Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 881/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 881
Ședința publică de la 08 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marin Covei
JUDECĂTOR 2: Florența Carmen Cojocaru
JUDECĂTOR 3: Lucian
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii împotriva sentinței civile nr.1247 din 02.07.2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu contestatorul, având ca obiect contestație la executare având.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic pentru recurenta intimată, lipsind intimatul contestator.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că intimatul contestator a depus, prin serviciul registratură întâmpinare scrisă și cerere scrisă prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru angajare de apărător.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr.1247 din 02.07.2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr- s-a admis contestația formulată de contestatorul împotriva Deciziei nr. -/09.03.2009 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii
S-a modificat parțial Decizia nr. -/9.03.2009 în ceea ce privește constatarea debitului de 14.446 lei și a exonerat pe reclamant de plata acestuia.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut următoarele:
Decizia de debit nr. -/09.03.2009 emisă de pârâtă și contestată de reclamant este o decizie de recalculare a pensiei potrivit OUG nr.4/2005 prin care reclamantului i s-a stabilit și debitul de 14.446 lei reprezentând drepturi de pensie încasate necuvenit pentru perioada 01.03.2006 - 28.02.2009, debit provenit ca urmare a evaluării și recalculării dosarului de pensie în mod greșit conform HG 267/1990 privind acordarea unor drepturi personalului din industria minieră, aspect de altfel recunoscut de către pârâtă.
Deși recunoaște culpa sa în recalcularea pensiei potrivit HG 1550/2004 și a OUG 4/2005, în martie 2009, pârâta susține, în mod greșit că în cauză operează disp. art.187 alin (4) din Legea 19/2000, potrivit cărora sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu.
Astfel, în cauză sunt incidente disp. art. 89 din legea 19/2000 potrivit cărora, în situația în care se constată erori în stabilirea și în plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile și modificările legale, atrăgând, după caz, răspunderea celor vinovați.
Cum pârâta a recunoscut culpa sa în recalcularea pensiei reclamantului și față de prevederile mai sus menționate, instanța a admis cererea reclamantului ca întemeiată, și a modificat parțial decizia nr. -/09.03.2009 în ceea ce privește constatarea debitului de 14.446 lei și exonerarea reclamantului de plata acestuia.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii M, criticând-o pentru nelegalitate și netemeincie.
Motivând recursul, intimata a arătat că debitul în sumă de 14.446 de lei, stabilit prin decizia contestată de reclamant și anulată de instanța de fond, a fost constatat de M prin revizuirea dosarului administrativ de pensie a reclamantului, iar acest debit provine prin evaluarea și recalcularea pensiei reclamantului în mod eronat conform nr.HG267/2990 privind acordarea unor drepturi personalului din industria minieră, cu aplicarea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, fiind tratat ca miner, și nu de 30 de ani, conform Legii nr.19/2000.
A susținut recurenta că este netemeinică hotărârea tribunalului în ceea ce privește exonerarea exonerarea reclamantului de plata debitului având în vedere și dispozițiile art.89 din Legea nr.19/2000, potrivit cărora în situația în care se constată erori la stabilirea și plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile și modificările legale, atrăgând după caz, răspunderea celor vinovați, în baza cărora CJP M, revizuind și modificând dreptul de pensie al reclamantului prin emiterea deciziei de debit nr.- din 09.03.2009, debit ce urma a se recupera de la beneficiarul de pensie conform art.187 alin.4 din lege și dispozițiilor Codului d e procedură civilă, prin reținerea lunară de la reclamant a 1/3 din cuantumul pensiei.
Totodată, recurenta a susținut că în cauză nu poate opera scutirea reclamantului de la plata debitului potrivit Legii nr.544/2003, întrucât dispozițiile acestei legi nu se aplică deciziei de debit emise în baza Legii nr.19/2000, art.1 și 2 din Legea nr.544/2003 prevăzând scutirea de la plata debitelor reprezentând sume achitate cu titlu de pensie în baza unor decizii de pensionare emise în temeiul prevederilor Legii nr.3/1977.
Față de motivele invocate, s-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței, cu consecința constatării faptului că decizia de debit contestată a fost legal emisă.
Intimatul contestator a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, motivând în esență că, atâta timp cât vina revine în mod exclusiv Casei Județene de Pensii, prin recalcularea pensiei în mod eronat, sunt aplicabile disp.art.89 alin.1 din Legea nr.19/2000.
