Contestație la executare. Jurisprudență. Decizia 908/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 908
Ședința publică de la 04 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Oana Ghiță
JUDECĂTOR 2: Maria Cumpănașu
JUDECĂTOR 3: Costinela Sălan
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de contestatorii - și împotriva deciziei civile nr. 299 din 2 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații G, și.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții contestatori - și, ambii reprezentați de avocat, intimatul G reprezentat de avocat, cu delegație de substituire pentru avocat, intimatul, lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului de față.
Avocat, pentru recurenții contestatori, arată că motivele recursului se întemeiază pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 cod procedură civilă.
Susține că instanța de apel a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 401 alin. 2 cod procedură civilă, referitor la excepția tardivității contestației la executare.
Precizează că imobilul care face obiectul contestației la executare nu a fost niciodată vândut, aflându-se în proprietatea lui.
Pune concluzii de admitere a recursului, modificare a deciziei în sensul respingerii apelului și menținerii ca temeinică și legală a hotărârii pronunțată de instanța de fond, cu cheltuieli de judecată.
Avocat, pentru intimatul G, depune concluzii scrise și arată că motivele de recurs nu se încadrează dispozițiilor prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 cod procedură civilă.
Precizează că recurenții nu arată care ar fi actul juridic dedus judecății care a fost greșit interpretat de către instanță.
Solicită respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată.
Intimatul solicită respingerea recursului.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
La data de 2 martie 2004, contestatorii -- și - au formulat contestație la executare solicitând anularea actelor de executare întocmite de executorul judecătoresc în dosarul nr. 212/E/2002 (procesul-verbal de licitație și actul de adjudecare). Prin aceeași cerere a solicitat citarea în cauză a intimatei, G și.
În motivare au arătat că sunt copiii defunctei, decedată la data de 10 martie 1987 și moștenitorii acesteia în calitate de descendenți, iar mama lor împreună cu tatăl au dobândit în timpul căsătoriei o casă, anexe gospodărești și suprafața de 1000. imobile situate în C, satul.
Au susținut că la decesul mamei lor au rămas și au locuit în imobil mulți ani acceptând în mod tacit succesiunea acesteia și rămânând în indiviziune cu tatăl lor și fără știrea lor imobilul a fost vândut la licitație la 19 decembrie 2003 și adjudecat de intimatul
La data de 17 martie 2004, intimatul Gaf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare, cu obligarea contestatorilor la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt a arătat că în urma licitației publice la data de 19 decembrie 2003 adjudecat imobilul situat în C, sat, Calea nr. 90, ce a aparținut lui.
A arătat că executarea silită a fost pornită în anul 2002 -dosar nr. 212/E/2002- și că intimatul a formulat și el contestație la executare, care a fost respinsă.
De asemenea, cei doi contestatori nu au solicitat niciodată dezbaterea succesiunii mamei lor, iar imobilul în litigiu nu a fost edificat de intimatul împreună cu mama contestatorilor, ci ulterior, după decesul acesteia.
Prin aceeași întâmpinare intimatul Gas usținut tardivitatea introducerii cererii, susținând totodată că pentru cei doi contestatori nu există interes în raport de faptul că nu au acceptat în termen succesiunea defunctei și nici nu fac dovada că au făcut acte care să ducă la concluzia că s-a acceptat tacit succesiunea defunctei .
Instanța a dispus atașarea dosarului nr. 203/E/2002.
Prin sentința civilă nr. 548 din 4 iunie 2004, pronunțată de Judecătoria Calafat în dosarul nr. 490/2004 a fost admisă contestația la executare formulată de contestatorii -- și -, în contradictoriu cu intimații, și
Au fost anulate formele de executare întocmite în dosarul nr. 203/E/2002 - procesul-verbal de licitație și actul de adjudecare.
S-a dispus restabilirea situației anterioare.
S-a luat act nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că cei doi contestatori sunt coproprietari ai imobilului în litigiu, alături de intimatul și că executarea silită prin vânzarea bunului la licitație nu se putea face până când creditorul nu a formulat o cerere de ieșire din indiviziune, fiind astfel încălcate disp. art.1825 civil.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimatul G, criticând-o pentru faptul că instanța nu a soluționat situația sa ca și cumpărător de bună-credință și arătând că adjudecarea făcută este perfect valabilă.
Apelantul mai arată că instanța nu a avut în vedere nici data emiterii primei somații de plată și că în perioada 2002 - decembrie 2003 când s-a derulat procedura de executare silită, nu s-au făcut nici un fel de contestații.
Sentința mai este criticată pe motiv că instanța nu a stabilit modalitatea în care adjudecatarul va fi repus în situația anterioară.
Cauza a fost suspendată în temeiul art.244 alin.1 pr.civ. până la soluționarea irevocabilă a unei acțiuni de partaj introdusă de apelantul adjudecatar împotriva intimaților contestatori și a intimatului debitor, fiind repusă pe rol la data de 01.04.2008, după ce s-a depus la dosar sentința civilă nr.260/02.03.2007 a Judecătoriei Calafat, irevocabilă prin respingerea recursului.
Prin decizia civilă nr.299 din 02 iunie 2008, Tribunalul Dolja admis apelul declarat de intimatul G, a schimbat în tot sentința civilă apelată, în sensul că a respins contestația la executare formulată de contestator.
