Desene și modele industriale. Decizia 409/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU
CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 409.
Ședința publică de la 19.10.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Antonela Cătălina Brătuianu
JUDECĂTOR 2: Melania Stanciu
JUDECĂTOR 3: Mihaela
GREFIER - -
Pe rol judecarea cererii de recurs formulată de recurenta-reclamantă SC - împotriva sentinței civile nr. 81. din 21.01.2009 pronunțată de Tribunalul București -Secția a III-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-pârât.
Dezbaterile pe fondul cererii de recurs au avut loc în ședința publică din data de 13.10.2009, când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie și când Curtea, având nevoie de timp pentru delibera și pentru da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 19.10.2009 - data pronunțării prezentei decizii civile.
CURTEA,
Deliberand asupra recursului de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 17.01.2007 reclamanta - a solicitat Tribunalului București Secția a VIII-a Conflicte de muncă și litigii de muncă, în contradictoriu cu pârâtul, să constate nulitatea absolută a contractului nr. 1703/17.11.2003 și să dispună desființarea retroactivă a actului și restituirea prestațiilor efectuate în baza acestuia, motivând in acțiune că pârâtul, de profesie subinginer, a fost angajatul reclamantei, care are ca obiect principal de activitate cercetarea și dezvoltarea în științe fizice și naturale, angajații săi având ca atribuții de serviciu, conform contractului de muncă și a fișei postului, realizarea de produse noi.
Reclamanta arată că pârâtul a încheiat contract de muncă la data de 01.10.1998, având ca atribuție de serviciu, conform contractului și fișei postului "execuția proiectelor tehnice complete (desene, instrucțiuni, standarde, norme de fabrică, analiza economică) ale produselor de complexitate ridicată, rezultate din cercetare proprie sau în cadrul compartimentului", "execută operații de asamblare, reglaj și verificări mecanice și electrice pentru modelele experimentale sau prototipurile rezultate din cercetare proprie", "putând fi nominalizat responsabil de lucrare în contractele din cadrul compartimentului", iar conform anexei 2 la contractul individual de muncă salariul negociat se asigură cu respectarea obligațiilor rezultate din fișa de atribuțiuni și din dispozițiile scrise ale șefului compartimentului.
Reclamanta descrie în continuare alcătuirea produsului elaborat de " electronic de semnalizare tip -2PS80694", arătând că la încheierea contractului nr. 1073/17.11.2003 s-a prezentat în mod intenționat de către pârât că acest produs este numai concepția sa, fără intervenția altor persoane din colectivul de cercetare, deși produsul este rezultatul unei colaborări creatoare comune, a mai multor persoane, de care pârâtul a beneficiat, asumându-și întregul aport al realizării acestuia.
Reclamanta mai arată că potrivit art. 953.civ. consimțământul "nu este valabil dacă este dat prin eroare, iar a încheiat acest contract fiind convins că produsul este creația exclusivă a pârâtului, documentația anexată acțiunii, care a stat la baza realizării produsului - 2, fiind predată de către pârât în octombrie 2005, și nu la momentul încheierii contractului, documentația făcând dovada că produsul este creația unui colectiv și nu numai a pârâtului și nefiind cunoscută la momentul încheierii contractului nr. 1073/17.11.2003.
Cu privire la cererea de restituire a prestațiilor, respectiv restituirea sumei de 4134,6 lei plătită pârâtului, reclamanta arată că aceasta s-a făcut de către o persoană care nu avea mandat de a efectua plăți mai mari de 500 lei, iar în cauză se poate solicita nulitatea actului conform disp. art. 2 din Decr. 167/1958 oricând, pe cale de excepție, iar în raport de disp. art. 966-968.civ. nulitatea actelor ilicite și imorale impune desființarea lor retroactivă, urmând ca părțile să fie puse în situația anterioară.
În drept se invocă disp. art. 953, 966-968.civ. disp. Legii nr. 64/1991, reclamanta solicitând proba cu înscrisuri și interogatoriul pârâtului.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, invocând excepția inadmisibilității acțiunii, arătând că în mod greșit se solicită nulitatea absolută a contractului nr. 1703/17.11.2003, deoarece a fost viciat consimțământul reclamantei prin eroare, situație în care sancțiunea ar fi fost nulitatea relativă a contractului.
Pârâtul arată că este neîntemeiată susținerea reclamantei că a fost în eroare în momentul încheierii contractului în ce privește faptul că a avut convingerea că produsul este creația exclusivă a pârâtului, având în vedere că prin probele ce urmează a le administra pârâtul va dovedi că releul este creația sa și reclamanta a cunoscut acest lucru, fiind prevăzut în contract că releul de semnalizare va fi fabricat și dezvoltat conform concepției pârâtului. Astfel, pârâtul și-a îndeplinit obligația privind punerea la dispoziție a documentației tehnice necesare fabricației releului și asigurării asistenței tehnice pe o perioadă de 60 de zile, iar contractul trebuie interpretat conform disp. art. 977.civ. având în vedere intenția comună a părților.
Mai arată pârâtul că a conceput și realizat releul în perioada martie-aprilie 2003, în condițiile în care reclamanta nu avea contracte încheiate cu beneficiarii și achita salariile cu mare întârziere, de asemenea nefinanțând asimilarea produselor noi, vandabile. În această situație, pârâtul a finanțat exclusiv lucrările de realizare, concepție, proiectare și realizare a celor 7 relee, în vederea testării și certificării seriei 0, finanțând efectuarea încercărilor de laborator și apelând la sprijinul a doi colegi de serviciu pentru realizarea unor operații tehnice, plătindu-i pe aceștia din veniturile sale. a fost certificat în ședința din 24.06.2003, iar fostul director general al, care a participat la această ședință, a luat cunoștință de documentație și a aprobat certificarea releului, astfel că la data semnării contractului în discuție reprezentantul legal al reclamantei cunoștea că produsul a fost conceput și realizat exclusiv de către pârât, neexistând vreo eroare de fapt în cauză.
Reclamanta a depus la dosar note scrise prin care precizează că releul electronic nu a fost fabricat și dezvoltat conform concepției pârâtului, pentru că acesta nu a depus la dosar cererea de brevet de invenție formulată la OSIM, iar din actele depuse de acesta nu rezultă că produsul a fost acceptat spre asimilare de societate. Reclamanta mai arată că nu are un contract în original în evidența sa, iar 2 de fapt provine din 1, modificările la acesta fiind de 5%, iar seria zero a produsului a fost finanțată integral de reclamantă.