În susținerea întâmpinării, intimatul a depus în xerocopie decizia nr.-/18.08.2009 și extras din carnetul de muncă.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate, Curtea apreciază că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Astfel, se constată că petentul a învestit instanța de fond cu o contestație împotriva deciziei nr.-/09.03.2009 emise de Casa Județeană de Pensii D pentru recuperarea unui debit de 14.446 de lei, invocând pe de o parte nelegalitatea acestei măsuri motivat de faptul că vina pentru situația creată revine în mod exclusiv Casei Județene de Pensii și angajaților acesteia, iar pe de altă parte solicitând scutirea sa de la plata acestui debit în temeiul Ordinului nr.15/2004 privind aprobarea normelor tehnice de aplicare a prevederilor Legii nr.544/2003.
Instanța de fond a analizat legalitatea deciziei de debit doar în raport de primul aspect, argumentând că, în cauză, culpa în recalcularea eronată a pensiei reclamantului revine Casei Județene de Pensii M, fiind aplicabile dispozițiile art.89 din Legea nr.19/2000, potrivit cărora în situația în care se constată erori la stabilirea și plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile și modificările legale, atrăgând după caz, răspunderea celor vinovați. În raport de această soluție și argumentare s-a considerat că nu mai este oportună examinarea susținerii reclamantului în sensul că ar fi beneficiat de o scutire a debitului ce i se impută prin decizia contestată, conform Ordinului nr.15/2004.
Cu privire la soluția adoptată de instanța de fond de anulare a deciziei de debit și motivarea pe care aceasta s-a bazat, Curtea apreciază că instanța a făcut o greșită interpretare și aplicare a dispozițiilor legale.
În acest sens, se reține că, drept temei juridic în argumentarea soluției sale, instanța de fond a invocat dispozițiile art.89 din Legea nr.19/2000, dispoziții care își găsesc într-adevăr incidență în cauză, dar care nu exclud de la aplicare dispozițiile art.187 alin.4 din Legea nr.19/2000, potrivit cărora "sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei."
Cu privire la aceste prevederi, instanța de fond s-a limitat să menționeze că pârâta Casa Județeană de Pensii M ar fi reținut în mod greșit că operează art.187 alin.4, fără motiva însă în vreun fel această concluzie și fără a indica argumentele în raport de care și- format convingerea că textul de lege menționat nu își găsește aplicabilitatea în cazul reclamantului.
Reclamantul nu a invocat niciun moment faptul că i s-ar fi cuvenit sumele stabilite ca debit prin decizia contestată, nefiind așadar contestat caracterul necuvenit cu care au fost plătite anterior aceste sume, condiții în care își găsesc pe deplin aplicabilitatea disp.art.187 alin.4 care are în vedere recuperarea debitului de la beneficiari tocmai în astfel de situații.
Prin urmare, în mod greșit a apreciat instanța de fond ca nelegală recuperarea debitului de la reclamant în temeiul art.187 alin.4 din Legea nr.19/2000, dispunând anularea deciziei de debit în raport de acest motiv.
Cum însă nu a fost examinată legalitatea măsurii de recuperare a debitului și prin prisma celui de-al doilea motiv invocat de reclamant, acela conform căruia ar fi operat scutirea de la plata debitului conform Ordinului nr.15/2004 privind aprobarea normelor tehnice de aplicare a prevederilor Legii nr.544/2003, iar o astfel de analiză nu poate fi efectuată pentru prima dată în recurs, întrucât ar lipsi părțile de un grad de jurisdicție, sunt incidente disp.art.312 alin.5 pr.civ. instanța nerealizând o cercetare a fondului, în raport de toate temeiurile juridice invocate de reclamant în contestația sa.
Drept urmare, Curtea apreciază recursul ca fondat, urmând a-l admite și în temeiul art.312 alin.5 pr.civ. va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
În rejudecare, instanța de fond va analiza și se va pronunța motivat în ceea ce privește legalitatea măsurii de recuperare a debitului, în raport de susținerea reclamantului în sensul că ar beneficia de o scutire de la plata acestuia și în raport de prevederile legale pe care se întemeiază aceasta.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii împotriva sentinței civile nr.1247 din 02.07.2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu contestatorul.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceiași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 Februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.jud.-
09.03.2010
Președinte:Marin CoveiJudecători:Marin Covei, Florența Carmen Cojocaru, Lucian
