Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 839/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (644/2009)
Completul 5
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 839
Ședința publică de la 14.05.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Toma Claudiu Marius
JUDECĂTOR 2: Prepeliță Gabriela Sorina
JUDECĂTOR - - -
GREFIER - I
Pe rol pronunțarea recursului formulat de recurenta - intimată - -, împotriva deciziei civile nr. 133 din 28.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatului - contestator și intimatul BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC -.
are ca obiect - contestație la executare.
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică de la 30.04.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie și când curtea - pentru a da posibilitate părților să depună note scrise și în vederea deliberării - a amânat pronunțarea cauzei la 07.05.2009 și apoi la 14.05.2009, hotărând următoarele:
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, deliberând reține următoarele:
Prin decizia civilă nr. 133 din 28 ianuarie 2009 Tribunalul București - Secția a IV a Civilă, a respins apelul formulat de recurenta - intimată - -, împotriva sentinței civile nr. 9143 din 02 iulie 2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 B, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - contestator și intimatul Biroul Executorului Judecătoresc " ", ca nefondat; a luat act că intimatul - contestator nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această decizie tribunalul a reținut că, prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului București - Secția a IV a Civilă la data de 19 martie 2008, sub nr-, contestatorul a formulat în contradictoriu cu intimata - - (fosta România -) și Biroul Executorului Judecătoresc " " contestație la executarea silită împotriva somației din 05 martie 3008 emisă în dosarul nr. E 53/2008, privind vânzarea la licitație a cotei de deținută de debitorul din HG imobilul situat în B, B-dul - - nr. 13, sector 1, solicitând anularea acestui act și radierea din cartea funciară.
În motivarea contestației, s-a arătat de către contestator că deține un drept de proprietate în cotă de din imobilul de mai sus, în indiviziune cu, și HG, fiind informat de către debitor despre declanșarea executării silite și scoaterea la vânzare a cotei indivize pe care o deține debitorul din imobil. Se mai menționează că domnul este HG garantul avalist al debitorului principal - -, iar, conform art. 1662 Cod civil, urmărirea se va face inițial împotriva debitorului principal, avalistul nerenunțând la beneficiul de discuțiune, astfel încât pornirea executării împotriva garantului este prematură. De asemenea, se învederează că, potrivit art. 493 Cod de procedură civilă, pot fi urmărite doar bunurile mobile și imobile ce aparțin debitorului, iar nu cotele indivize ale coproprietarului. Se mai precizează că imobilul executat este ipotecat în favoarea băncii, fiind și închiriat către - B SRL, aspecte care nu a fost menționate în somație.
Contestația la executare a fost întemeiată pe dispozițiile art. 399 și următoarele, art. 403, 498 și 504 Cod de procedură civilă, precum și art. 1662 Cod civil.
În dovedirea contestației s-au depus în copie somația din 05 martie 2008, dovada comunicării, contract de închiriere nr. 14222 din 30 noiembrie 2001, bilet la ordin, contract de vânzare autentificat sub nr. 312 din 13 octombrie 2006, contract de garanție imobiliara autentificat sub nr. 343 din 20 decembrie 2007.
Prin sentința civilă nr. 9143 din 02 iulie 2008 fost admisă contestația la executare în sensul desființării somației nr. 53 din 05 martie 2008 emisă în dosarul nr. 53/2008 și actul subsecvent, respectiv înscrierea acesteia în cartea funciară individuală nr. 38537 Sectorului 1 B și radierea înscrierii somației asupra imobilului în cauză.
Deliberând asupra apelului formulat de către creditoare, având în vedere motivele invocate, întâmpinarea intimatului, dispozițiile art. 297 Cod de procedură civilă, precum și probatoriul administrat în prezenta cauză, tribunalul a constatat că nu este fondat urmând a fi respins că atare pentru următoarele considerente:
Astfel în mod judicios a reținut prima instanță situația de fapt, respectiv faptul că debitoarea - Com - a emis un bilet la ordin la data de 12 septembrie 2007, cu scadență la 08 februarie 2008, pentru suma de 100.000 lei, în favoarea - România - (devenita - și care a fost avalizat de către numitul HG- fila 45 dosar fond).