Pârâtul a formulat note scrise la data de 16.04.2007, prin care a arătat referitor la natura juridică a contractului ce face obiectul litigiului, că acesta este un contract de prestări servicii, contract sinalagmatic, cu titlu oneros, prin care prestatorul pârât se obligă să pună la dispoziția beneficiarului SC documentația tehnică necesară fabricării produsului 2, fabricat și dezvoltat conform concepției dlui și să asigure asistența tehnică pe o durată de 60 de zile de la data semnării contractului, beneficiarul obligându-se să plătească prestatorului un comision de 6% din valoarea produselor utilizare și/sau comercializate, sumă de bani ce se va adăuga ca venit suplimentar la salariu. Rezultă astfel din cele menționate că reprezentantul legal al persoanei juridice SC - a cunoscut că produsul a fost conceput exclusiv de către pârât. Mai arată pârâtul că reclamanta a recomandat salariaților să creeze produse la domiciliu pe cheltuiala lor, urmând ca după comercializarea acestora să primească comision, având în vedere lipsa resurselor financiare ale reclamantei, iar după realizarea a 7 relee, în vederea testării și certificării seriei 0, finanțare exclusiv de pârât, s-a trecut la producția de serie, produsul conceput de pârât fiind cumpărat de Regia auto pentru activități nucleare sucursala ROMAG prin contractul de furnizare nr. 463/10.08.2004, având ca obiect 2000 relee, comercializate cu 2.720.000.000 lei vechi, astfel că reclamanta a reușit să se redreseze din punct de vedere financiar și să achite salariile angajaților, pentru o perioadă.
Reclamanta a depus răspuns la întâmpinare a pârâtului, arătând că actul dintre părți s-a încheiat fără avizul favorabil al Consiliului Tehnic Economic al său, în condițiile în care la realizarea produsului șiau adus contribuția mai mulți angajați, care nu au beneficiat de privilegii materiale, formulând la data de 10.05.2007 note scrise, prin care a arătat că documentația de care vorbește pârâtul nu era proprietatea sa, ci aceasta aparținea instituției, fiind elaborată de Compartimentul cercetare-dezvoltare, semnată de ing., iar cel care a elaborat realizarea tehnică nouă a fost colectivul, conform art. 126, alin. 1 din contractul colectiv de muncă al SC, iar singurul organ abilitat să ateste proiectul era, nefiind dată această atestare. Astfel, s-au încălcat în mod grosolan prevederile contractului colectiv de muncă de către semnatarii contractului fraudulos nr. 1703 din 2003, pârâtul din cauză și fostul director.
Mai arată reclamanta că pârâtul a încasat bani fără muncă în detrimentul instituției, iar din colectivul care a întocmit documentația tehnică de fabricație și care a fabricat seria zero au făcut parte șase persoane, dintre care nimeni nu a beneficiat de pe urma contractului, iar semnatarul acestuia din partea instituției nu avea dreptul de a atesta că produsul a fost conceput de pârât, mențiunile inserate în contract sub acest aspect fiind un fals, iar contractul o înțelegere frauduloasă și nelegală, motiv pentru care SC va formula plângere penală.
La termenul din 14.05.2007, deliberând în temeiul disp. art. 137.pr.civ. tribunalul a apreciat că motivele precizate de către reclamant prin cererea de chemare în judecată cu privire la nulitatea absolută, precum și susținerile pârâtului privind sancțiunea nulității absolute sau relative sunt argumente în sprijinul acțiunii, respingând în consecință excepția inadmisibilității cererii, urmând ca argumentele respective să fie avute în vedere la soluționarea în fond a cauzei.
Prin aceeași încheiere tribunalul a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârât, în temeiul disp. art. 1 din Decr. nr. 167/1958, încuviințând pentru ambele părți proba cu acte și proba cu interogatoriu pe aspectele învederate de părți.
Prin încheierea din 24.09.2007, pronunțată în dosarul nr. 1139/3LM/2007, Tribunalul București, Secția a VIII a Conflicte de muncă și asigurări sociale a dispus înaintarea cauzei Secției a VI a comercială a TB, reținând că litigiul are natură comercială.
În dosarul nr-, Tribunalul București, Secția a VI a Comercială a pus în vedere reclamantei să precizeze în scris obiectul cererii de chemare în judecată și să achite taxa de timbru la valoarea precizată, prorogând discutarea admisibilității probei testimoniale solicitate de pârât.
Tribunalul București, Secția a VI a Comercială, a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri și interogatorii reciproce și a amânat discutarea probei testimoniale iar prin încheierea din 04.06.2008, pronunțată în dosarul nr-, a admis excepția necompetenței funcționale și a trimis dosarul spre repartizare aleatorie unei secții civile, reținând că obiectul contractului nr. 1703/17.11.2003 se referă la aplicarea concepției proprii a pârâtului pentru fabricarea și dezvoltarea produsului 2, conform specificațiilor din Anexa 1, contractul menționat având în conținut drepturi și obligații specifice raporturilor de proprietate intelectuală, în drept fiind reținute disp. art. 43 din legea nr. 129/1992 și disp. art. 2, pct. 1, lit. e) pr.civ.
S-a format dosarul nr- al Tribunalului București - Secția a III a Civilă, in care pârâtul a invocat excepția necompetenței funcționale a secției civile, având în vedere că obiectul cererii este de natură comercială, excepția fiind respinsă ca neîntemeiată prin încheierea din 24.09.2008, pentru considerentele reținute în respectiva încheiere.
Prin sentinta civila nr. 81/21.01.2009 pronuntata de Tribunalul B - Sectia a III-a Civila a fost respinsa ca neîntemeiată acțiunea precizată a reclamantei în contradictoriu cu pârâtul si a fost obligata reclamanta la plata către pârâtul a cheltuielilor de judecată de 2200 lei.
Pentru a hotari astfel instanta de fond a retinut că pârâtul a fost angajatul reclamantei( care are ca obiect principal de activitate cercetarea și dezvoltarea în științe fizice și naturale) în perioada în care s-a încheiat contractul a cărui anulare se solicită în cauză, că obiectul acestui contract se referă la fabricarea și comercializarea unui produs specificat anume prin contract, respectiv " electronic de semnalizare tip 2, fabricat și dezvoltat conform concepției d-lui, având caracteristicile cuprinse în anexa nr. 1 la contract, fiind de asemenea menționat în contract că pârâtul urmează să pună la dispoziția SC, după certificarea produsului, documentația tehnică necesară fabricației, nominalizată în anexa 2 și că pârâtul va asigura asistența tehnică pe o perioadă de 60 de zile de la data semnării contractului, urmând ca reclamanta să-i plătească un comision de 60/0 din valoarea produselor (fără TVA) utilizate și/sau comercializate, acest comision urmând a se adăuga ca venit suplimentar pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, în luna în care se facturează produsele.
