Desene și modele industriale. Decizia 115/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU
CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.115.A
Ședința publică de la 02.06.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mihaela Paraschiv
JUDECĂTOR 2: Melania Stanciu
GREFIER - - - -
Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de apel formulată de către apelantul - reclamant împotriva sentinței civile nr. 748/07.06.2006, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimata - pârâtă Administrația
Dezbaterile pe fondul cererii de apel au avut loc în ședința publică din data de 12.05.2009, când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie și când Curtea, având nevoie de timp pentru delibera și având în vedere imposibilitatea constituirii completului de judecată, a amânat pronunțarea pentru data de 19.05.2009, 26.05.2009 și apoi la 02.06.2009 - data pronunțării prezentei decizii civile.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă sub nr. 4668/3/01.02.2006, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta ADMINISTRAȚIA B, solicitând tribunalului ca prin hotărârea ce o va pronunța să interzică pârâtei folosirea desenului industrial pentru care s-a constituit în numele reclamantului la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, depozitul național reglementar nr. F 2005 0523/17.06.2005, să oblige pârâta la despăgubiri în cuantum de 190.000 lei, pentru folosirea fără drept a desenului industrial și să distrugă toate produsele contrafăcute după modelul industrial înregistrat de către reclamant, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că la data de 17.06.2005, împreună cu a depus la OSIM o cerere de înregistrare a desenului industrial reprezentând trei variante de balustradă pietonală, autorii desenului fiind titularii cererii. Ulterior înregistrării cererii, i-a cesionat toate drepturile și obligațiile asupra desenelor înregistrate, iar la data de 13.07.2005, a fost constituit depozitul național reglementar nr. F 2005 0523 din 17.06.2005.
Reclamantul afirmă că pârâta a folosit fără a avea consimțământul său, aceste desene industriale comandând confecționarea și montarea pe raza Municipiului Bau nui număr de aproximativ 6.000 de bucăți balustradă pentru protecție pietonală, ce au fost amplasate în diverse locații, iar prin folosirea fără drept a modelelor industriale înregistrate pârâta l-a prejudiciat beneficiind de avantajele unor raporturi comerciale cu terții, cărora le-a comandat confecționarea balustradelor după aceste modele.
În drept, a invocat dispozițiile art. 33, art. 46 și art. 51 din Legea nr. 129/1992 și art. 112.proc.civ.
Pârâta Administrația a formulat în termen legal întâmpinare, solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată.
Pârâta a arătat că la data de 30.05.2005, Administrația și Rutiere a susținut procedura pentru atribuirea contractului de montare a unor balustrade câștigător fiind SC - SRL, firma reprezentată legal de reclamantul. În documentația de elaborare și prezentare a ofertelor pe baza cărora societățile participante și-au întocmit oferta, exista și un desen-model, întocmit de Administrația și Rutiere, desen care se regăsește printre cele înregistrate la OSIM de către reclamant (după susținerea procedurii de atribuire, după încheierea contractului și după montarea balustradelor în Municipiul B).
Pârâta a mai arătat că a fost înștiințată de către reclamant la data de 22.08.2005, cu privire la constituirea depozitului național reglementar pentru desenul industrial "balustradă protecție pietonală - modul I, II și III, iar de la acea dată pârâta nu a mai încheiat contracte pentru montarea de balustradă, respectând astfel dreptul reclamantului.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115 -118.proc.civ.
În dovedirea susținerilor lor, părțile au solicitat iar tribunalul a încuviințat administrarea probelor cu înscrisuri și interogatoriu, iar în cadrul probei cu înscrisuri, la dispoziția instanțe, OSIM a înaintat documentele ce au stat la baza constituirii depozitului național reglementar pentru desenul industrial în speță.