Ca urmare a refuzului la plată, în baza acestui titlu, s-a pornit executarea silită în dosarul nr. 53/2008 al Biroul Executorului Judecătoresc " ". Prin procesul - verbal din 25 februarie 2008 (filele 54 - 56 dosar fond), s-a dispus de către executor conexarea dosarelor nr. 52/2008, 60 - 105/2008, 107/2008, 108/2008 la dosarul nr. 53/2008, întrucât priveau aceleași părți, respectiv creditoarea - - și debitoarea - Com -, urmând ca suma supusă executării să fie 5.249.863,47 lei, cu titlu de debit, suma de 447.665,42 lei, reprezentând onorariu și cheltuieli de executare.
În cadrul dosarului nr. 53/2008, a fost emisă somația nr. 53 din 05 martie 2008, prin care s-a adus la cunoștința debitorului obligația HG de a achita sumele de mai sus, în caz contrar trecându-se la vânzarea la licitație a cotei de din imobilul situat în B, B-dul - - nr. 13 A, sector 1 (fila 92 dosar fond).
Potrivit art. 496 și 497 alin. 1 și 2 Cod de procedură civilă a fost întocmit de către Biroul Executorului Judecătoresc " ", la data de 04 martie 2008, procesul - verbal de situație imobiliară, iar somația emisă la data de 05 martie 2008 fost înscrisă în cartea funciară, prin încheierea nr. - din 05 martie 2008 (fila 93 dosar fond) de către Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliara Sector 1.
Analizând contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 312 din 13 octombrie 2006 tribunalul a constatat că intimatul - contestator a dobândit împreună cu soția să, numita, în timpul căsătoriei acestora, precum și împreună cu debitorul HG, căsătorit la data respectivă cu numita, imobilul în cauză, fiind menționat că aceștia din urmă au cumpărat în cote indivize și egale acest imobil compus din trei apartamente.
Față de dispozițiile art. 31 și 33 Codul familiei tribunalul a constatat că legiuitorul a instituit în favoarea soților beneficiul de discuțiune și de diviziune, excepție ce poate fi analizată în cadrul contestației la executare formulată de către unul dintre soți care nu are și calitatea de debitor al creditorului -recurent, însă deține o cotă parte ideală și nedeterminată din dreptul de proprietate asupra imobilului supus procedurii de executare silită.
În cauză în mod corect prima instanță a apreciat că devine aplicabil beneficiul sus-menționat în favoarea intimatului - contestator reținând că acesta este vătămat prin pornirea procedurii de executare silită chiar și în modalitatea în care somația privea exclusiv o cotă de din imobilul privit în integralitatea să, față de faptul că există patru coproprietari, între care sunt aplicabile două regimuri juridice distincte, respectiv acela privind proprietatea comună a soților, precum și acela care reglementează coproprietatea obișnuită între soții și soții, astfel încât nu se poate aprecia că prin urmărirea exclusiv a unei cote de din acest imobil compus din trei apartamente nu ar fi vătămate interesele celorlalți trei coproprietari, respectiv soții și numita, soția debitorului direct al apelantei -intimate, iar dispozițiile art. 493 alin. 2 Cod de procedură civilă privesc situația în care creditorul personal al unuia dintre soții - coproprietari pot urmări cotă - parte determinată a debitorului lor din imobilul aflat în coproprietate, fără a mai fi necesar să ceară în prealabil împărțeală bunurilor comune.
Tribunalul a constatat că în cauză nu sunt întrunite cerințele acestui din urmă articol, respectiv în privința imobilului dobândit și de către intimatul -contestator nu exista la momentul demarării procedurii de executare silită declanșată la solicitarea apelantei - intimate o cotă parte determinată aparținând debitorului său, numitul HG, atât în raport de soția sa, numita, cât și mai ales în raport de intimatul - contestator, căsătorit cu, sintagma din contractul de vânzare - cumpărare "în cote indivize și egale" nefiind suficient de lămuritoare cu privire la stabilirea caracterului de "cotă parte determinată din imobil", iar pe cale de consecință devin aplicabile dispozițiile alineatului 1 al art. 493 Cod de procedură civilă, potrivit cărora era obligatorie ca apelanta să solicite inițial împărțeala imobilului pentru a se stabili cota care îi revine debitorului său personal, astfel încât executarea silită să se desfășoare fără a produce eventuale prejudicii în dreptul de coproprietate ale celorlalți cumpărători ai imobilului privit în integralitatea să, urmând a fi înlăturate ca nefondate susținerile apelantei cu privire la aceste aspecte, intimatul justificând un interes direct și legitim în promovarea acestei contestații la executare, având și calitate procesuală activă, întrucât are calitatea de coproprietar al imobilului astfel cum a fost arătat anterior în prezenta, invocând pe calea contestați ei la executare o vătămare a dreptului său asupra imobilului printr-o astfel de executare silită.