Din conținutul clauzelor menționate rezultă că acestea exced clauzelor unui contract de muncă, având în vedere că s-a încheiat un contract special, pentru un produs anume, acesta fiind rezultatul efortului creativ al pârâtului, pentru care reclamanta se obligă să achite o remunerație procentuală, în măsura certificării și valorificării ulterioare a acestui produs. Împrejurarea că între părți exista un contract individual de muncă ce stabilea drepturi și obligații în sarcina acestora nu exclude posibilitatea încheierii altor contracte, în măsura în care contractele respective exprimă voința părților.
Tribunalul a mai retinut că prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat desființarea contractului, întrucât produsul care a făcut obiectul acestuia nu este rezultatul concepției pârâtului, ci în realitate el a fost rezultatul colaborării creatoare comune a mai multor persoane, iar pârâtul a beneficiat de roadele întregului colectiv de cercetare, asumându-și aportul acestui colectiv la realizarea produsului, astfel că reclamanta nu și-a dat consimțământul în mod valabil la încheierea contractului, conform art. 953.civ. Cu privire la această susținere, tribunalul constată că nu sunt aplicabile dispozițiile invocate de reclamantă și nu poate fi vorba de cauză de nulitate a contractului, pentru eroarea cu privire la obiectul contractului, atâta timp cât produsul ce face obiectul contractului urma să fie certificat de reclamantă, aceasta având posibilitatea să stabilească ulterior dacă pârâtul este autorul produsului 2 și își îndeplinește obligațiile pe care și le-a asumat. Referitor la persoana care a conceput produsul respectiv și cu privire la realizarea acestuia, tribunalul constată din probele administrate în dosar că s-a făcut dovada că acest produs a fost realizat de pârâtul. Astfel, conform declarației martorului G, acesta a declarat că a fost coleg cu pârâtul din 1980, iar în perioada anului 2003 când instituția avea dificultăți financiare și salariații nu își primeau banii, pârâtul a conceput un releu electronic pentru care a încheiat un contract cu reclamanta (la sfârșitul anului 2003), după certificarea produsului, conducerea societății fiind aceea care încuraja conceperea de produse în schimbul unor comisioane acordate salariaților. Martorul a mai declarat că pârâtul a realizat în particular releul electronic, fiind ajutat de doi colegi pe care ia plătit personal, și a avut discuții cu beneficiarii produsului, fiind încheiate contracte de fumizare cu întreprinderea de apă grea și cu.
Declarațiile martorului se coroborează cu declarațiile date de alte persoane, autentificate la notariat, precum și cu răspunsurile la interogatoriu, prin care pârâtul a afirmat că nu intra în obligația salariaților să breveteze produsele noi iar produsul 2 conceput de el nu a reprezentat o sarcină de serviciu, pârâtul prezentând documentația pentru 2 în ședința de certificare pe care a solicitat Pârâtul a afirmat că nu se putea analiza de către Consiliul tehnico economic al societății cota aferentă pârâtului în dezvoltarea produsului, întrucât acesta a fost conceput înafara societății și înafara sarcinilor de serviciu, integral, prin realizarea de către pârât a noii scheme electronice a produsului, a standardului de firmă care caracterizează funcționarea produsului, a cărții tehnice și a modelului experimental funcțional. A mai afirmat pârâtul că îi aparține integral concepția produsului, iar desenele de execuție, partea tehnologică a proiectului au fost executate de colegii săi, în afara sarcinilor de serviciu, fiind plătiți de pârât, iar contractul nr. 1703/17.11.2003 s-a încheiat cu conducerea societății de la acea vreme, care nu a solicitat trecerea produsului prin și nici brevetarea la OSIM.
Afirmațiile pârâtului și martorului, cu privire la faptul realizării de către pârâtul din cauză a produsului 2 se coroborează cu/actele depuse la dosarul cauzei: proces verbal al ședinței CA din 08.12.2003, proces verbal de certificare serie zero din 24.06.2003 prin care pârâtul a pus la dispoziția societății documentele solicitate în anexa 2 la contract, respectiv documentele pentru 2: ansamblu releu 2, desene cablaje, schemă electronică, standarde de firmă aprobate, carte tehnic aprobată, buletin de încercare de tip în vederea certificării, proces verbal de încercare serie zero ( 32 - 75), procesul verbal al ședinței de certificare serie zero fiind semnat și de directorul tehnic și președintele, membru în conducerea societății reclamante care a semnat contractul încheiat cu pârâtul, prin directorul general Gh..
Tribunalul a constantat ca din cele arătate rezulta că reclamanta era în deplină cunoștință cu privire la faptul că pârâtul este autorul concepției produsului 2 și că acesta și-a îndeplinit în mod corespunzător obligațiile care îi reveneau conform clauzelor contractului încheiat, dovadă în acest sens fiind împrejurarea că valabilitatea contractului a fost confirmată în cursul anului 2005 de către Consiliul de Administrație al Societății, pârâtul primind oad oua plată în temeiul contractului. Tribunalul retine astfel că s-a încheiat în mod valabil contractul nr. 1703/17.11.2003, ce face obiectul litigiului, neexistând nici o eroare la încheierea acestuia din partea reclamantei, neexistând de asemenea nici un motiv pentru desființarea retroactivă a contractului, având în vedere că s-a dovedit în cauză îndeplinirea de către pârât a obligațiilor asumate prin contract, prin faptul conceperii produsului 2, realizării documentației tehnice, punerea la dispoziția societății a documentației și asigurării asistenței tehnice necesare fabricării produsului, până în septembrie 2005. Conform contractelor depuse la dosar și facturilor fiscale emise de reclamantă cu privire la aceste produse, s-a dovedit că reclamanta a fabricat și comercializat produsul 2 către o serie de beneficiari din țară, iar pentru o perioadă de timp a achitat și comisionul cuvenit pârâtului, după care a încetat să mai plătească pârâtului conform contractului, motiv pentru care acesta a acționat rec1amanta în judecată, prin sent. civ. nr. 2251/04.04.2007 a TB, Secția a VIII a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, contencios Administrativ și Fiscal, pronunțată în dosar nr. 35403/3/LM/2006 fiind admisă acțiunea reclamantului împotriva pârâtei SC - și fiind obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 12.185,40 lei plus dobânda legală aplicată la această sumă și 1500 lei cheltuieli de judecată față de reclamant, în baza contractului nr. 1703/17.11.2003, instanța reținând că sunt aplicabile dispozițiile art. 969.civ. cu privire la obligația asumată de pârâtă referitor la plata comisionului de 6% din valoarea produselor utilizate sau comercializate cu titlu de drepturi salariale produsele pentru fabricarea releelor 2. Recursul pârâtei a fost respins ca nefondat prin dec. civ. nr. 3962/R/20.11.2007 a Curții de Apel București, Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, instanța de recurs reținând că s-a dat o interpretare corectă probatoriilor administrate în cauză, contractul încheiat între părți fiind înregistrat între recurentă prin reprezentantul său legal și intimat, cu număr de înregistrare și fiind executat parțial de recurentă, prin plata a doar două tranșe. A mai reținut curtea, cu titlu irevocabil, că problema concepției produsului nu face obiectul cauzei, dar, deși conform contractului individual de muncă, fișei postului, contractului colectiv de muncă intimatul pârât are ca atribuție realizarea de produse noi, asigurând concepția și organizarea procesului de producție a acestuia și execută proiecte tehnice, clauzele contractului nr. 1703 nu fac inaplicabile dispozițiile din contractul colectiv de muncă, contractul individual de muncă și fișa postului, ci dimpotrivă, se completează cu acestea, prevăzând un bonus pentru fabricarea și comercializarea produsului electronic de semnalizare tip 2, respectiv 6% din valoarea produselor utilizate și/sau comercializate, comision ce se va adăuga ca venit suplimentar la salariul cuvenit pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, în luna în care se facturează produsele.
În cauza de față, tribunalul a stabilit că pârâtului îi aparține concepția produsului 2, urmând să înlăture susținerile reclamantei cu privire la faptul că întregul colectiv este autorul produsului, atâta timp cât nu sunt menționate persoanele care au făcut parte din colectivul de 6 persoane despre care reclamanta pretinde că a elaborat produsul. De altfel, doar aceste persoane pot pretinde că ar avea calitatea de autori.
Tribunalul a respins și susținerile reclamantei cu privire la neutilizarea de către pârât a procedurii de atestare a calității de autor al realizării tehnice noi, conform art. 126 din contractul colectiv de muncă, întrucât aplicarea acestei prevederi nu înlătură recunoașterea calității de autor al unui concept prin voința părților, manifestată prin încheierea unui contract, cum este cel în litigiu. De asemenea, afirmația reclamantei în sensul că s-a încheiat contractul în mod fraudulos, între fostul director al reclamantei, și pârâtul din cauză, pentru a scoate bani în mod ilegal din societate, nu este dovedit în cauză, iar reclamanta nu a dovedit că s-a înscris în fals cu privire la acest contract.
Tribunalul a înlăturat și celelalte susțineri ale reclamantei, care prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei afirmă că actul juridic trebuie anulat pentru că nu are o cauză licită și imorală, deoarece produsul trebuia să fi fost conceput de pârât. Astfel, tribunalul a reținut în primul rând că s-a dovedit în cauză că îi aparține pârâtului concepția produsului 2, iar în al doilea rând împrejurarea că autorul produsului este pârâtul sau alte persoane au această calitate nu face aplicabil motivul de anulare pentru cauză ilicită, întrucât cauza ilicită se referă la încheierea unui contract cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică sau a oricăror dispoziții legale sau cu încălcarea normelor de conduită, împrejurare care nu s-a dovedit de către reclamantă. În cauză nu operează nici cauza ilicită și nici cauza imorală, neavând relevanță împrejurarea că pârâtul era lider sindical la data încheierii contractului sau că reprezentantul reclamantei la acea dată nu mai este în funcția de director general în prezent.
Constatând culpa procesuală a reclamantei, în temeiul dispozițiilor art. 274.pr.civ. tribunalul a obligat-o pe aceasta la plata către pârât a cheltuielilor de judecată în sumă de 2200 lei, reprezentând onorariu de avocat, reținând că s-au dovedit cheltuielile cu chitanțele depuse la dosar.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta aratand urmatoarele:
"1. Hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive acestea sunt contradictorii sau străine de natura pricinii - art. 304 punct 7. pr civila.
Instanța susține eronat ca "declarațiile martorului se coroborează cu declarații date de alte persoane, autentificate la notariat, precum și cu răspunsurile la interogatoriu, prin care pârâtul afirmă că nu intră în obligațiile salariaților să breveteze produsele noi, iar produsul 2 conceput de el nu a reprezentat o sarcină de serviciu, pârâtul prezentând documentația pentru 2 în ședință de certificare pe care a solicitat-o în condițiile în care declarația dată de autentificat sub nr. 206/03.07.2008 cât și declarația dată de autentificat sub nr. 1986/11.12.2008, nu menționează faptul că:
- nu intră în obligația salariaților să breveteze produse noi;
- produsul 2 nu a reprezentat o sarcină de serviciu pentru intimatul pârât.
Instanța respinge eronat cererea de chemare în judecată a recurentei reclamante pe motiv că martorul a susținut că pârâtul a realizat în particular releul electronic, fiind ajutat de doi colegi pe care i-a plătit personal, iar declarațiile acestuia se coroborează cu declarațiile date de alte persoane, autentificate la notariat, în condițiile în care declarația dată de autentificat sub nr. 206/03.07.2008 cât și declarația dată de autentificată sub nr. 1986/11.12.2008, NU menționează faptul că:
- produsul a fost realizat în particular;
- că intimatul pârât a plătit din banii proprii colegii care l-au ajutat, iar din declarația dată de autentificată sub nr. 494/30.01.2007, depusa de intimatul pârât în apărarea sa, în condițiile în care aceasta fusese retrasă de către declarant, se face vorbire ca pentru munca depusă la realizarea produsului 2 intimatul pârât i-a comunicat faptul că "nu voi fi salarizat de societate pentru activitatea desfășurată în acest sens, precizând însă că dânsul va găsi o cale de a mă recompensa", iar că "la sfârșitul lunii septembrie 2004, atunci când s-au întocmit fișele de pontaj pentru aceea lună, dl P m-a anunțat că voi primi suma netă de 320 lei, reprezentând un pontaj de 500 lei, suplimentar față de salariul din secția în care lucrăm, explicându-mi că m-a plătit pe lucrarea cu dispoziția de lucru DL 6649 deschisă de - în vederea fabricării și livrării a 2000 de bucăți relee de semnalizare - 2 către ROMAG, eu nedepunând nici o activitate în cadrul acelei lucrări pe toată desfășurarea ei."
2. Instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia - art. 304 punct 8 prcivilă
Instanța a constatat în mod eronat că nu poate fi vorba de cauza de nulitate a contractului pentru eroarea cu privire la obiectul contractului, atât timp cât produsul ce face obiectul contractului urma să fie certificat de reclamantă, aceasta având posibilitatea să stabilească ulterior dacă pârâtul este autorul produsului 2 și își îndeplinește obligațiile pe care și le-a asumat, în condițiile în care recurenta reclamanta a susținut în temeiul art. 953 cod civil că a fost în eroare la momentul încheierii contractului cu privire la realizarea produsului în exclusivitate de către intimatul pârât, în condițiile în care:
- din documentația de fabricație a releului - 2, din cele 23 file ale documentației tehnice pe care este menționat "proiectat", numai 4 file aparțin intimatului pârât, restul filelor aparținând celorlalți colegi;
- nu a fost prezentată de către intimatul pârât a atestării date de către Consiliul Tehnic Economic care confirmă faptul că este autor exclusiv al produsului.
3. Hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii - art. 304 punct 9 pr.civila.
Instanța reține eronat că intimatul pârât a conceput în afara societății și în afara sarcinilor de serviciu produsul releu - 2 în condițiile în care recurenta reclamnată a făcut dovada că:
- recurenta reclamantă are ca obiect de activitate cercetarea dezvoltarea produselor noi;
- intimatul pârât avea ca sarcină de serviciu cercetarea dezvoltarea produselor noi;
- intimatul pârât a întocmit documentația aferentă în timpul orelor de serviciu - a se vedea că întreaga documentație face mențiunea că aceasta este elaborată de - - Compartiment C-D (a se vedea standardul de firmă), proiectantul general este - (a se vedea cartea tehnică);
- în buletinul de încercare nr. 3879 din 24.06.2003, se face vorbire la fila 2 că releul de semnalizare tip 2 este fabricat de -;
- intimatul pârât a plătit ceilalți coautori din fondurile -, aceștia primind plăți suplimentare la salariul de încadrare - a se vedea declarația autentificată sub nr. 494/30.01.2007 depusă chiar de către acesta în apărarea sa.
Instanța reține eronat că intimatul pârât a încheiat un contract perfect valabil chiar dacă:
- contractul a fost încheiat cu încălcarea art. 129 din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate care stipulează obligativitatea certificării de către Consiliul Tehnic Economic a calități de autor;
- contractul a fost încheiat cu încălcarea art. 4 alin 1 din legea nr. 64/1991 care prevede că în cazul în care invenția a fost creată împreună de mai mulți inventatori, fiecare dintre aceștia având calitatea de coautor al invenției, iar dreptul aparține în comun acestora;
- contractul a fost încheiat cu încălcarea art. 5 alin 1 lit. a din legea nr. 64/1991 care prevede că pentru invențiile realizate de salariat în exercitarea unui contract de muncă ce prevede o misiune inventive încredințată în mod explicit, dreptul la brevetul de invenție aparține societății;
- contractul a fost încheiat cu încălcarea prevederilor Regulamentului Consiliului Tehnico Economic, regulament ce prevede reguli privind desfășurarea procesului de cercetare dezvoltare, reguli privind avizarea și reguli privind întocmirea documentației
Instanța reține că intimatul pârât este autorul produsului având în vedere procesul verbal al ședinței CA din 08.12.2003, în condițiile în care;
- consiliul de administrație nu avea competența de a stabili dacă intimatul pârât era sau nu autorul produsului 2;
- în ședința consiliului de administrație din 08.12.2003 NU se analizează calitatea de autor al intimatului pârât.
Instanța eronat reține că intimatul pârât nu avea obligația de a solicita avizul Consiliului Tehnic Economic, cu toate că la dosar se află Regulamentul Consiliului Tehnico - Economic, consiliu care
- îndrumă cercetătorii și proiectanții pe parcursul elaborării lucrării;
- elaborează studii de analiză asupra stadiului și perspectivelor în domeniul profitului;
- emite procesul verbal de avizare;
- constituie organul consultativ al conducerii în însușirea de către aceasta a lucrărilor avizate;
- încadrează în sistemul de asigurare a calității lucrările elaborate de societate, conform prevederilor manualului calității;
- este organ coordonator/consultativ al societății pentru lucrări de analiză, sinteză, perspectivă și prognoză, legate de activitatea tehnico - științifică a societății.
Instanța a reținut, complet eronat, că intimatului pârâtul îi aparține concepția produsului -2. Acest lucru făcându-se chiar în baza fraudulosului Contract 1703 / 17.11.2003, a declarațiilor celor doi foști directori și, declarații care conțin falsul în declarații, în mai multe locuri, declarația martorului G, în condițiile în care singurele entități legale, în măsură să stabilească cui aparține o concepție, o inovație, descoperire tehnică nouă, etc. sunt fie Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, fie Consiliul Tehnico Economic al, după caz.
Alte declarații, de orice fel, în fața primarului, a notarului, etc, contracte (chiar nefrauduloase) nu pot ține loc de brevet OSIM sau atestarea scrisă a cu care să poată fi dovedită paternitatea concepției, inovației, descoperirii tehnice. Intimatul pârât era obligat, dacă ar fi conceput produsul electronic de semnalizare tip -2, să obțină legal de la instituțiile abilitate, nominalizate mai sus, dreptul de autor al concepției.
Referitor la contractul fraudulos 1703/17.11.2003, instanța de fond nu a avut în vedere următoarele:
- nu deține un original al înscrisului intitulat contract Nr. 1703 din 17.11.2003 și că acest "contract" nu se găsește în evidența financiar contabilă a societății și nici în evidența registraturii noastre. Din cuprinsul său rezultă că acesta a fost întocmit în numai două exemplare, unul pentru fiecare parte (ultimul aliniat) ceea ce ne permite să tragem concluzia că fiecare dintre semnatari a primit câte un exemplar original;
- Fiind vorba de un aranjament fraudulos, acest "contract", pe lângă faptul că nu a fost înregistrat (în nici un registru sau altă evidență a societății), nu a fost nici prezentat pentru viza financiar-contabilă, (firma - profesor - care întocmea actele financiar contabile, pe bază de contract) și nu a fost prezentat nici pentru viza juridică la doamna avocat juristul instituției. Deci, în situațiile financiar contabile acest contract nu este evidențiat: în "Raportul privind situația conturilor la data de 30.09.2004" întocmit de firma CONT EXPERT, la capitolul IV.20. Contul 462 - Creditori diverși - apar nominalizați dl. cu suma de 853.058.433 lei reprezentând drepturi de inventator conform contractului încheiat cu societatea și dl. cu suma de 4.095.664 lei reprezentând drepturi de deplasare datorate de societate. de verificare analitică pentru luna august 2005 evidențiază la creditori diverși pe cu 6.000 RON, pe cu 969.979,56 RON, pe cu 189,36 RON și pe cu 26,86 RON. Deci cele două documente financiar-contabile dovedesc indubitabil că fraudulosul contract 1703/17.11.2003 nu a fost în evidențele contabile. ( de verificare analitică pentru luna august 2005 și Raportul privind situația conturilor la data de 30.09.2004 ANEXA fir. 15)
- solicită a se constata că semnatarii hârtiei au ținut secret acest aranjament, dovadă că salariații nu știau de acest lucru. Directorul General, nou numit, a aflat de aranjament când s-a verificat plata nelegală (către intimatul parat) ordonată de un salariat care nu avea acest drept. Ulterior a discutat chiar cu pârâtul despre această acest "contract" și i-a reținut atenția că este un fals și un uz de fals prin încasarea primei sume de bani și că, sigur va răspunde penal. de plata nelegală, inclusiv.cenzorii, toți, (inclusiv autorul de fals) au fost îndepărtați din și nu au uzat de dreptul legal de a acționa în justiție pentru încetarea (desfacerea) contractului de muncă.