Au fost depuse la dosar în copii certificate: planșe foto, act de cesiune încheiat la 01.09.2005, contract de execuție de lucrări nr. 14/08.06.2005, proces-verbal de recepție preliminară încheiat la 13.06.2005, proces-verbal de recepție preliminară încheiat la 04.08.2005, contract de execuție încheiat la 04.11.2004, contract de execuție încheiat la 10.08.2004, adresa nr. 7188/17.10.2005, notificarea adresată pârâtei la data de 22.08.2005, contract de execuție lucrări din 14.08.2006 și hotărârea Comisiei de Examinare OSIM nr. 18160/28.04.2006 și au fost administrate interogatoriile propuse de părți, răspunsurile acestora fiind consemnate și atașate dosarului.
Prin sentin ța civilă nr.748 din 07.06.2006 TRIBUNALUL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ a respins ca neîntemeiată, cererea formulată de rec1amantul, în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA
În motivarea sentinței s-a reținut că la data de 17.06.2005, a fost constituit la OSIM depozitul național reglementar nr. F 2005 0523, pentru desenul industrial balustradă protecție pietonală conținând trei modele, titularii cererii de înregistrare și totodată autori ai acestora fiind, conform cererii depuse reclamantul și numitul. Prin actul de cesiune încheiat la 01.09.2005, numitul cesiona în totalitate reclamantului drepturile de autori privind desenul și modelul industrial.
Anterior depunerii cererii de înregistrare a desenului industrial, în cadrul unei proceduri de ofertă pentru atribuirea contractului de lucrări balustradă de protecție a pietonilor, ce a avut loc la data de 30.05.2005, oferta SC - SRL, al cărui reprezentant legal este reclamantul, a fost declarată câștigătoare și, în temeiul ei, la data de 08.06.2005, între Administrația Rutiere (absorbită de pârâtă, conform nr. 175/04.08.2005); in calitate de achizitor și SC - SRL, în calitate de executant, a fost încheiat contractul de execuție lucrări nr. 14. Contractul avea ca obiect executarea, finalizarea și întreținerea unui nr. de 266 bucăți balustrade de protecție, de către executant, cu obligația de plată, în sarcina achizitorului a prețului de 1.057.017.906 lei, balustradele fiind recepționate conform proceselor-verbal de recepție preliminare depuse la dosar la data de 13.06.2005 și la data de 04.08.2005.
cererea de chemare în judecată, reclamantul a afirmat că pârâta, eludând dreptul său de proprietate intelectuală asupra desenului industrial, folosindu-se de desenul creat de el și protejat totodată prin depunerea cererii de înregistrare la OSIM, a comandat altor societăți comerciale de execuție, un număr mare de bucăți montate pe întreaga suprafață a municipiului B, pârâta însăși recunoscând montarea unui număr de 1806 bucăți. Reclamantul a invocat așadar, în cererea de chemare în judecată, dreptul său exclusiv de exploatare a desenului industrial și, în consecință, obligația pârâtului de a dezdăuna pentru încălcarea acestui drept, prevalându-se de înregistrarea depozitului național reglementar pentru desenul în speță.
Pentru a soluționa cererea, tribunalul a constatat că trebuie să analizeze momentul la care se naște dreptul exclusiv de exploatare a titularului desenului industrial. Potrivit dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 129/1992, modificată, titlul de protecție este certificatul de înregistrare a desenului și modelului industrial, care conferă titularului său dreptul exclusiv de exploatare pe teritoriul României.
Pe de altă parte, art. 20 din lege, dispune că cererea de înregistrare a desenului sau modelului industrial (. ) se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială al OSIM, în termen de 6 luni de la data constituirii depozitului reglementar, iar art. 37, prevede că în cazul cererii de înregistrare publicată în conformitate cu art. 23, persoana fizică sau persoana juridică îndreptățită la eliberarea certificatului beneficiază provizoriu de aceleași drepturi conferite titularului, în temeiul art. 2 și 29 din actul normativ, începând cu data constituirii depozitului reglementar al cererii, până la eliberarea certificatului de înregistrare. A 2 al aceluiași articol, prevede că încălcarea acestor dispoziții atrage pentru persoanele vinovate obligația de despăgubire potrivit dreptului comun; titlul pentru plata despăgubirilor se poate executa numai după eliberarea certificatului de înregistrare a desenului sau modelului industrial.
