Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1028/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR.1028/2008

Ședința publică din 3 noiembrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mureșan Monica Maria judecător

- - -președinte secție

- - -JUDECĂTOR 2: Stoica Manuela

- - - grefier

Pe rol se află pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamanta și pârâta SC SA Membru Grup împotriva sentinței civile numărul 479/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.

dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 27 octombrie 2008, ce face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA DE APEL

Asupra recursurilor civile de față:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu sub nr- reclamanta a chemat în judecată pârâta A ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata (1) sumei de 2000 lei reprezentând drepturi bănești reprezentând suplimentările salariale cuvenite pentru Cul anului 2007, (2) a sporului de 25% prevăzut în anexa 11 din CCM reprezentând indemnizația pentru exercitarea unei funcții de conducere ca procent din salariul de bază pentru perioada februarie 2005 - ianuarie 2008 și (3) suma de 29.185 lei calculată conform anexei nr. 1, actualizată cu indicele de inflație lunar, până la data plății.

În motivarea acțiunii se arată că reclamanta este angajata pârâtei din anul 1983, îndeplinind funcția de director economic din luna iunie 1990, iar din ianuarie 2007 fost promovată în funcția de manager proiect în cadrul Diviziei Financiare.

Pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale și nu i-a plătit prima de C în anul 2007 și sporul de conducere.

Pârâta a depus întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată având în vedere că numai în anul 2003 sporurile au fost incluse în salariul de bază, ulterior nu au mai fost retrase, sens în care se poate observa că în anul 2004 nu au existat diminuări ale salariului de bază care să permită concluzia că aceste sporuri nu au mai fost acordate.

Prin sentința civilă nr. 479/2008 Tribunalul Sibiua admis în parte acțiunea formulată de reclamantă și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 1260 lei cu titlu de drepturi salariale suplimentare pentru sărbătoarea Cului pe anul 2007, fiind respinse celelalte cereri.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că excepția prescripției este neîntemeiată, deoarece drepturile salariale solicitate se prescriu în termen de trei ani de la data la care drepturile erau datorate.

Pe fondul cauzei, raportat la prevederile art. 168 alin. 1 și 2 din CCM pe anii 2003-2007 la nivel de unitate instanța a reținut că pârâta a nesocotit obligațiile prevăzute în CCM, întrucât deși susține că drepturile salariale suplimentare de C și de Paști au fost incluse în salariul de bază al reclamantei, nu a produs nici o probă în acest sens, iar din actele depuse rezultă că salariul de bază pe s-a modificat în lunile martie și noiembrie ale fiecărui an.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs atât reclamant cât și pârâta.

Prin recursul declarat de reclamanta s-a solicitat admiterea recursului, casarea în întregime a sentinței atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

În motivarea recursului, recurenta susține că tribunalul nu a cercetat sub nici un aspect cauza la pct. 2 și 3 din cerere, iar la punctul 1 instanța a interpretat greșit actul dedus judecății, deoarece reclamanta nu a cerut suplimentările salariale pe anii 2004-2007, ci numai suplimentările pentru Cul anului 2007. De asemenea, reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată astfel cu greșit se reține în sentință.

În drept se invocă art. 3122alin. 3, 5 Cod procedură civilă.

Pârâta SC SA a solicitat prin recursul formulat admiterea recursului, modificarea în întregime a sentinței atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului se susține că primele de Paști și de C au fost achitate salariaților prin includerea lor în salariul de bază, includerea lor în salariu producând practic efecte și în anii următori. Introducerea primelor în salariul de bază din nou, în anii 2004, 2005 și 2006 ar fi însemnat ca societatea să plătească aceste prime de mai multe ori în fiecare an.

Recurenta reclamantă a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului pârâtei.

CURTEA, analizând sentința atacată, prin raportare la criticile aduse și în limitele prevăzute de art. 3041Cod procedură civilă, reține următoarele:

Reclamanta a sesizat instanța cu trei capete de cerere, respectiv plata primei de C pe anul 2007, sporul de conducere de 25% din salariu și actualizarea acestor sume cu indicele de inflație.

Prima instanță s-a pronunțat numai pe primul capăt de cerere, deși nici acesta nu este atent analizat în condițiile în care reține că este vorba de pretenții formulate pe ultimii trei ani.

Excepția prescripției sub acest aspect nu subzistă în condițiile în care pretențiile vizează prima de C din anul 2007, iar acțiunea este înregistrată în 27.02.2008. Nici în ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere - neanalizat de către instanță - excepția nu poate fi reținută, deoarece sporul este o componentă a salariului, sub acest aspect fiind întradevăr incidente prevederile art. 283 alin. 1 lit.c Codul muncii.

În ceea ce privește capete doi și trei referitoare la plata sporului de conducere și actualizarea sumelor pretinse instanța fondului nu le-a analizat deloc.

Nu există nici o mențiune în considerentele sentinței cu privire la aceste capete de cerere, nici măcar în partea introductivă a hotărârii unde ar fi trebuit să se menționeze ceea ce a solicitat reclamanta prin acțiune.

Este evident că motivarea instanței a urmat un tipar de motivare, dat fiind că pe rolul instanței au fost înregistrate sute de acțiuni prin care se solicita numai primele de Paști și de C pe anii 2004-2007, ceea ce a dus la o analiză mai mult decât superficială a cererii reclamantei care numai parțial concordă cu marea masă a celorlalte acțiuni.

Sentința este nelegală și sub un alt aspect, respectiv al nesemnării încheierii de amânare a pronunțării de către președintele de complet, fiind astfel încălcare dispozițiile imperative ale art. 261 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă, neregularitățile încheierii de amânare a pronunțării răsfrângându-se asupra sentinței cu care face corp comun.

Față de cele de mai sus, fiind incident motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă - când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii, precum și cel de casare prevăzut de art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, instanța va dispune admiterea ambelor recursuri și va casa sentința atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe pentru judecarea pe fond a tuturor petitelor cu care a fost sesizată prin acțiunea formulată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite, ca fondat, recursul declarat de reclamanta, precum și recursul declarat de pârâta - Membru Grup împotriva sentinței civile nr. 479/25.04.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- și în consecință:

Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Sibiu -completul specializat în litigii de muncă și asigurări sociale

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 3.11. 2008.

Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 3: Doriani Ana

- - - - - - -

Grefier,

- -

Red./14.11.2008

Tehnored.TM/ 3 ex

Jud.fond: M,

Președinte:Mureșan Monica Maria
Judecători:Mureșan Monica Maria, Stoica Manuela, Doriani Ana

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1028/2008. Curtea de Apel Alba Iulia