A se vedea Anexa nr. 5 - după hârtia cu nr. 1703/17.11.2003 și Anexele nr. 6 și 7 - declarațiile salariaților și.
- falsul este cuprins în preambul a hârtiei "contract": ". fabricat și dezvoltat conform concepției d-lui. "
Pentru a avea paternitatea, respectiv pentru a face demonstrația că este autorul concepției, intimatul pârât trebuie să prezinte instanței următoarele acte legale:
- brevet de invenție (Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci)
- atestare a calității de autor de către Consiliul Tehnico Economic al instituției.
singurele acte legale care pot face din intimatul pârât autor de., inventator de.
- "Contractul" semnat de cei doi încalcă grav (grosolan) prevederile articolului 126, aliniatul 1 din Contractul Colectiv de Muncă al, care stipulează ca " va atesta calitatea de autor pentru persoana sau colectivul care a elaborat o realizare tehnică nouă conform art. 67 al Legii nr. 64/1991"; în speța aflată pe rol nu a fost cazul!
- Facem precizarea că semnatarii "contractului", unul director general și unul liderul sindicatului, sunt semnatari ai contractului colectiv de muncă (a se vedea Anexa nr. 8.18 și pag. 32 Contractul Colectiv de Muncă al ).
- intimatul pârât și Directorul general au încălcat și prevederile Regulamentului Consiliului Tehnico-Economic în care sunt reguli foarte stricte și exacte, atât pentru desfășurarea procesului de cercetare dezvoltare cât, și pentru avizarea pe cele trei etape și a actelor care trebuie întocmite. nu se prevăd exceptări nici pentru director și nici pentru liderul de sindicat de la acest regulament și nici de la prevederile - a se vedea Anexa nr. 9 1 și 4 din Regulamentul Consiliului Tehnico Economic.
Faptul că respectă pe adevărații inventatori este dovedit cu acte emise în mod legal: Brevet - aflat în plată (cu contract legal) și astăzi (Anexa nr.12) și plata făcută de societate la OSIM, pentru Brevetul nr. - cu Hotărâre a de acordare a brevetului nr. 6 / 058 din 26.05.2004 al inventatori lor,. ( Anexa nr. 13).
Dacă societatea nu le-a plătit anumite drepturi acestora, acest lucru s-a datorat conducerii de atunci a societății, respectiv directorului general și liderului de sindicat care numai prin prietenul lor (la care s-a transferat pârâtul la "divizia de lucrări") a prejudiciat societatea cu peste un miliard de lei. pe care trebuia să-l returneze după desprinderea de si pe care nu l-a mai returnat niciodată (a se vedea Anexa nr. 14: Proces verbal al Consiliului de Administrație. prin care trebuie returnată suma. ).
Interpretarea de către instanță a înscrisurilor mai jos menționate în favoarea intimatului parat și nu în favoarea recurentei reclamante o apreciem ca pe o neînțelegere tehnică dar care a dus la o gravă eroare juridică în pronunțarea sentinței. Reiterăm documentele tehnice aflate la dosarul de fond:
1. Standard de firmă pagina 1 (Anexa nr. 1)
Din această pagină rezultă că acest document a fost elaborat de A, Compartiment Cercetare Dezvoltare (lipsește din acest document numele );
2. Buletinul de încercare nr. 3870/24.06.2003 pagina 1 și pagina 6 (Anexa nr. 3).
- Pe pagina 1 sunt trecute cele trei produse supuse la încercare cu seriile 01, 02, 03 cu precizarea::, an de fabricație 2003
- Pe pagina 6 la punctul 3 CONCLUZII " Electronic de tip -2, cod PS 80694 fabricat de către B" (Lipsește din document numele pârâtului cu toate cele 7 (șapte) produse pe care pretinde că le-a fabricat acasă în. bucătărie!).
3. Cartea tehnică pag.13 și 17 (Anexa nr. 2)
- Pe pagina 13 - GENERAL:
- Pe pagina 17 - PRODUS:
(Numele pârâtului lipsește și de la GENERAL cât și de la PRODUS!)
4. Proces verbal al ședinței de certificare serie zero (Anexa nr. 4) Constată valabilitatea documentelor anterior amintite, funcționarea celor trei produse la parametrii impuși și propune CERTIFICAREA seriei zero a produsului.
(Și din acest document rezultă cine a proiectat și fabricat produsul )
(Nu are legătură certificarea sau semnarea actului de certificare de către directorul cu acordarea recunoașterii paternității concepției pentru pârât. Certificarea este un document intern al instituției pentru produse concepute și realizate de instituție și nu ține loc de brevet OSIM sau atestare a Consiliului Tehnic, pentru impostorul intimat-pârât ).
Menționăm totodată că documentația tehnică ce urma să fie pusă la dispoziția recurentei reclamante de către intimatul pârât nu există.
Această documentație tehnică a fost executată în instituție, de către angajații acesteia, și deci ea, documentația a aparținut dintotdeauna lui Fiecare înscris al documentației tehnice dovedește singur acest lucru, numai trebuie citit.
Menționăm că intimatul pârât nu a pus la dispoziția instituției nicio documentație tehnică, nu a asigurat nici o asistență tehnică în favoarea fabricației; dacă făcea acest lucru, la trecerea celor 60 zile de asistentă tehnică și predarea documentației tehnice trebuia să facă un proces verbal, un document scris din care să rezulte recunoașterea de către a activității executate de el, ca parte în contractul fraudulos încheiat cu fostul director și care trebuia depus la contabilitate.
Minciunile sfruntate ale intimatului pârât că a făcut un prototip acasă, că a făcut "șapte" produse pe bani personali, că a plătit din bani personali forță de muncă, etc. rămân ceea ce sunt: minciuni de joasă factură "tehnică"!
a se avea în vedere faptul că cei doi foști salariați ai, și și-au retras declarațiile inițiale în momentul când au luat la cunoștință de minciunile și pretențiile intimatului pârât față de recurenta reclamanta.
a se avea în vedere faptul că declarația fostului șef al Compartimentului Cercetare - Dezvoltare, dr. ing., nu a fost luată în considerație de instanță, în timp ce declarația fostului director și a lui au constituit puncte de susținere pentru intimatul pârât; dr. ing. are competențele necesare în domeniu, în timp ce foștii directori erau pe "apucate"!
Facem precizarea că declarațiile celor doi foști directori conțin în ele falsul în declarație privind: "concepția releului", privind documentația tehnică, privind asistența tehnică, privind ședințele Consiliului de administrație.