Totodată, tribunalul a reținut că cererea de înregistrate se publică în termen de 6 luni de la data constituirii depozitului și poate fi amânată pe o perioadă care nu poate depăși 12 luni, calculată de la data depunerii cererii sau de la data priorității, când aceasta a fost invocată.
Coroborând toate aceste prevederi legale, tribunalul a reținut că protecția provizorie este condiționată de publicarea cererii (ce poate avea loc într-un interval cuprins între 6 și 12 luni de la data constituirii depozitului), fiind recunoscută cu efect retroactiv, începând cu data constituirii depozitului. Reclamantul, nu a dovedit prin probele administrate că balustradele pietonale conținând desenul industrial al cărui autor este, au fost executate și montate de către pârâtă ulterior publicării cererii sale de înregistrare a desenului, publicare ce îi acorda așadar o protecție provizorie asupra creației sale. Mai mult, prin apărările formulate, pârâta a arătat că de la data notificării sale, nu a mai procedat la comandarea altor balustrade, fapt implicit recunoscut de reclamant care în întrebarea nr. 9 interogatoriului propus spre a fi luat pârâtei, a circumstanțiat perioada în care pârâta a executat balustradele ca fiind,13.06.2005 până în luna septembrie 2005".
Reținând așadar că la data montării de către pârâtă a balustradelor pietonale executate și de alte firme, nu numai cea reprezentată legal de reclamant, cererea reprezentând depozitul național reglementar, nu fusese publicată (întrucât nu expirase termenul de 6 luni de la data înregistrării cererii), reclamantul nu se putea prevala de un drept de proprietate intelectuală, asupra desenului în speță, ci eventual ar fi avut la dispoziție o acțiune civilă în pretenții decurgând din contractul încheiat între părți.
Având în vedere aceste considerente, tribunalul a respins cererea ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței menționată anterior a declarat apel reclamantul. solicitând admiterea acestuia, schimbarea în totalitate a sentinței apelate, considerată netemeinică și nelegală, iar pe fond admiterea cererii formulate.
În motivarea apelului s-a arătat că nu este fondat singurul argument pentru respingerea acțiunii potrivit căruia nu a dovedit că pârâta ar fi confecționat și montat balustrade metalice după modelele înregistrate de el după publicarea cererii, acesta fiind momentul din care legea îi protejează provizoriu creația intelectuală înregistrată, întrucât dacă instanța era interesată în legătură cu momentul publicării cererii, în virtutea rolului activ putea să-i pună în vedere să administreze dovezi în acest sens, conform art. 129 pct. (5) proc.civ; judecătorul fondului nu i-a pus în vedere să administrez probe cu privire la momentul publicării cererii de înregistrare a desenelor industriale, rezumându-se la a presupune că aceasta ar fi trebuit publicată într-un interval cuprins între 6 și 12 luni; necunoscând momentul exact al publicării cererii, a concluzionat eronat că, în perioada în care pârâta a confecționat și montat balustrade metalice, nu se afla sub protecția legii în ce privește dreptul exclusiv de exploatare al modelelor înregistrate.
