Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1027/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1027/
Ședința publică de la 01 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 3: Cristina Ștefăniță
Grefier - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP, Tribunalul Brașov, împotriva sentinței civile nr.911/M din 14.05.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa recurenților pârâți Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B și Tribunalul Brașov, a intimatei reclamante, precum și a intimatei pârâte Curtea de APEL BRAȘOV și a Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța constată cauza în stare de judecată și față de actele și lucrările dosarului, precum și față de motivele invocate în recursuri și constatând că în temeiul prevederilor art 242 pct 2 Cod procedură civilă s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA
Constată că prin sentința civilă nr. 911/14.05.2009 pronunțată de Tribunalul Brașova fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a paratului Tribunalul
A fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a paratului Ministerul Finanțelor Publice.
A fost admisă excepția lipsei calității procesual pasive a paratului Ministerul Justitiei si Libertatilor pentru petitul privind efectuarea mențiunilor in carnetul de munca al reclamantei.
A fost admisă acțiunea formulata de reclamanta in contradictoriu cu parații Tribunalul B, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justitiei si Libertăților si Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generala a Finanțelor Publice
Au fost obligați paratii Tribunalul B, Curtea de APEL BRAȘOV si Ministerul Justiției sa calculeze si sa plătească reclamantei diferențele de drepturi de natura salariala, echivalente cu sporul de 50% din indemnizația de încadrare bruta lunara, începând cu data de 05.05.2008 si in continuare, sume ce se vor actualiza cu rata inflației si la care se adaugă dobânda legala la data plătii efective.
A fost obligată parata Curtea de APEL BRAȘOV sa efectueze cuvenitele mențiuni in carnetul de munca al reclamantei.
A fost obligat paratul Ministerul Economiei si Finanțelor Publice sa aloce fondurile necesare plătii sumelor menționate.
Pentru a pronunța aceasta sentința, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta are calitatea de grefier in cadrul Tribunalului Brașov, începând cu data de 05.05.2008, astfel cum rezulta din copia carnetului de munca depus la dosar.
In consecinta, avand in vedere ca pretențiile formulate de reclamanta coincid cu perioada pentru care este grefier in cvadrul Tribunalului B, respectiv incepand cu luna mai 2008, instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesual pasive a acestui parat.
In privinta petitului privind efectuarea mentiunilor in carnetul de munca, instanta a retinut ca parata Curtea de Apel B este cea care pastreaza si efectueaza mentiuni in carnetele de munca ale angajatilor Tribunalului B, astfel ca admis exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratului Ministerul Justitiei si Libertatilor referitoare la acest petit.
Referitor la exceptia lipsei calității procesual pasive a paratului Ministerul Finantelor Publice, instanța a reținut ca acest minister are, potrivit dispozițiilor art. 3 alin.1 pct.2 din HG nr. 208/2005, atribuții de elaborare a proiectului bugetului de stat, al legii anuale bugetare și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare. In consecința, acestuia ii revine rolul de asigurare a fondurilor pentru ministere si pentru angajatii acestora, motiv pentru care instanta de fond a respins excepția invocata.
Pe fond, instanța a reținut ca potrivit dispozițiilor art.47 din Legea nr. 50/1996(republicată), " pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Ulterior, prin art.1 pct 42 din OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001 magistraților, s-a abrogat art.47 din Legea nr.50/1996.
În data de 10 martie 2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia în interesul legii nr.21/10.03.2008 prin care a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001.
În raport cu această situație, dreptul magistraților și al celorlalte categorii de personal salarizate în baza Legii 50/1996 nu a încetat să existe, putând să fie pretins chiar după apariția legii de abrogare.
Având în vedere cele reținute de Înalta Curte în decizia menționată și raportat la dispozițiile art. 329 alin 3 din Codul d e procedură civilă conform cărora dezlegarea dată problemelor de drept judecate în soluționarea unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, rezultă temeinicia pretențiilor reclamantei.
Nu se poate retine apararea Ministerului Justitiei si privind netemeinicia pretentiilor reclamantei dupa intrarea in vigoare a OG 8/2007, avand in vedere ca decizia in interesul legaii este pronuntata in anul 2008, iar la pronuntarea ei au fost avute in vedere toate actele normative privind salarizarea categoriilor de personal vizate.
de considerentele expuse, in temeiul textelor invocate, instanta a admis actiunea formulata, in sensul ca se a dispus obligarea pârâților Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească diferențele de drepturi de natura salariala, echivalente cu sporul de 50% din indemnizația de încadrare bruta lunara începând cu data de 05.05.2008, sume ce se vor reactualiza conform indicelui de inflație la data plății și cu aplicarea dobânzii legale prevăzute de OG 9/2000.
