Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1082/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1082/
Ședința publică de la 21 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Mihai Secuianu
JUDECĂTOR 2: Luminita Cristea
JUDECĂTOR 3: Anica
Grefier
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de pârâta CURTEA DE APEL GALAȚI, cu sediul în G,- împotriva sentinței civile nr.839/25.05.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu reclamanta, pârâții MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, MINISTERUL JUSTITIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, TRIBUNALUL GALAȚI, în acțiunea având ca obiect - drepturi bănești.
La apelul nominal a răspuns pentru intimatul-pârât Ministerul Finanțelor Publice, consilier juridic, lipsă fiind recurenta-pârâtă Curtea de APEL GALAȚI, intimata-reclamantă și intimații-pârâți Ministerul Justiției și Libertăților și Tribunalul Galați.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că se solicită judecarea cauzei și în lipsă, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul intimatului-pârât consilier juridic precizează că față de recursul declarat în cauză lasă la aprecierea instanței. Solicită menținerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice.
Curtea rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr.839/25.05.2009 Tribunalul Galația admis în parte acțiunea formulată de reclamanta, cu domiciliul procesual ales în localitatea Tg. B, Judecătoria Tg. B, jud. G, și pârâții Ministerul Finanțelor Publice,cu sediul în B, sector 5,-, Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B, sector 5,-, Curtea de APEL GALAȚI, cu sediul în mun. G,-, jud. G, și Tribunalul Galați, cu sediul în mun. G,-, jud.
A obligat pe pârâții Tribunalul Galați, Curtea de APEL GALAȚI, Ministerul Justiției și Libertăților la plata către reclamantă a drepturilor salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar începând cu data de 29.01.2009 și până la modificarea reglementării legislative, sume ce vor fi actualizate în funcție de rata inflației la data plății efective.
A obligat Tribunalul Galați să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă.
A respins capătul de cerere privind obligarea la plata dobânzii legale.
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice.
A respins acțiunea promovată în contradictoriu cu acest pârât pentru lipsa calității procesuale pasive.
S-au avut în vedere următoarele:
Prin cererea înregistrată sub numărul - pe rolul Tribunalului Galați reclamanta a chemat în judecată pe pârâii Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției și Libertăților cetățenești, Curtea de APEL GALAȚI și Tribunalul Galați solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să îi oblige pe pârâți să îi plătească drepturile salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică prevăzut de legea 50/1996 în procent de 50%, calculat din salariul de bază brut lunar, începând cu 29 ianuarie 2009 și până la zi precum și în viitor, reactualizate în raport cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume și până la data plății efective, la plata dobânzii legale pentru drepturile salariale solicitate cu începere de la data de 29.ianuarie 2009 până la momentul efectuării plății sumelor restante. A mai solicitat reclamanta și obligarea pârâților să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă și a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice să aloce sumele necesare efectuării plăților.
În motivarea în fapt a cererii reclamanta a arătat că începând cu data de 29 ianuarie îndeplinește funcția de judecător la Judecătoria Târgu Bujor și conform art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 18 noiembrie 1999, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar. Acest drept salarial a fost recunoscut magistraților în considerarea condițiilor de muncă specifice profesiei, care implică atât riscuri multiple, cât și suprasolicitare neuropsihică majoră. În consecință, câtă vreme condițiile de lucru care au fost avute în vedere la recunoașterea lui nu au dispărut, nu poate fi suprimat.
Prin art. I pct. 42 din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 1 septembrie 2000, s-a dispus abrogarea art. 47. Această ordonanță a Guvernului a fost aprobată prin Legea nr. 334/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 9 iulie 2001.
Procedându-se astfel, au fost încălcate atât norme constituționale de principiu referitoare la delegarea legislativă, cât și dispozițiile Legii nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Astfel, potrivit art. 108 alin. 3 din Constituția României "Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și condițiile prevăzute de aceasta".
Prin art. 1 lit. Q pct. 1 din Legea nr. 125/2000 Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la "Modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești".
Cu toate acestea, prin Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 s-a procedat la abrogarea unor dispoziții ale Legii nr. 50/1996. Așadar, chiar dacă prin legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legii, prin ordonanța emisă a avut loc și abrogarea unor dispoziții ale acesteia.
Este de remarcat în acest context că acolo unde legislativul a intenționat să acorde executivului abilitare pentru abrogarea unor texte de lege, a prevăzut expres aceasta în cuprinsul legii de abilitare. Astfel, conform art. 1 lit. Q pct. 3 din Legea 125/2000, Guvernul a fost abilitat se emită ordonanță pentru "Abrogarea art. 2 alin. (3) pct. B lit.d) din Decretul nr. 247/1977".
Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă reglementează expres atât principiile de legiferare, cât și abrogare a actelor normative sau a unor texte din acestea și, în același timp, delimitează în mod clar modificarea și completarea legii, de abrogarea ei ( ca fiind evenimente legislative distincte). Principiul degajat din Legea nr. 24/2000 este acela că abrogarea unui act normativ se poate face doar printr-un act normativ având aceeași putere juridică sau o putere juridică superioară (art. 56 alin. 1 și 2).
În cazul de față, principiul mai sus enunțat privind abrogarea actelor normative a fost încălcat prin depășirea competenței legislative delegate Guvernului României. Astfel, întru-cât abrogarea art. 47 din Legea nr. 50/1996 s-a făcut cu depășirea limitei abilitării Guvernului de către Parlament, Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 nu mai avea forța juridică a unei legi, din acest punct de vedere dispozițiile art. I pct. 42 din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 de abrogare a art. 47 din Legea nr. 50/1996 fiind nelegale și neconstituționale.