Apelantul a mai arătat că instanța trece aproape neobservate răspunsurile la întrebările 9 si 10 la interogatoriul formulat pentru pârâtă, prin care recunoaște că, în perioada 13.06.2005 până în luna septembrie 2006, aceasta a încheiat contracte și a executat montajul unui număr de 1806. balustrade metalice după modelele înregistrate, putând fi ușor sesizată neconcordanța dintre susținerea din întâmpinare potrivit căreia de la data de 22.08.2005 - data notificării de către reclamant - nu s-au mai încheiat contracte cu alți executanți, cu răspunsul la întrebarea nr. 9 din interogatoriu prin care se confirma că acest moment s-a prelungit inclusiv în luna septembrie 2005, că răspunsul la interogatoriu corespunde realității în sensul că, deși notificată la 22.08.2006, pârâta a continuat, cu ajutorul altor executanți, să monteze balustrade metalice după modelele concepute de el și nu în numărul arătat de 1806 ci aprox. 6000-7000.; că instanța ignoră faptul că, desenele industriale erau concepute și folosite de el anterior organizării licitației din 13.06.2005, că pârâta nu a avut și nu are originalul acestor desene fiindcă nu sunt opera unui angajat al Administrației; că în mod eronat a fost însușită susținerea pârâtei că, în documentația prezentată cu ocazia licitației, se aflau și desenele celor trei tipuri de balustrade metalice (acreditându-se ideea că el a profitat înregistrând la OSIM acele desene deși nu erau rodul concepției sale), de vreme ce el a depus acele desene în copie, păstrându- și originalul desenat pe hârtie milimetrică așa cum prevăd normativele tehnice, că la întrebarea nr. 4 din interogatoriu pârâta recunoaște că originalul desenelor nu a fost predat Administrației, de aici desprinzându-se concluzia că altcineva a conceput desenul și nu a predat originalul pentru a fi atașat documentației la licitație; că această împrejurare nu asigură protecția provizorie a drepturilor sale în afara legii, însă era necesar ca instanța să analizeze profilul moral al angajaților pârâtei care insinuează fără temei că ar fi conceput desenele industriale iar el le-ar fi însușit și le-ar fi înregistrat la OSIM, în realitate aceștia folosindu-se de el atribuindu-i prin firma sa o lucrare de mică amploare (montarea a 266 ) pentru a putea beneficia de desenele concepute de el iar apoi să le folosească împreună cu clientele acestora pentru confecționarea a 6000-7000 balustrade metalice pietonale.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 282 si urm. proc.civ.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a cerut respingerea apelului ca nefondat ș i men ț inerea sentin ței ca legală și temeinică.
ț a de apel i-a pus în vedere apelantului să facă dovada momentului publicării cererii de înregistrare în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, iar intimatei i s-a cerut să precizeze dacă după data de 22.08.2005 au fost încheiate contracte de execu ție ș i montaj balustrade de protec ție a pietonilor în care să se folosească modele identice cu modelele industriale protejate prin certificatul de înregistrare nr.-/2006, ș i procese verbale de recep ție între aceasta și alte firme, ș i i s-a cerut să depună la dosar o serie de procese verbale de recep ție, la solicitarea apelantului.
La termenul de la 7.10.2008 apelantului i-a fost încuviin ț ată proba cu expertiză, având ca obiective verificarea numărului real al balustradelor montate efectiv de către intimată prin intermediul unor ter ț i contractan ț i care să corespundă modelului industrial nr.3 (implicit stabilirea identită ț ii dintre aceste balustrade), în intervalul 13.06.2005 (data selec ț iei pentru atribuirea către reclamant) -31.01.2007(data ultimei recep ț ii, conform proceselor verbale de recep ț ie depuse în cauză), stabilirea sumei ce ar fi revenit reclamantului dacă balustradele pietonale astfel identificate ar fi fost executate de către acesta, la administrarea căreia acesta a renun țat la 12.05.2009.
În apel a fost administrată proba cu înscrisuri.
Prin concluziile scrise apelantul reclamant ș i-a restrâns obiectul preten țiilor doar la modelul nr.3 al certificatului de înregistrare desen/model industrial nr.- din 21.06.2006.
Analizând materialul probator administrat în cauză prin raportare la motivele de apel și apărările intimatei, Curtea a constatat nefondat apelul pentru considerentele expuse mai jos.
