Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1010/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.1010/
Ședința publică din 19 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 2: Virginia Filipescu
JUDECĂTOR 3: Benone Fuică
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în B,-, sector 5 împotriva sentinței civile nr. 629/14.05.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-reclamanți, )., G, )., intimații-pârâți PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI,cauza având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta-pârâta MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE,intimații-reclamanți, )., G, )., intimații-pârâți PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recurentul-pârât a solicitat judecarea recursului în lipsă; după care:
Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat și având în vedere că recurentul-pârât a solicitat judecarea recursului în lipsă constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului civil, de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.629/14.05.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții, (FOSTĂ ), G, (FOSTĂ ), prin reprezentant, în contradictoriu cu pârâții PARCHETUL ÎC.J B, PARCHETUL J - T B, PARCHETUL J - A B, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând sporul de 50% din indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, actualizat cu indicele de inflație, astfel: pentru reclamantul de la 01.04.2006 la zi;, de la 25.02.2006 la zi, de la 14.03.2005 la zi, de la 08.05.2006 la zi, de la 08.05.2006 la zi, pentru perioada 15.04.2006 - 15.02.2008, de la 01.08.2006 la zi, de la 14.03.2005 la zi, de la 01.03.2006 la zi, de la 08.05.2006 la zi, G de la 08.05.2006 la zi, de la 15.08.2006 la zi, de la 15.08.2007 la zi, de la 15.08.2007 la zi, de la 15.05.2007 la zi, de la 01.11.2005 la zi, de la 14.03.2005 la zi, pentru perioada 12.03.2005 - 01.10.2005, 12.02.2007 - 20.09.2007, - 14.03.2005 la zi, de la 14.03.2005 la zi, de la 01.04.2006 la 01.08.2007, - 14.03.2005 - 15.09.2007, - 01.12.2007 la zi.
A fost respinsă cererea reclamanților privind obligarea pârâtului Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților ca nefondată.
A fost respinsă cererea de chemare în garanție Ministerului Economiei și Finanțelor pentru lipsa calității procesuale pasive.
Ulterior, prin încheierea de ședință din data de 27.06.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Galația fost admisă în parte cererea de îndreptare eroare materială formulată de reclamanții, și, dispunându-se îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței civile nr.629/2008 a Tribunalului Galați, în sensul că reclamanții vor primi drepturile salariale începând cu data de 14.03.2005 la zi, proporțional cu perioada lucrată de fiecare.
Pentru a pronunța sentința civilă, prima instanță a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați sub nr. 1372/121/14.03.2008, reclamanții, (FOSTĂ ), G, (FOSTĂ ), i-au chemat in judecata pe pârâții Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație si Justiție, Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație si Justiție - Direcția Națională Anticorupție, Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație si Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism solicitând obligarea acestora la plata drepturilor salariale cu luarea în considerare a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică cu 50% din salariul brut, începând cu data de 01.01.2005 și în continuare, cu dobânda legală datorată și obligarea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în cărțile de munca cu indicarea caracterului permanent al plăților astfel efectuate.
În motivare, au arătat că cererea lor se fundamentează pe următoarele argumente:
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalului auxiliar de specialitate, beneficiau de "un spor de 50% din salariul de bază brut lunar". Acest articol a fost abrogat prin art. I pct. 42 din G nr. 83/2000. Însă procedându-se astfel, au susținut reclamanții, au fost încălcate atât normele constituționale de principiu referitoare la delegarea legislativă, cât și dispozițiile Legii nr. 125/2000, privind abilitatea Guvernului de a emite ordonanțe.
Prin art. 1 pct. 1 din Legea nr. 125/2000, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe, doar cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 50/1996. Cu toate acestea, prin OG nr. 83/2000, s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii nr. 50/1996, deși așa cum rezultă din dispozițiile art. 56-62 ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, modificarea, completarea și abrogarea constituie evenimente legislative distincte.
Au mai precizat reclamanții, că deși prin legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legii, prin ordonanța emisă în temeiul legii, a avut loc și abrogarea unor dispoziții ale acesteia.
În susținerea acțiunii, s-a folosit de proba cu înscrisuri.
Pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație si Justiție a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamanților ca inadmisibilă.
A invocat excepția necompetentei materiale a instanței având în vedere dispozițiile art. 36 din OUG 27/2006, considerând că litigiul trebuie judecat de Curtea de Apel București.