Cu privire la motivul privind neinvestirea biletului la ordin pus în executare silită fără a fi învestit cu formula executare, tribunalul a constatat de asemene, că nu este fondat urmând a fi înlăturat avându-se în vedere că cele reținute de prima instanță corespund unei interpretări legale a dispozițiilor art. 374 alin. 1 Cod de procedură civilă și dispozițiilor art. 61 coroborat cu dispozițiile art. 106 din Legea nr. 58/1934, privind cambia și biletul la ordin, republicată, care prevăd în mod expres condiția învestirii acestora cu formulă executorie înaintea declanșării procedurii de executare silită, astfel încât avându-se în vedere fila 45 din dosarul primei instanțe din care rezultă că biletul la ordin în cauză nu a fost învestit cu formulă executorie, rezultă că actele de executare privind imobilul sunt nule conform art. 399 și art. 105 alin. 2 Cod de procedură civilă, provocând o vătămare intimatului - contestator care nu poate fi altfel înlăturată decât prin admiterea contestați ei la executare și anularea somației de executare, considerente care coroborate, văzând și dispozițiile art. 297 alin. 1 Cod de procedură civilă, au condus la concluzia respingerii prezentului apel ca nefondat.
S-a luat act că intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs - -.
În esență a motivat recursul în sensul că, potrivit art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă hotărârea pronunțată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii (nelegalitatea hotărârii instanței de fond, lipsa de calitate activă a contestatorului li plisa de interes în promovarea acțiunii) deoarece numitul trebuie să pretindă că are un drept de proprietate sau alt drept real asupra bunului urmărit (art. 401 alin. 2 Cod de procedură civilă) și să aibă interes care nu este identic cu capacitatea procesuală, decizia fiind dată și fără temei legal.
În cauză nu a suferit nicio vătămare prin executarea silită promită în mod legal împotriva avalistului și HG nu justifică interes în promovarea contestației la executare.
Nu este dovedit că există identitate între persoana reclamantului și titularul dreptului dedus judecății.
Astfel executarea silită contestată, nu privește dreptul său de proprietate și nici nu vatămă acest drept.
Referitor la netemeinicie, s-a interpretat greșit actul dedus judecății, invocându-se dispozițiile art. 304 pct. 8 Cod de procedură civilă, executarea silită fiind promovată cu respectarea art. 493 Cod de procedură civilă și nefiind incidente art. 33 Codul familiei.
În realitate urmărirea silită are ca obiect cotă parte de deținută de HG(întregul bun având calitatea de "bun aflat în coproprietate").
Astfel se susține că se ignoră total prevederile contractuale care prevăd cote indivize și egale pentru cei patru dobânditori.
Executarea silită împotriva lui este HG legală conform art. 493 alin. 2 Cod de procedură civilă deoarece creditorii personali pot urmări cotă parte determinată a debitorului lor din imobilul aflat în coproprietate (fără a fi necesar să se ceară împărțeala).
Totodată, referitor la biletul la ordin, netemeinicia constă în aceea că are caracter de titlu executoriu și nu trebuie investit cu formulă executorie (art. 61 din Legea nr. 54/1938 - filele 2 - 11 dosar curte).
Recursul este nefondat.
Sintetizând motivele de recurs așa cum sunt expuse în fapt (filele 2 - 11) și motivate în drept, art. 304 pct. 8 și 9 Cod de procedură civilă, se reține:
Prin motivul prevăzut la art. 304 pct. 8 Cod de procedură civilă se cenzurează nelegalitatea hotărârii recurate prin verificarea încălcării principiului înscris în art. 969Cod civil, potrivit căreia convențiile legale făcute au putere de lege între părțile contractante.
Recurentul trebuie să arate în motivarea recursului în ce constă schimbarea naturii sau înțelesului actului juridic, simpla afirmație în acest sens nefiind suficientă.
Deși, se încearcă a se arăta acest lucru prin afirmația că s-ar fi reținut greșit că imobilul urmărit silit este deținut de familia în cote de (coproprietate) ducând la concluzia că întregul imobil este urmărit silit, totuși mai jos se recunoaște că este vorba de o cotă ideală de a numitului, argumentația nefiind convingătoare sub acest aspect.