Prin ac țiune reclamantul a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se interzică pârâtei folosirea desenului industrial pentru care s-a constituit în numele reclamantului la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, depozitul național reglementar nr. F 2005 0523/17.06.2005, să fie obligată pârâta la despăgubiri în cuantum de 190.000 lei, pentru folosirea fără drept a desenului industrial și să distrugă toate produsele contrafăcute după modelul industrial înregistrat de către reclamant, în drept, invocându-se dispozițiile art. 33, art. 46 și art. 51 din Legea nr. 129/1992 și art. 112.proc.civ.
cererea de chemare în judecată, reclamantul a afirmat că pârâta, eludând dreptul său de proprietate intelectuală asupra desenului industrial, folosindu-se de desenul creat de el și protejat totodată prin depunerea cererii de înregistrare la OSIM, a comandat altor societăți comerciale de execuție, un număr mare de bucăți montate pe întreaga suprafață a municipiului B, pârâta însăși recunoscând montarea unui număr de 1806 bucăți. Reclamantul a invocat în cererea de chemare în judecată, dreptul său exclusiv de exploatare a desenului industrial și, în consecință, obligația pârâtului de a dezdăuna pentru încălcarea acestui drept, prevalându-se de înregistrarea depozitului național reglementar pentru desenul în speță.
Or, ș a cum corect a re ț inut prima instan ță, art. 37, prevede că în cazul cererii de înregistrare publicată în conformitate cu art. 23, persoana fizică sau persoana juridică îndreptățită la eliberarea certificatului beneficiază provizoriu de aceleași drepturi conferite titularului, în temeiul art. 2 și 29 din actul normativ, începând cu data constituirii depozitului reglementar al cererii, până la eliberarea certificatului de înregistrare. Alineatul 2 al aceluiași articol, prevede că încălcarea acestor dispoziții atrage pentru persoanele vinovate obligația de despăgubire potrivit dreptului comun.
În spe ț ă nu se pune problema stabilirii dacă apelantul reclamant este într-adevăr creatorul modelului industrial în cauză, sau dacă acesta a provenit de la intimată, întrucât obiectul prezentului litigiu nu îl reprezintă anularea certificatului de înregistrare desen/model industrial nr.- din 21.06.2006, astfel că sunt nerelevante argumentele din apel legate de faptul dacă anterior formulării cererii de către reclamant aceste modele mai fuseseră folosite pentru licita ții anterioare sau chiar executate ș i de către cine, dacă modelul în cauză este original sau nu, sau care este profilul moral al angaja ț ilor intimatei pârâte. Este de men ț ionat oricum că în niciun contract, nici în cel încheiat cu firma reclamantului nu se precizează în vreo clauză printre obliga ț iile firmei să creeze, să imagineze o anumită formă de gard, ci doar să execute, să finalizeze, să între țină, să monteze, etc.
Problema care se pune în spe ță este dacă pârâta a folosit acest model industrial și după ce a fost notificată de către reclamantul apelant cu privire la formularea cererii de înregistrare a modelului industrial.
Apelantul sus ț ine pe de o parte că prima instan ț ă nu a dat dovadă de rol activ nepunându-i în vedere să facă dovada publicării cererii de înregistrare a modelului industrial. Acest eventual motiv de nelegalitate a fost acoperit în apel când i s-a dat posibilitatea apelantului să administreze aceste probe, acesta depunând în copie filele relevante ale nr.9/2005 în care a fost publicată cererea reclamantului privind modelul în cauză, de când le este opozabilă ter ților această cerere.
În ceea ce o prive ș te pe intimată, în spe ț ă se pune problema dacă, după data de 22.08.2005 când a fost notificată de către reclamant cu privire la cererea de înregistrare formulată la OSIM cu privire la modelele de garduri în cauză (publicarea în intervenind după această dată, conform probelor administrate în apel, care confirmă prezum ț ia la care a recurs prima instan ță), a comandat altor societăți comerciale să execute ș i să monteze gardurile care fac obiectul protec ției. Nu se pune problema dacă a executat sau montat gardurile după această dată, pe de o parte întrucât aceste operațiuni nu au fost efectuate de către intimată, iar pe de altă parte atât timp cât aceste operațiuni s-au efectuat în baza contractelor semnate anterior nu i se poate imputa intimatei pasivitatea reclamantului în protejarea drepturilor care considera că i se cuvin. Astfel, nu i se poate cere pârâtei să suporte o pagubă decurgând din lipsa de diligență a reclamantului.