În susținerea celor mai sus menționate este și soluția Înaltei Curți de Casația și Justiție care s-a pronunțat prin Decizia nr. 21 din 10 martie 2008, în sensul că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50%pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Prin întâmpinare pârâta Curtea de APEL GALAȚIa solicitat respingerea acțiunii motivat de faptul că sporul de 50% solicitat de către reclamantă a fost abrogat prin OG 83/2000, aprobată prin legea 334/2001.
Analizând materialul probator administrat în cauză instanța a reținut că pretențiile reclamantei sunt întemeiate.
Astfel față de dispozițiile articolului 329 alineat 3 Cod de procedură civilă s-au avut în vedere dispozițiile Deciziei numărul 21 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosar 5/2008 prin care a admis recursul în interesul legii și a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la îndemnizația brută lunară și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
Întrucât problema de drept a fost dezlegată prin Decizia pronunțată în interesul legii de ÎCCJ, decizia fiind obligatorie pentru instanțele de judecată, în cauză nu mai pot fi făcute interpretări cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor legale și apărările pârâtei fiind înlăturate.
În ceea ce privește actualizarea prejudiciului cu indicele de inflație s-au reținut prevederile articolului 161 Codul muncii.
Despăgubirile constau într-o sumă de bani ce reprezintă echivalentul prejudiciului suferit de creditor pentru neexecutarea, executarea cu întârziere sau necorespunzătoare a obligației de către debitor.
Tribunalul a apreciat că este întemeiată numai cererea reclamantei privind actualizarea sumelor solicitate în raport cu indicele de inflație de la data plății efective. În timp ce dobânda reprezintă prețul lipsei de folosință, actualizarea cu inflația urmărește păstrarea valorii reale a obligațiilor bănești.
Actualizarea operează în temeiul legii, de îndată ce creditorul a solicitat-o, fie instanței, fie executorului judecătoresc, și a probat întârzierea executării obligației bănești independent de dovedirea îndeplinirii condițiilor răspunderii civile.
Soluția actualizării cu indicele de inflație are în vedre principiul reparării integrale a prejudiciului, consacrat de art. 1084 cod civil potrivit căruia daunele interese ce sunt debite creditorului cuprind în genere pierderea ce a suferit și beneficiul de care a fost lipsit.
Suma rezultată din actualizarea în raport cu rata inflației, a reparat integral prejudiciul rezultat din întârzierea plății și astfel riscul devalorizării leului a fost pus în sarcina debitorului.
Despăgubirile civile solicitate de către reclamantă sub forma dobânzii legale au reglementare juridică diferită însă cu același scop și anume să acopere integral prejudiciul rezultat din întârzierea plății, prejudiciu care este acoperit, prin actualizarea drepturilor salariale solicitate în raport cu rata inflației și tocmai din acest motiv Tribunalul a apreciat că prin acordarea dobânzii legale și a actualizării cu indicele de inflație s-ar realiza o dublă reparație a aceluiași prejudiciu.
Având în vedere că nu poate fi stabilită în mod direct și nemijlocit în sarcina pârâtului Ministerul Finanțelor Publice obligația alocării sumelor necesare efectuării plăților potrivit legilor în baza cărora acest minister se organizează și funcționează, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive și respinsă acțiunea promovată în contradictoriu cu acest pârât pentru lipsa calității procesuale pasive.
Impotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Curtea de APEL GALAȚI care a susținut că în ședința din 27.05.2009 Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească pe de o parte și Parlamentul României și Guvernul României pe de altă parte.
Astfel, Curtea Constituțională a statuat că Inalta C de Casație și Justiție B nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora.
A mai invocat recurenta că art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat prin Ordonanța Guvernului nr.83/2000 aprobată prin legea nr.334/2001.
Pentru toate aceste considerente a solicitat admiterea recursului.
Examinând recursul pe baza motivelor arătate sub toate aspectele de fapt și de drept în conformitate cu art.304 și 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că este nefondat pentru următoarele considerente:
Primul motiv de recurs vizând decizia Curții Constituționale este nefondat deoarece, chiar prin decizia invocată de recurentă, nr.838/27.05.2009 Curtea Constituțională a arătat clar că aceasta nu produce efecte cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de Inalta C de Casație și Justiție, în exercitarea atribuției consacrate de art.329 Cod procedură civilă nefiind competentă să cenzureze legalitatea unor hotărâri judecătorești sau să constate că acestea sunt lipsit de efecte juridice. Tot Curtea Constituțională a arătat că efectele deciziei nu pot viza decât actele, acțiunile, inacțiunile sau operațiunile ce urmează a se înfăptui în viitor de către autoritățile publice implicate în conflictul juridic de natură constituțională.
Or, așa cum a reținut și prima instanță la data de 10.03.2008, s-a pronunțat decizia civilă nr.21/10.03.2008 a Inaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General și în interpretarea unitară a art.47 din Legea nr.50/1996 s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr.83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001 - obligatorie potrivit art.329 alin.3 cod procedură civilă.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta CURTEA DE APEL GALAȚI, cu sediul în G,- împotriva sentinței civile nr.839/25.05.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Octombrie 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.AI-12.11.2009
Dact.MH-16.11.2009/7 ex.
Fond: -
Președinte:Viorica Mihai SecuianuJudecători:Viorica Mihai Secuianu, Luminita Cristea, Anica