Și referitor la excepțiile calității procesuale și de interes în promovarea acțiunii (ipoteza a două a art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă "încălcarea sau aplicarea greșită a legii").
Se constată că au fost invocate în apel și corect rezolvate.
Referitor la aceste excepții, acestea țin de condițiile exercitării acțiunii civile (anume interes și calitate).
Interesul, indiferent de forma pe care o îmbracă sau de al partea procesuală de al care el provine, trebuie să fie util, să urmărească așadar "profit" material sau moral, ori material și moral. Pe scurt trebuie să se sprijine pe interes (pas dinteret, pas daction).
El trebuie să fie juridic și legitim, născut și actual, direct și personal, pozitiv și concret.
Sub acest aspect categoric că în speță interesele a fost clar conturate, bine argumentate la apel și alte discuții nu se mai pot face motivele așa cum s-au formulat în recurs neputând fi primite.
Referitor la calitatea procesuală, pornind de la capacitatea procesuală, aptitudinea persoanelor de a deveni părți în procesul civil, cu componentele ei capacitate de folosință (aptitudinea abstractă a persoanelor de a avea drepturi și obligații de natură procesuală) de exercițiu (capacitate de a sta în judecată,care ține de vârstă - în civil până la 14 ani și după împlinirea acestei vârste până la 18 ani, ca apoi să fie deplină). Lipsa capacității juridice de exercițiu ar atrage anulabilitatea actului de procedură (art. 43 alin. 2 Cod de procedură civilă) ceea ce nu este cazul în speță.
Și în fine calitatea procesuală, semnifică titlul care conferă unei persoane puterea de a aduce în justiție dreptul a cărui sancțiune o cere; ea este "traducerea procesuală"a calității de titular al dreptului; puterea în virtutea căreia o persoană exercită o acțiune în justiție, puterea de a acționa în justiție, justificată de un interes personal și direct.
"Calitatea procesuală" nu este pur și simplu un "titlu" sub care o persoană figurează în proces, ci "puterea" de a acționa în justiție.
Calitatea procesuală se sprijină pe interes dar nu se identifică cu el (impropriu se mai spune legitimare activă sau pasivă după poziția părților în proces).
dintre "calitate" și "interes", dar și existența autonomă rezultă, după cum, cel care acționează în justiție o face în considerarea unui drept subiectiv, legea indică expres persoanele care în anumite situații, pot acționa în justiție, cel care acționează în justiție nu se prevalează de un drept subiectiv, ci își sprijină demersul pe un "interes legitim și juridic protejat" și în fine, cel care acționează în justiție o face în calitatea sa de reprezentant al altuia (calitate dobândită prin lege, hotărâre judecătorească sau prin convenție).
Or, și această excepție a fost avută în vedere în apel și rezolvată corect (precizările de mai sus explicând cadrul teoretic al Curții în cenzurarea acestor motive de recurs).
În consecință și aceste motive de recurs (laborios întocmite) nu pot fi primite.
În final problema titlului executor sau nu al biletului la ordin.
Și această problemă a fost rezolvată corect de instanța de apel (conform art. 61 și 106 din Legea nr. 54/1938 pentru a deveni titlu executor, biletul la ordin este supus investirii cu formulă executorie). De altfel recent, Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii a tranșat și statuat această problemă în sensul rezolvării date de instanțele de fond și apel.
Ca atare, nici acest motiv de recurs nu poate fi primit.
În consecință cum motivele de recurs sunt neîntemeiate, conform art. 312 alin. 1 Cod de procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.
Referitor la cererea pentru acordarea de cheltuieli de judecată aceasta va fi respinsă ca nedovedită, neexistând vre-un act la dosar cu care să se facă dovada acestora.
Văzând și art. 316 Cod de procedură civilă;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta - intimată - -, împotriva deciziei civile nr. 133 din 28 ianuarie 200, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - contestator și intimatul Biroul Executorului Judecătoresc " ", ca nefondat.
Respinge cererea de cheltuieli de judecată ca nedovedită.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14 mai 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
I
Red.
.
2ex./16.06.2009
-4.-;-
Jud.1.-
Președinte:Toma Claudiu MariusJudecători:Toma Claudiu Marius, Prepeliță Gabriela Sorina