Pe fondul cauzei, solicita respingerea acțiunii întrucât sporul a fost abrogat, iar admiterea ei ar echivala cu adăugarea de către instanța la legea speciala de salarizare a magistraților, schimbând in acest fel sistemul de salarizare prevăzut de legiuitor.
Pârâtul a formulat si cerere de chemare in garanție împotriva Ministerului Finanțelor Publice solicitând ca in cazul in care se va admite cererea reclamanților sa se dispună prin aceeași hotărâre ca Ministerul Finanțelor Publice sa ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2008, care sa includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamanților.
Excepțiile necompetenței materiale și a inadmisibilității au fost respinse prin încheierea din 12.05.2008, pentru motivele arătate, instanța invocând din oficiu și excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Reclamanții exercită funcția de procurori și personal auxiliar în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați.
Față de dispozițiile art. 329 alin.3 din Codul d e procedură civilă, instanța a avut în vedere dispozițiile Deciziei nr. 21 pronunțată de ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, în dosarul nr. 5/2008, prin care a admis recursul în interesul legii și a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la îndemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Întrucât problema de drept, a fost dezlegată prin Decizia pronunțată în interesul legii de ICCJ, decizia fiind obligatorie pentru instanțele de judecată, în cauză nu mai pot fi făcute interpretări cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor legale, iar apărările pârâtei au fost înlăturate. Cu privire la actualizarea prejudiciului s-a apreciat că au incidență prevederile art. 1082 din cod civil și art. 161 din Codul muncii.
Față de aceste considerente, s-a admis în parte acțiunea, au fost obligați pârâții să calculeze și să plătească reclamanților sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, în cuantum de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, proporțional cu perioada lucrată de fiecare, actualizat cu indicele de inflație la data plății.
fost respinsă cererea privind obligarea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în cărțile de munca, având în vedere că reclamanții nu au calitatea de salariați ai Parchetului de pe lângă Curții de Apel, iar carnetele de muncă sunt păstrate la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați.
Cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice a fost respinsă pentru lipsa calității procesuale pasive, având în vedere că Ministerul Finanțelor Publice nu are nici o atribuție legată de plata unor drepturi de natură salarială către reclamanți și nici de a include anumite sume în buget, așa cum rezultă din legile lor de organizare. Elaborarea proiectului de buget revine ordonatorului de credite, iar Ministerul Finanțelor Publice, are, potrivit disp. G 736/2003, art.131 pct. (1) din Legea nr.304/2004 și art.19 din Legea 500/2002, atribuții privind finanțarea, coordonarea, aprobarea și rectificarea bugetelor pârâților în cauză, însă hotărârea judecătorească le este opozabilă în temeiul legii.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE B, criticând-o ca nelegală și netemeinică pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 și 304 indice 1 Cod procedură civilă.
Pe fondul cauzei a solicitat a se avea în vedere Decizia nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii.
considerat că nu există însă nici o bază legală pentru plata indicelui de inflație, iar o instituție publică nu poate să înscrie în bugetul propriu cheltuieli care nu sunt în limita creditelor bugetare anuale aprobate.
A susținut și că instanța de fond a respins în mod nelegal cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice în situația în care a admis acțiunea, întrucât potrivit art. 131 din Legea 304/2004 activitatea parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Intimații reclamanți nu au formulat întâmpinare și nu s-au prezentat în instanță.
Recursul astfel declarat a fost înregistrat sub nr- pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin decizia nr.1302/9.02.2009 dispunându-se declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL GALAȚI.
Drept urmare cauza a fost înregistrată sub nr.475/44/24.03.2009 pe rolul Curții de APEL GALAȚI - Secția pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
Examinând recursul pe baza motivelor arătate sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile art.304 și 3041.pr.civ. curtea apreciază că este nefondat pentru următoarele considerente:
Referitor la actualizare, se reține că otrivit p. dispozițiilor art. 161 alin. 4 din Codul muncii, întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Despăgubirile constau într-o sumă de bani ce reprezintă echivalentul prejudiciului suferit de creditor pentru neexecutarea, executarea cu întârziere sau necorespunzătoare a obligației de către debitor.
Unul din principiile evaluării judiciare este că prejudiciul suferit trebuie să cuprindă pierderea efectiv suferită (damnum emergens) și câștigul pe care creditorul nu 1-a putut realiza (lucrum cessans).