Cât privește actualizarea creanței, instanța a constatat că potrivit prevederilor art.1084 cod civil creditorul este îndreptățit să pretindă atât repararea pagubei suferite, reprezentând suma datorată, cât și beneficiul de care a fost lipsit. Pentru o reală despăgubire, se impune actualizarea creanței în raport de indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale, conform art.1084 Cod civil.
A obligat pârâta Curtea de APEL BRAȘOV să facă cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al fiecărui reclamant cu privire la plata acestui spor.
În conformitate cu art. 3 alin.1 pct.2 din HG nr. 208/2005, Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, al legii anuale bugetare și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Ca urmare, este necesar ca acest minister să pună la dispoziția Ministerului Justiției fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurenții Curtea de APEL BRAȘOV, Tribunalul Brașov, Ministerul Economiei și Finanțelor B prin DGFP și Ministerul Justiției.
Recurentul pârât Ministerul Justiției a formulat recurs in termen criticând sentința pentru neegalitate si netemeinicie. Se arata ca in mod greșit s-a admis acțiunea reclamantei cu acordarea cumulata a dobânzii legale si a reactualizărilor pentru aceeași creanța. Motivele de recurs privesc si la data de la care curg dobânzile legale, susținându-se. Ca sunt debite doar de la data cererii de chemare in judecata.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentele Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției, Tribunalul Brașov sentința este criticată pentru faptul că nu au fost soluționate în mod corect pretențiile reclamantei. fiind acordat sporul si pe viitor, fara a exista prevedere legala. Se susține ca acest spor nu poate fi acordat după apariția legii 45/2007, chiar daca exista decizia de recurs in interesul legii. Astfel, in temeiul art. 304 pct. 4.pr. Civ, instanța a pronunțat o sentință nelegală, întrucât si-a depășit atribuțiile puterii judecătorești.
O altă critică, vizează fondul cauzei, arătându-se că art. 47 din legea 50/2000 a fost abrogat expres prin art. 42 din OG 83/2000 și prin acest lucru nu s-a dorit diminuarea salariului magistraților ci modificarea sistemului de salarizare a personalului din organele autorității judecătorești.
Acordându-se astfel drepturi salariale care nu sunt prevăzute de nici un act normativ, instanța de judecată și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești, arogându-și atribuții de legiferare.
Este criticata si acordarea cumulata a actualizărilor si dobânzilor legale pentru aceeași creanța. cat si dispozițiile instanței de fond privitoare la data de la care curge dobânda, respectiv de la data cererii de chemare în judecata.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Tribunalul Brașov, sentința este criticată si pentru faptul că în mod greșit a fost angajată răspunderea sa, întrucât nu se poate reține nici o formă de culpei sale pentru că nu avea obligația de a aproba și aloca fonduri de natura celor solicitate de reclamantă. O altă critică vizează excepția lipsei calității procesual pasive a Tribunalului, pentru perioadele în care reclamanta nu a avut calitatea de personal auxiliar la instanțele din raza de competență a Tribunalului Brașov.
Referitor la recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentant legal Direcția Generală a Finanțelor Publice B, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, față de atribuțiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget.
Se mai arată în continuarea motivelor de recurs că acest recurent nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților altor ordonatori de credite.
În ceea ce privește fondul cauzei se mai arată că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Este criticata si acordarea cumulata a actualizărilor si dobânzilor legale pentru aceeași creanța.
Recursul promovat de Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentant legal Direcția Generală a Finanțelor Publice B, este nefundat.. În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, referitor la critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, trebuie menționat faptul că din dispozitivul sentinței de fond, rezultă că acest recurent a fost obligat numai să vireze fondurile necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamantă și prezenta recurentă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins.
În ceea ce privește restul criticilor din toate recursurile, care vizează fondul cauzei, instanța apreciază că acestea sunt nefondate, astfel că pretențiile reclamantului sunt întemeiate, iar prima instanță în mod corecta a admis acțiunea.
Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu disp. art. 329 al 4 teza finală, conform cu care dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, ținând cont și de momentul în care s-a pronunțat această decizie de recurs în interesul legii, respectiv în cursul soluționării recursului, înainte de încheierea dezbaterilor soluția ÎCCJ fiind obligatorie, se va aprecia, că în mod corect pretențiile reclamantei au fost admise, astfel că restul criticilor din recursuri sunt nefondate, urmând în consecință să fie respinse.
Criticile recurentului. MEF cu privire la acordarea simultană atât a actualizărilor cât și a dobânzii legale pentru același debit, nu pot fi primite.
Practica și doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu despăgubirile.
Se susține că în această situație există două daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art.1088 alin.1 Cod civil, cealaltă art.998 Cod civil.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate in cadrul celorlalte recursuri, instanța apreciază că sunt nefondate și în consecință vor fi respinse în baza disp. aret. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
.Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu disp. art. 329 al 4 teza finală, conform cu care dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, ținând cont și de momentul în care s-a pronunțat această decizie de recurs în interesul legii, respectiv în cursul soluționării recursului, înainte de încheierea dezbaterilor soluția ÎCCJ fiind obligatorie, se va aprecia, că în mod corect pretențiile reclamantei au fost admise, astfel că restul criticilor din recursuri sunt nefondate, urmând în consecință să fie respinse.