În declarația fostului director, punctele 2, 3, 4 și 6 constituie fals în declarații și se înscriu în prevederile art. 292 Cod penal.
În declarația fostului director înscrierea în prevederile aceluiaș articol 292 Cod penal este asigurată de aliniatul 2 al punctului 2, aliniatul 2 al punctului 3, punctul 4 (integral), punctul 5 (integral) al declarației.
face precizarea că în nici o ședință a Consiliului de administrație din 2003, 2004 și 2005 nu au fost discutate problemele susținute de cei doi directori în declarațiile date în fața notarului.
Concluzie: fals in declarații
În dosarul de fond s-au depus copii certificate ale ședințelor Consiliului de administrație din anii și lunile la care fac referire cei doi foști directori (Anexa nr. 16)".
Intimatul a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
In recurs a fost administrata proba cu acte.
Analizand lucrarile dosarului, curtea retine urmatoarele:
In ceea ce priveste primul motiv de recurs, curtea constata ca acesta nu este intemeiat, intrucat nu se poate retine ca hotararea nu ar cuprinde motivele pe care se sprijina. De asemenea, instanta de fond a retinut in fundamentarea solutiei motive care sunt in directa legatura cu pricina, argumentele retinute fiind in raport de obiectul acesteia, de sustinerile partilor si de probele administrate. Nu se poate retine nici ca hotararea ar cuprinde motive contradictorii, intrucat toate argumentele retinute de instanta sustin solutia pronuntata.
In mod corect a retinut instanta de fond ca, din probele admintrate, rezulta ca produsul 2 fost conceput de parat, in afara sarcinilor de serviciu, iar ulterior, pentru realizarea documentatiei a beneficiat de ajutorul unor colegi, acestia din urma acordand ajutorul lor in afara orelor de serviciu si fiind recompensati de parat.
Aceste aspecte se desprind din declaratiile martorului G (care a invederat ca stie ca, la momentul la care paratul a conceput 2 conducerea reclamantei incuraja conceperea produselor noi de catre angajati, pentru conceperea acestora acordandu-li-se comisioane) si martorului (care a aratat ca nu toate produsele noi erau concepute ca urmare a finantarii acordate de reclamanta si ca nu a emis dispozitie de lucru pentru 2), din declaratia numitului (care a invederat ca in primul semestru al anului 2003 paratul, cu forte proprii, a conceput si prezentat reclamantei spre valorificare 2 si ca, in acea perioada, situatia financiara a reclamantei era precara, motiv pentru care s-a hotarat ca salariatilor care contribuie la incheierea de contracte de catre reclamanta cu produse din portofoliul societatii sau produse noi, concepute de ei, sa li se acorde un comision la vanzare) si din declaratiile numitilor si (care au invederat ca l-au ajutat pe parat sa realizeze parte din documentatia tehnica, ajutor dat in afara timpului si sarcinilor de serviciu).
Retragerea unei declaratii nu are nici o relevanta, intrucat retragerea declaratiilor, in sine, nu este de natura sa schimbe situatia de fapt ce se desprinde din acele declaratii, atat timp cat in declaratiile de retragere nu se mentioneaza de catre retractanti faptul ca cele declarate anterior nu corespund realitatii. In plus, cele sustinute de recurenta cu privire la continutul declaratiei numitului nu fac decat sa confirme teza paratului, atat timp cat plata numitului s-a realizat din banii obtinuti pentru realizarea releelor, dupa intrarea acestora in fabricatie, iar nu in timpul si pentru conceperea releului.
In ce priveste cel de-al doilea motiv de recurs, curtea retine ca si acesta este neintemeiat.
In mod corect a retinut instanta de fond imprejurarea ca valabilitatea contractului de vanzare-cumparare nu depinde nici de obtinerea de catre parat a unui brevet de inventie si nici de atestarea calitatii sale de autor al produsului de catre Consiliul Tehnic si Economic al reclamantei.
De asemenea, in mod corect a retinut instanta de fond ca reclamanta nici nu are un interes legitim in a invoca lipsa calitatii paratului de autor exclusiv al produsului 2, acest interes apatinand eventualilor co-autori. Or, in prezenta cauza au fost depuse declaratii ale unora din colegii paratului, care l-au ajutat pe acesta la realizarea documentatiei tehnice pentru produsul 2 si nici unul dintre acesti colegi nu pretinde ca ar fi autor sau co-autor al conceptiei, ci doar ca ajutorul a fost pentru realizarea documentatiei necesare pentru ca produsul sa poata fi ulterior executat de catre reclamanta. Mai mult, negarea calitatii paratului de autor exclusiv al conceptiei produsului 2 se intemeiaza pe imprejurarea ca pe documentatia tehnica apar mentionate anumite nume. Or, realizarea unei documentatii tehnice este o etapa in mod evident ulterioara etapei conceperii unui produs, asa incat mentiunile de pe fisele tehnice nu au nici o relevanta in ceea ce priveste calitatea de autor al produsului.
Totodata, recurenta reclamanta sustine ca eroarea poarta asupra obiectului contractului, insa argumentele sale tin de eroare asupra calitatii paratului de autor al produsului.
In ce priveste cel de-al treilea motiv de recurs, curtea constata ca si acesta este neintemeiat. Astfel, in cadrul acestui motiv recurenta sustine ca produsul 2 ar fi fost elaborat de parat in virtutea atributiilor de serviciu si in timpul exercitarii acestor atributii. Din probele administrate nu rezulta ca sustinerile recurentei-reclamante corespund realitatii. Din chiar declaratiile martorilor si procesele verbale ale sedintei Consiliului de Administratie rezulta ca societatea reclamanta avea probleme financiare care o puneau in imposibilitatea de a finanta proiecte de cercetare si dezvoltare, motiv pentru care angajatii erau incurajati sa promoveze produse din portofoliul reclamantei sau sa realizeze pe cont propriu produse noi, la incheierea contractelor cu beneficiarii produselor respective urmand sa primeasca comisioane. Mai mult, recurenta-reclamanta nu a facut nici o dovada in sensul ca, prin organele sale, ar fi dat dispozitii de lucru in temeiul carora sa fi fost elaborata documentatia tehnica pentru produsul 2. Or, este evident ca, in masura in care produsul ar fi fost conceput de parat in cadrul atributiilor de serviciu si in timpul exercitarii acestora, realizarea documentatiei tehnice necesare punerii produsului in fabricatie ar fi trebuit sa se realizeze de catre un colectiv numit special pentru realizarea punerii in fabricatie a acestui produs. Insa, din chiar contractul incheiat intre parti si a carui nulitate se solicita a fi constatata, rezulta ca una din obligatiile paratului a fost aceea de a pune la dispozitia reclamantei documentatia tehnica necesara fabricatiei, clauza din care rezulta ca in mod evident reclamanta nu era in posesia unei astfel de documentatii desi, daca aceasta s-ar fi realizat in cadrul atributiilor de serviciu, ar fi existat un ordin sau o hotarare prin care sa fie desemnat colectivul care sa realizeze aceasta documentatie si documentatia ar fi fost deja in posesia reclamantei. Mai mult, persoanele care au participat la intocmirea documentatiei tehnice au invederat ca au intocmit aceasta documentatie la solicitarea paratului si nu in exercitarea atributiilor de serviciu. In aceste conditii, faptul ca in documentatie se mentioneaza numele reclamantei nu ii confera acesteia vreun drept suplimentar si nici nu face dovada ca documentatia a fost realizata ca atributie de serviciu sau pentru un produs realizat ca atributie de serviciu, ci face doar dovada ca paratul a intentionat sa valorifice produsul prin intermediul reclamantei, aceasta fiind si ea, la randul sau, interesata sa realizeze orice produs nou care i-ar fi adus contracte cu clienti.
Sustinerea recurentei in sensul ca din declaratia autentificata sub nr. 494/30.01.2007 ar rezulta ca exista ai alti autori este eronata, numitul neinvocand in cadrul acestei declaratii faptul ca ar fi co-autor al produsului 2, ci, dimpotriva, ca a intocmit o parte a documentatiei tehnice la solicitarea paratului si in conditiile in care paratul i-a pus la dispozitie partea de conceptie pe care o realizase in prealabil. Plata din fondurile reclamantei, mentionata in declaratia invocata, este realizata in septembrie 2004, mult dupa conceperea produsului si incheierea contractului in litigiu si nu inlatura nici calitatea paratului de autor al produsului si nici nu confera celui care a fost astfel remunerat calitatea de co-autor, asa cum pretinde reclamanta, dupa cum nu face nici dovada ca produsul ar fi fost conceput in cadrul atributiilor de serviciu.
Dispozitiile art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 64/1991 invocate de recurenta ar avea relevanta intr-un litigiu privind calitatea de titular al unui brevet de inventie, insa in cauza un brevet de inventie nu a fost solicitat si nici emis, asa incat invocarea dispozitiilor sus-mentionate nu au legatura cu valabilitatea contractului ce face obiectul prezentului litigiu.
Toate celelalte dispozitii din contractul colectiv de munca sau din regulamentul Consiliului Tehnic Economic pretins incalcate nu au legatura cu valabilitatea contractului 1703/2003.
Desi recurenta pretinde ca nu paratul ar fi autorul produsului 2, nu indica alta sau alte persoane care ar pretinde aceasta calitate. De asemenea, desi pretinde ca paratul a conceput produsul in virtutea atributiilor de serviciu, nu face nici o dovada in acest sens, probele administrate, asa cum s-a retinut, conducand la concluzia contrara. Mai mult, chiar in masura in care produsul ar fi fost realizat in cadrul atributiilor de serviciu, fapt nedovedit in cauza, avand in vedere ca in privinta produsului 2 nu s-a facut dovada ca acesta ar fi fost brevetat ca inventie, paratul ar fi avut dreptul la recunoasterea calitatii de autor si, totodata, la o remuneratie corespunzatoare conform art. 73 alin. 1 din Legea nr. 64/1991R.
Nici imprejurarea ca recurenta nu ar fi in posesia unui exemplar al contractului 1703/2003 sau ca acesta nu ar avea avizele pretinse de recurenta nu este de natura sa afecteze valabilitatea contractului, cu atat mai mult cu cat contractul a fost pus in executare si parte din drepturile cuvenite paratului in temeiul acestui contract au fost platite de catre reclamanta de buna-voie. In orice caz, aspectele invocate nu pot fi imputate paratului, acesta neavand atributii in ceea ce priveste inregistrarea contractelor in evidenta statistica sau contabila a reclamantei.
Sustinerea recurentei ca respectivul contract ar fi fost tinut secret de semnatari nu poate fi retinuta, atat timp cat recurenta-reclamanta a realizat plati in temeiul respectivului contract.
Totodata, chiar daca s-ar accepta ca, in cauza, produsul 2 fost conceput in cadrul atributiilor de serviciu, fapt nedovedit, dispozitiile art. 126 alin. 1 din CCM invocate de recurenta nu au fost incalcate, ci obligatia ce revenea SC - in temeiul acestor dispozitii, aceea de a recunoaste calitatea de autor, a fost indeplinita prin chiar incheierea contractului contestat in prezenta cauza. De altfel, art. 126 alin. 1 CCM invocat de recurenta stabileste o obligatie in sarcina recurentei, asa incat o eventuala incalcare a acestor dispozitii nu poate atrage decat raspunderea recurentei pentru incalcarea obligatiei sale, nicidecum anularea unui contract incheiat in executarea acestei obligatii.
Nu pot fi retinute nici sustinerile recurentei in sensul ca paratul nu ar fi pus la dispozitia recurentei documentatia tehnica si nu ar fi asigurat nici o asistenta tehnica intrucat aspectele invocate tin de executarea contractului, iar nu de valabilitatea acestuia.
Nu pot fi retinute ca relevante nici sustinerile privind competentele fostilor directori ai recurentei, intrucat actele realizate de acestia in exercitarea atributiunilor de serviciu angajeaza societatea indiferent de opinia pe care recurenta, prin conducerea actuala, intelege sa o aiba asupra competentei fostilor conducatori ai recurentei.
In ce priveste falsurile in declaratii invocate de recurenta, nici acestea nu pot fi retinute de instanta, atat timp cat cea mai mare parte din afirmatiile pretins false nu au relevanta asupra valabilitatii contractului, iar in privinta celorlalte afirmatii nu s-au facut dovezi care sa infirme cele afirmate.
In consecinta, fata de cele retinute, curtea constata ca in mod corect prima instanta a respins cererea de constatare a nulitatii absolute a contractului nr. 1703/2003, in cauza nefacandu-se dovada existentei unei cauze de nulitate a acestuia. Pe cale de consecinta, si respingerea cererilor subsecvente acestui capat principal de cerere au fost respinse in mod corect. Ca atare, curtea urmeaza sa respinga recursul ca nefondat.
Totodata, in temeiul art. 274.proc.civ. curtea va obliga recurenta la plata catre intimat a sumei de 3200 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta-reclamantă SC - împotriva sentinței civile nr. 81. din 21.01.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-pârât.
Obligă recurenta la plata către intimat a cheltuielilor de judecată în sumă de 3200 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
-
GREFIER
-
Red.MS/23.11.2009
.red./2 ex./08.11.2009
Jud Fond Secția a III-a Civilă/C
Președinte:Antonela Cătălina BrătuianuJudecători:Antonela Cătălina Brătuianu, Melania Stanciu, Mihaela