Din înscrisurile depuse la dosar atât în fa ț a primei instan țe cât ș i în apel rezultă că toate lucrările au fost comandate anterior datei notificării reclamantului. Faptul că o parte din aceste lucrări au fost recep ționate ulterior nu înseamnă că pârâta se face vinovată de încălcarea dreptului exclusiv de exploatare a desenului industrial atât timp cât este relevant momentul încheierii contractului ș i al efectuării comenzii, când nu i se poate repro ș a intimatei că ar fi cunoscut despre preten ț ia reclamantului în sensul că ar fi titularul acestui model industrial, atunci putând fi apreciat elementul volitiv inten țional al încălcării drepturilor reclamantului. Intimata s-a ocupat doar de comandarea balustradelor, iar nu de executarea ș i montarea lor. De altfel, faptul că balustradele au fost recep ționate la un anumit moment nu înseamnă că au fost executate sau montate la acel moment.
Acest considera ții sunt confirmate ș i de rezolu ția din 12.04.2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul ș ti prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvâr ș irii infrac țiunii de contrafacere a desenului sau a modelului industrial, prevăzută de art.51 din Legea nr.129/1992.
În apel reclamantul ș i-a restrâns preten țiile doar la modelul nr.3, și la contractele nr.25/28.07.2005 ș i nr.21/20.07.2005, cu procesele verbale de recep ție din 5.11.2006 ș i 31.01.2007, precizând că despăgubirea solicitată este dată de valoarea recep ț ionată men ț ionată în procesul verbal. Trebuie precizat că această valoare nu poate reprezenta despăgubiri pentru folosirea fără drept a unui model industrial, aceasta reprezentând valoarea materialelor din care s-au produs gardurile, a executării, a montării, a între ț inerii acestora. Valoarea pentru folosirea unui model industrial nu poate fi mai mare decât suma pe care ar fi ob ținut-o dacă ș i-ar fi dat acordul pentru această folosire, atât timp cât nu a precizat că ar fi suferit alte pagube. Astfel, în orice caz, reclamantul nu a administrat probe din care să rezulte cel pu ț in modul de calcul al acestei sume pentru cazul în care instan ț a ar fi ajuns la concluzia că preten ț ia reclamantului este întemeiată pe fond în sensul că intimata ar fi folosit modelul industrial după ce i-a devenit opozabilă cererea reclamantului de înregistrare a modelului în spe ț
În ciuda celor sus ț inut de către apelant prin răspunsul la întrebarea 9 din interogatoriul formulat de către reclamant în fa ț a primei instan ț e intimata nu recunoa ș te că în perioada 13.06.2005 până în luna septembrie 2005, aceasta a încheiat contracte și a executat montajul unui număr de 1806. balustrade metalice după modelele înregistrate, ci că au fost încheiate contracte după modelul de balustradă impus de către intimata pârâtă. Oricum nu s-a făcut dovada încheierii unor contracte ulterior datei de 22.08.2005, deci implicit nici în septembrie 2005. Obiectul întrebării nr.9 nu se concentra asupra recunoa ș terii acestei perioade ci asupra recunoa ș terii confec ționării și montării balustradelor după modelul înregistrat de către reclamant, ceea ce pârâta nu a recunoscut.
În consecin ță, temeiul art.296 raportat la art.295 proc.civ. Curtea va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de către apelantul - reclamant domiciliat în B, nr. 156,. 53 bis,. 4,. 17, sectorul 3, cu în Pitești str. -. -, nr.23, jud.A, împotriva sentinței civile nr. 748/07.06.2006, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimata - pârâtăAdministrațiacu sediul în B,-, sectorul 1, ca nefondat.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- - -
Red. MP
.red. AP/MP
4 ex./6.07.2009
Judecător fond - Secția a IV-a Civilă
Președinte:Mihaela ParaschivJudecători:Mihaela Paraschiv, Melania Stanciu