Criticile recurenților cu privire la acordarea simultană atât a actualizărilor cât și a dobânzii legale pentru același debit, nu pot fi primite.
Practica și doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu despăgubirile.
Se susține că în această situație există două daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art.1088 alin.1 Cod civil, cealaltă art.998 Cod civil.
Astfel, pe lângă dobânda legală ca daună moratorie, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatorii și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanțeidatorată inflației, după ce a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării. Actualizarea în funcție de rata inflației este fundamentată pe natura și scopurile diferite ale celor două instituții; dobânda este prețul lipsei de folosință, iar actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.
În ceea ce privește critica referitoare la data de la care curge dobânda, instanța constată că în materia obligațiilor extracontractuale cum este cazul în speță părțile neavând un contract de muncă încheiat, punerea în întârziere realizată prin cererea de chemare în judecată nu este imperativă astfel că această dobândă curge de drept ( și - Teoria generală a obligațiilor).
În ceea ce privește critica din recursul paraților cu privire la acordarea și pentru viitor a sporului de 50%, Curtea, în accepțiunea deciziei de recurs în interesul legii nr. 21/10.03.2008 care constată că " magistrații [----] au dreptul la sporul de 50% calculat la indemnizația brută lunară și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001", ținând cont și de caracterul raportului obligațional dintre părți care echivalează cu un raport juridic de muncă atipic ce intră sub incidența art. 291 Cod procedură civilă și 110 alin. 2 Cod procedură civilă, urmează a reține că în baza dispozițiilor legale mai sus invocate pretențiile reclamanților reprezintă prestații periodice cu executare succesivă și se poate cere, înainte de termen, executarea la termen a unor prestații periodice.
Apărarea pârâtei Curtea de APEL BRAȘOV conform căreia sporul de 50% trebuie acordat numai până la data intrării în vigoare a Legii 45/2007 și nu și pentru viitor nu poate fi primită.
Trebuie remarcat că prima mențiune cu privire la abrogarea art. 47 din Legea 50/1996 a fost făcută prin OG 83/2000 la art. 42, însă ÎCCJ prin decizia de recurs în interesul legii a stabilit că art 47 din Legea 50/1996 continuă să-și producă efecte și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 pentru argumente de tehnică legislativă. La data intrării în vigoare a legii 45/2007 recursul în interesul legii nu era pronunțat iar OG 83/2000 era recunoscută ca act normativ producător de consecințe juridice fără a fi pusă în discuție la acea vreme legalitatea acestei ordonanțe.
Așadar la data intrării în vigoare a legii 45/2007, dispozițiile art. 47 din Legea 50/1996 erau cunoscute ca fiind deja abrogate iar dispozițiile din legea 45/2007 se referă la abrogarearestului de dispozițiipe care Legea 50/1996 le mai conținea la momentul intrării în vigoare a acesteia. Recursul in interesul legii, fiind pronunțat după intrarea in vigoare a Legii 45/2007, este evident ca succesiunea legior in timp a fost avuta in vedere la momentul pronunțării recursului de câtre
Deci orice interpretare conform căreia sporul de 50% se acordă doar până la data intrării în vigoare a 45/2007 pentru magistrați, contrazice raționamentele juridice obligatorii conținute de decizia de recurs în interesul legii mai sus invocată.
Cu privire la soluționarea excepției lipsei calității procesual pasive a Tribunalului Brașov, Curtea reține că este neîntemeiată întrucât prin acțiunea dedusă judecății nu s-a solicitat obligarea acestei pârâte la plata unor drepturi bănești pentru perioade în care reclamanții nu au fost angajații acestei instituții. Calitatea procesuală activă sau pasivă trebuia analizată prin prisma raportului juridic dedus judecății, sau, dacă acțiunea poate fi promovată sau nu, în contradictoriu cu respectiva parte. Legitimarea procesuală se raportează la dreptul de a reclama în justiție și la obligația de a răspunde față de pretențiile formulate prin cererea de chemare în judecată. Ori în speță, fiind vorba de un litigiu de muncă, este neîndoielnic faptul că angajatorul are calitate procesual pasivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECI DE
Respinge recursurile formulate de recurenții Tribunalul Brașov, Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B împotriva sentinței civile nr. 911/2003 a Tribunalului Brașov pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 01 Octombrie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red AP 8.10.2009
Dact AG / 20.10.2009/ 2 ex
Jud fond N /M
Președinte:Camelia JuravschiJudecători:Camelia Juravschi, Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță
