Daune cominatorii. Decizia 323/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 323
Ședința publică de la 10 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Elena Andronic
JUDECĂTOR 2: Elena Gheorghiu
JUDECĂTOR 3: Georgeta
Grefier
La ordine fiind judecarea contestației în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr. 187 din 09 mai 2008, pronunțată de Curtea de APEL IAȘI în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații:, intimat, și, având ca obiect
daune cominatorii;
La apelul nominal din ședința publică se prezintă contestatorul, lipsă intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S- prezentat referatul cauzei de către grefier care învederează că pricina se află la al doilea termen de judecată, procedura este legal îndeplinită, prin serviciul registratură contestatorul a depus,în scris, un memoriu explicativ.
Instanța solicită contestatorului să precizeze temeiul legal al contestației.
Contestatorul precizează că a indicat temeiul legal al contestației prin memoriile depuse la dosar. Nu are alte cereri.
Cauza fiind în stare de judecată, s-a dat cuvântul la dezbateri.
Contestatorul susține că în perioada 2002 -2005 fost nedreptățit de intimații care au calitatea de judecători la Judecătoria Botoșani.În anul 2005 s-a adresat Curții de Apel Suceava, care a concluzionat, în urma studierii dosarelor că fapta nu există.
Persoana care i-a luat, fără drept, terenul, a fost achitată
.În prezent prejudiciul cauzat este de 400.000 RON în care se includ și cheltuielile de judecată.
Înalta Curte de Casație și Justiției stabilit că nu este faptă penală și a trimis dosarul secției civile a Tribunalului Iași, care a respins acțiunea ca nefondată.
Inițial a avut pretenții civile moderate, dar au crescut în timp în timp întrucât a fost trata cu expresii jignitoare. Își exprimă nemulțumirea față de magistrații - intimați. Depune note de concluzii scrise. Învederează că a făcut și plângere la CEDO.
CURTEA DE APEL;
Asupra contestației în anulare de față;
Prin sentința civilă nr. 2032 din 31 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Iașis -a dispus respingerea ca nefondată a acțiunii civile formulate de reclamantul în contradictoriu cu pârâții, și.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că acțiunea în daune împotriva unor magistrați motivată pe modul defectuos în care aceștia au instrumentat o cauză penală finalizată cu achitarea inculpatului, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a, raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală, este nefondată, deoarece reclamantul nu a dovedit culpa magistraților.
Prin decizia civilă nr. 187 din 9 mai 2008, pronunțată de Curtea de APEL IAȘI, a fost respins recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 2032 din 31 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Iași, sentință ce a fost menținută.
Pentru a se pronunța astfel, Curtea de APEL IAȘIa reținut următoarele:
Pentru a putea proceda la examinarea cererii recurentului în temeiul art. 504 Cod procedură penală trebuie realizată situația premisă referitoare la eroarea judiciară care se poate referi la o persoană care a fost condamnată pe nedrept sau la o persoană împotriva căreia s-a luat o măsură preventivă, după care s-a constatat că în mod ilegal s-a procedat la privarea sa de libertate ori la restrângerea libertății sale.
Or, în cauză nu este realizată situația premisă pentru a putea examina cauza recurentului din perspectiva acestei dispoziții legale. Sub acest aspect, în mod nelegal instanța de fond reține că în cauză nu s-a dovedit culpa magistraților, reținere care poate induce în mod greșit ideea, că magistrații pot fi acționați direct în judecată, pentru daune, pentru soluțiile pronunțate în cauzele pe care le instrumentează.
În realitate, reclamantul-recurent nu avea deschisă calea acțiunii directe în daune împotriva magistraților, deoarece dispozițiile art. 52 alin. 3 din Constituție și art. 96 alin. 7 din Legea nr. 303/2004, republicată se referă la acțiunea în regres a statului împotriva magistraților. Aceasta înseamnă, că partea nu are acțiune directă împotriva magistratului ci împotriva statului, care se poate regresa împotriva magistratului dacă este realizată condiția relei-credințe în exercitarea funcțiunii, ori a gravei neglijențe indiferent dacă acțiunea provine din eroare judiciară, din procesul penal, art. 96 alin. 3 din Legea nr. 303/2004, ori din alte procese decât cele penale, art. 96 alin. 4 din Legea nr. 303/2004, situație în care trebuie realizate condițiile impuse de acest text.
În speță însă, reclamantul-recurent și-a fundamentat acțiunea pe dispozițiile art. 504 Cod procedură penală, fără a realiza situația premisă impusă de text, și de asemenea, aspect de esență nereținut de instanța de fond, acțiunea ar fi trebuit a fi introdusă împotriva statului și nu a magistraților, așa cum dispun art. 96 alin. 6 din Legea nr. 303/2004 republicată.
-se însă doar criticilor formulate de recurent, instanța reține că recurentul a invocat drept motive de recurs împrejurări legate de conduita intimaților care citați fiind au refuzat să se prezinte în instanță, calificabil ca aparținând pct. 5 al art. 304 Cod procedură civilă, precum și critici legate de tergiversarea soluționării cererii sale, critică neaparținând vreunui motiv de recurs ci, mai larg, procesului echitabil, așa cum este el reglementat prin dispozițiile art. 6 ale Convenției Europene a drepturilor Omului.
Din această perspectivă, instanța reține că recurentul nu are interes a invoca dispoziții procedurale privitoare la partea adversă atâta vreme cât prezența intimaților nu era obligatorie personal în instanță, iar pe de altă parte, durata procedurii este rezonabilă în sensul art. 6 din Convenție, atâta vreme cât termenele acordate au fost de natură a determina cadrul procesual fie a remedia omisiunile acțiunii reclamantului depusă într-un singur exemplar, fie a se identifica domiciliul părților pentru a fi citate, sau pentru lipsa părților.
În consecință, cauza a fost instrumentată într-un termen rezonabil în sensul cerințelor art. 6 din Convenție.
Reținând că recursul formulat de reclamant este neîntemeiat, instanța a respins, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, și a menținut sentința recurată, cu substituirea motivării instanței de fond conform considerentelor prezentei decizii.
Împotriva deciziei Curții de APEL IAȘIa formulat contestație în anulare reclamantul, fără însă a preciza temeiul legal al acesteia.
La termenul din 2 iulie 2008, instanța a pus în vedere contestatorului să depună la dosar precizări cu privire la temeiul legal al contestației formulate, însă acesta nu s-a conformat, memoriile depuse ulterior nerăspunzând cerințelor instanței.
Potrivit art. 317 și 318 Cod procedură civilă, contestația în anulare poate fi promovată pentru anumite motive conform precizărilor de fapt și numai dacă acestea nu au putut fi invocate pe căile ordinare de atac.
În speță, contestatorul, deși i s-a pus în vedere, nu indicat temeiul legal al cererii sale și, în plus, împrejurările invocate de acesta nu își găsesc fundamentul în nici unul din cele două texte de lege anterior menționate, care reglementează contestația în anulare.
În consecință, contestația în anulare neputând fi admisă pentru alte împrejurări și situații decât cele strict reglementate de lege, cererea formulată de contestatorul va fi respinsă și decizia Curții de APEL IAȘI va fi menținută ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de împotriva deciziei civile nr. 187 din 9 mai 2008 a Curții de Apel Iași, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10 2008,
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
19.09.2008
Curtea de APEL IAȘI:
Jud. -
Jud.
Jud.
Președinte:Adriana Elena AndronicJudecători:Adriana Elena Andronic, Elena Gheorghiu, Georgeta