Pronunțându-se astfel, instanța a constatat prioritar motivul de apel referitor la termenul de introducere a contestației la executare, din modul de redactare a acestui motiv de apel rezultând că se critică soluția dată de prima instanță excepției de tardivitate, chiar dacă în cuprinsul motivului de apel respectiv nu se indică în mod expres dispozițiile art.401 alin.2 pr.civ.
Tribunalul a reținut că în considerentele sentinței apelate se arată că excepția de tardivitate a contestației ridicată de intimatul G va fi respinsă, avându-se în vedere disp. art.401 alin.2 pr.civ. fără a se motiva însă în mod concret această soluție de respingere a excepției.
S-a reținut de către instanța de apel că vânzarea silită a imobilului supus urmăririi a fost efectuată la 19.12.2003, când s-a emis actul de adjudecare în favoarea apelantului G, iar contestația la executare a fost introdusă la data de 02.03.2004, cu depășirea termenului de 15 zile prevăzut de textul de lege susmenționat, situație în care soluția primei instanțe a fost schimbată în sensul respingerii contestației la executare ca tardivă.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs în termen contestatorii, criticând-o pentru nelegalitate, invocând incidența motivelor de modificare prev.de art.304 pct.8 și 9 pr.civ.
Recurenții susțin greșita soluționare a pricinii de către instanța de apel pe excepția tardivității promovării de către acestea a contestației la executare, invocând în esență faptul că Tribunalul Dolja aplicat greșit dispoz.art.401 alin.2 pr.civ. nesocotind existența în cauză a unor motive de nulitate absolută a oricăror forme de executare, care sunt imprescriptibile.
Arată că sunt moștenitorii autoarei, iar imobilul supus executării a fost edificat de aceasta în timpul căsătoriei cu debitorul, tatăl recurenților.
Susțin că executarea silită s-a solicitat numai față de acest debitor care deținea doar o cotă parte din imobilul aflat în coproprietate, fără ca recurenții contestatori să aibă cunoștință despre datoria debitorului ori despre începerea unei executări asupra imobilului și fără a se fi formulat o cerere de partaj succesoral și ieșire din indiviziune asupra acestui imobil, pentru a se stabili în concret cotitatea din care creditorul G se putea îndestula pentru satisfacerea creanței sale.
Recursul este nefondat.
Din verificarea actelor și lucrărilor cauzei se constată că sunt lipsite de temei legal criticile formulate de recurenții contestatori, prin hotărârea pronunțată Tribunalul Dolj dând o judicioasă rezolvare pricinii deduse judecății.
Se constată astfel că dispozițiile invocate de recurenți în motivarea recursului, art.304 pct.8 și 9 pr.civ. nu-și găsesc aplicabilitatea, pct.8 al acestui articol impunând arătarea în concret, în cuprinsul motivelor de recurs, în ce constă schimbarea naturii sau înțelesului vădit neîndoielnic al actului juridic.
Or, recurenții nu arată care ar fi actul juridic dedus judecății greșit interpretat de instanță, simpla afirmație în acest sens nefiind suficientă pentru admiterea recursului, după cum nici pct.9 al acestui text de lege nu este incident, întrucât hotărârea atacată se întemeiază în drept pe dispoz.art.401 pr.civ. respectiv pe încălcarea prevederilor art.401 alin.2 pr.civ.
Greșita interpretare a legii nu poate fi invocată în cauza de față, ținându-se seama de prevederile art.137 alin.1 pr.civilă care arată că instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos examinarea în fond a pricinii.
Or, în speță, rezolvarea cauzei s-a făcut pe excepția neformulării în termen a contestației, aspect corect reținut de către instanța de apel, întrucât, potrivit dispoz. art.401 alin.2 pr.civilă, contestația prin care o terță persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit, poate fi introdusă în termen de 15 zile de la efectuarea vânzării ori de la data predării silite a bunului.
În cauza de față vânzarea silită a bunului supus urmăririi s-a efectuat la data de 19 dec.2003 când s-a emis actul de adjudecare în favoarea intimatului G, contestația la executare fiind promovată de recurenți abia la data de 02 martie 2004, deci peste termenul de 15 zile prevăzut de lege.
Susținerile recurenților contestatori în sensul că au calitatea de terți față de executare și ca atare dispozițiile textului de lege susmenționat nu le-ar fi aplicabile, sunt lipsite de temei legal, întrucât limitarea în timp a posibilității terților de a formula o astfel de cerere, la 15 zile de la efectuarea vânzării ori de la data predării silite a bunului s-a făcut tocmai pentru atingerea într-un termen rezonabil a scopului finalizării executării silite.
Așa cum judicios a reținut instanța de apel această rațiune a legii este demonstrată prin reglementarea cuprinsă în alin.3 al art.401 pr.civilă prin care se recunoaște terților posibilitatea de a-și realiza dreptul pe calea unei cereri separate în condițiile legii, în situația în care nu au formulat contestația la executare în termenul prevăzut la alin.2 al acestui articol.
Așa fiind, constatându-se că sunt lipsite de temei legal criticile invocate de recurenții contestatori, urmează ca potrivit art.312 alin.1 pr.civ. recursul declarat să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de contestatorii - și împotriva deciziei civile nr. 299 din 2 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații G, și.
Decizie irvocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.-
Tehn.MC/2 ex.
Președinte:Oana GhițăJudecători:Oana Ghiță, Maria Cumpănașu, Costinela Sălan