În timp ce dobânda reprezintă prețul lipsei de folosință, actualizarea cu rata inflatiei urmărește păstrarea valorii reale a obligațiilor bănești.
Actualizarea operează în temeiul legii, de îndată ce creditorul a solicitat-o, fie instanței, fie executorului judecătoresc, si a probat întârzierea executării obligației bănești independent de dovedirea îndeplinirii condițiilor răspunderii civile.
Soluția actualizării cu indicele de inflație are în vedere principiul reparării integrale a prejudiciului, consacrat de art. 1084 Cod civil potrivit căruia daunele
interese ce sunt debite creditorului cuprind in genere pierderea ce a suferit și beneficiul de care a fost lipsit.
Suma rezultată din actualizare in raport cu rata inflației, a reparat integral prejudiciul rezultat din întârzierea plății și astfel riscul devalorizării leului a fost pus in sarcina debitorului.
In consecință, Codul muncii prin dispozițiilor art. 161 alin. 4, nu interzice în nici un fel actualizarea cu indicele de inflație prin noțiunea de "daune interese".
De altfel, chiar Curtea Constituțională, prin mai multe decizii (de exemplu decizia nr. 72/05.03.2002), a statuat că actualizarea în raport cu rata inflației a sumelor datorate se impune pentru asigurarea recuperării creanței la valoarea ei reală.
Este irelevant că în speță debitorul este o instituție publică finanțată de la bugetul de stat, iar neacordarea acestui drept nu poate fi justificată pe lipsa de finanțare.
Referitor la cererea de chemare în garanție, se apreciază corectă soluția primei instanțe.
Astfel, legea aplicabilă în cazul de față este Legea nr. 500/2002.
Conform dispozițiilor art. 19 din această lege, articol invocat și de către recurentă, rolul Ministerului Finanțelor Publice este de a exercita un control față de constituirea, repartizarea și utilizarea resurselor financiare ale statului precum și cu privire la examinarea proiectelor de buget propuse de ordonatorii principali de credite.
De asemenea, potrivit acestui act normativ, instituția care are sarcina de a realiza prevederile bugetare și de a repartiza ordonatorilor principali de credite sumele de la bugetul de stat potrivit destinațiilor bugetare stabilite conform legii bugetare anuale este Guvernul.
Una din atribuțiile Ministerului Finanțelor Publice, prevăzute de art. 19 litera g din Legea nr. 500/2002, este de a analiza propunerile de buget în etapele de elaborare a bugetului și de a furniza Parlamentului, la cererea acestuia, cu sprijinul ordonatorilor principali de credite, documentele care au stat la baza fundamentării proiectelor legilor bugetare anuale.
Ori, dispozițiile art. 28 din aceeași lege prevăd că proiectele legilor bugetare anuale se elaborează de către Guvern, pe baza propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite care sunt cei arătați prin dispozițiile art. 20.
Procedura prevăzută de art. 34 alin. 1 și 4 din Legea nr. 500/2002 este în sensul că ordonatorii principali de credite au obligația de a depune la Ministerul Finanțelor Publice propunerile pentru proiectul de buget și anexele, pentru anul bugetar următor iar Ministerul Finanțelor publice trebuie să le examineze și să poarte discuții cu ordonatorii principali de credite.
Atât timp cât proiectul bugetului de stat se aprobă prin lege, nu se poate institui o obligație în sarcina Ministerului Finanțelor Publice, de a asigura fondurile necesare efectuării plății sumei solicitate, așa cum în mod corect a reținut prima instanță, deoarece nu s-a făcut dovada îndeplinirii întregii proceduri prevăzută de legea specială în materie, procedură descrisă mai sus.
În consecință, pentru toate considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art.312 al.1 Cod procedură civilă, urmează să fie respins ca nefondat recursul declarat de pârâta MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE B împotriva sentinței civile nr. 629/14.05.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, cu sediul în B,-, sector 5 împotriva sentinței civile nr. 629/14.05.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 19 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
dec.jud.-/24.11.2009
Tehnored./30 ex./ 25 2009
Fond:-
Asistenți jud.-
Com.28 ex./
Președinte:Marioara CoinacelJudecători:Marioara Coinacel, Virginia Filipescu, Benone Fuică
