Gorjs -a respins ca nefondat recursul, cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată către intimată.
Pentru se pronunța astfel tribunalul a reținut că lipsa de interes a recurentului contestator a fost corect reținută de către prima instanță, date fiind susținerile acestuia în sensul că bunurile imobile ( terenurile ) nu sunt proprietatea sa și că nu i-au aparținut niciodată.
În ceea ce o privește pe intervenientă a fost făcută identificarea terenurilor ce fac obiectul actului de adjudecare nr. 51/2002, reținându-se prin raportul de expertiză efectuat în cauză că acestea nu sunt incluse în certificatul de moștenitor (act cu care recurenta intervenientă a înțeles să facă dovada proprietății ) și nici în fila sa de registru agricol și ca atare nu-i poate aparține proprietatea terenurilor în cauză.
Nu au fost considerate întemeiate nici criticile privitoare la nesemnarea minutei de către grefier și neintroducerea în cauză a BEJ, deoarece în conformitate cu prevederile art. 258 pr.civ. modificat prin OUG 138/2000 dispozitivul hotărârii se semnează sub sancțiunea nulității de către judecător, iar în cazul unei contestații la executare, nu este necesară citarea BEJ cu excepția situației prevăzută de art. 53 din. 188/1995 și anume în cazul refuzului nejustificat al executorului judecătoresc de a întocmi actele de executare.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs și, motivând că în temeiul art. 401 alin. 2 și 402 alin. 2, calea de atac ce se exercita împotriva sentinței judecătoriei era apelul, iar nu recursul, astfel că greșit tribunalul a soluționat cauza ca instanță de recurs. S-a arătat că intervenienta este un terț care pretinde că dreptul său de proprietate a fost grav afectat de modul în care a fost executat titlul executoriu, terenurile ce au făcut obiectul executării fiind proprietatea sa.
Pe fondul cauzei, s-a susținut că instanțele nu au manifestat rol activ, că s-a făcut dovada dreptului de proprietate al intervenientei asupra terenurilor, aceasta fiind îndreptățită să își apere drepturile patrimoniale.
La data de 26 aug. 2008 intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului și invocând inadmisibilitatea acestuia.
La data de 4.09. 2008 recurenții au precizat motivele de recurs, invocând motive de ordine publică privind calificarea căii de atac și excepția prescripției executării silite.
Recursul este fondat pentru motivul prev. de art. 304 pct. 1
În temeiul art. 401 alin. 2, o terță persoană care pretinde că are un drept asupra bunului supus executării poate formula contestație la executare, această cerere având caracterul unei veritabile acțiuni în revendicare, în ipoteza în care terțul pretins proprietar a pierdut posesia bunului. Contestația la executare poate fi formulată separat, ca o acțiune principală, sau poate fi formulată sub forma unei cereri de intervenție în interes propriu, introdusă în cadrul contestației la executare propriu zisă, potrivit art. 49, 50 În atare situație, terțul intervenient pretinde asupra bunului un drept propriu, care este opus atât debitorului, cât și creditorului din urmărirea silită.
Art. 402 alin. 2 dispune că împotriva hotărârii prin care se soluționează contestația la executare propriu zisă, introdusă de debitor sau de creditor, se poate declara numai calea de atac a recursului, însă contestația la executare formulată de un terț constituie o excepție de la această regulă, prevăzută expres de text, hotărârea pronunțată în acest caz fiind supusă apelului.
În cazul în care contestația terțului a fost formulată sub forma unei cereri de intervenție, ea este supusă prev. art. 17 sub aspectul instanței competente să soluționeze cererea în fond, însă calea de atac care se exercită împotriva sentinței prin care s-a soluționat atât contestația la executare propriu zisă, cât și contestația la executare a terțului intervenient, este apelul.
Această concluzie este impusă de regula potrivit cu care calea de atac ce se exercită împotriva unei hotărâri prin care s-au soluționat mai multe capete de cerere, care atrag căi de atac diferite, este calea de atac cea mai largă. Numai astfel se poate asigura respectarea drepturilor procesuale ale părților, printre care se include și dreptul la exercitarea căii de atac stabilite de lege, iar nu stabilite de judecător.
Cum art. 402 alin. 2 impune ca hotărârea pronunțată în contestația la executare formulată de un terț să nu fie numai recursul, ci și apelul, este firesc ca întreaga sentință pronunțată în speță de judecătorie să fie supusă apelului.
Tribunalul a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor arătate, soluționând calea de atac calificată greșit drept recurs, astfel că este întemeiat motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 1, completul care a soluționat calea de atac la tribunal nefiind legal constituit ca și complet de apel.
În atare situație, calea de atac promovată împotriva deciziei date de tribunal nu este inadmisibilă, așa cum se susține prin întâmpinare.
Potrivit art. 312, se va admite recursul, se va casa decizia și se va trimite cauza la tribunal, pentru soluționarea apelului declarat împotriva sentinței de fond. Față de incidența acestui motiv de casare este inutil se analiza criticile din recurs care privesc fondul cauzei și care vor fi avute în vedere de instanța de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul contestator și intervenienta împotriva deciziei civile nr. 1327 din 5 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații BIROUL EXECUTOR JUDECĂTORESC,.
Casează decizia civilă nr. 1327 din 5 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr- și trimite cauza pentru judecare în apel la Tribunalul Gorj.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red./ tehnored. GI
2ex/ 23.10.2008
Președinte:Paula PăunJudecători:Paula Păun, Gabriela Ionescu, Tania Țăpurin