Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1174/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.1174
Ședința publică de la 27 Octombrie 2009
PREȘEDINTE: Mihaela Neagu
JUDECĂTOR 2: Alina Savin
JUDECĂTOR 3: Marioara Coinacel
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea recursului declarat de recurenții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL GALAȚI, împotriva sentinței civile nr.636/24.04.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata (), în nume propriu și în calitate de reprezentant al reclamanților, intimații, S, (), intimata- chemată în garanție CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, având ca obiect drepturi bănești.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 22.10.2009 care s-au consemnat în încheierea din aceeași zi,când instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat soluționarea cauzei la data de 27.10.2009.
CURTEA:
Asupra recursului privind conflictul de muncă de față;
Prin acțiunea înregistrată inițial la Tribunalul Galați sub nr-, reclamanții (), S, (), au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL GALAȚI, solicitând să se dispună obligarea acestora, în solidar, la plata în favoarea fiecărui reclamant a drepturilor salariale corespunzătoare diminuării fiecăruia a venitului net lunar prin calcularea contribuției de asigurări sociale, începând cu luna august 2007 cât și pe viitor, actualizate cu rata inflației până la data achitării integrale a sumelor datorate.
În fapt, au arătat că, în conformitate cu art.23 al.1 și 2 din Legea nr.19/2000,baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale pentru asigurați o constituie salariile individuale brute realizate lunar,inclusiv sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă,bază care nu poate depăși plafonul a de 5 ori salariul mediu brut lunar pe economie,potrivit nr.OUG 147/31.10.2002.
Art.183 al.4 din Legea nr.19/2000 stabilește că aplicarea prevederilor referitoare la baza de calcul contribuției individuale de asigurări sociale pentru asigurați nu pot duce la diminuarea venitului net al acestora,astfel că,potrivit alin.5, operațiunea va avea loc prin majorarea drepturilor salariale corespunzător cotei de contribuție la asigurări sociale.
Prin art.2 din Legea nr.250/19.07.2007 a fost modificat al.3 al art.23 din Legea nr.19/2000,în sensul că baza de calcul este venitul brut realizat lunar.
Însă,dispozițiile Legii nr.250/19.07.2007 nu au modificat,completat sau abrogat pe cele ale art.183 din Legea nr.19/2000, în consecință,trebuia să se facă aplicarea acestora la stabilirea noului cuantum al contribuției.
În acest scop, se impunea ca să se majoreze drepturile salariale cu suma reprezentând diferența dintre contribuția datorată anterior și cea datorată după intrarea în vigoare a Legii nr.250/19.07.2007,pentru ca majorarea contribuției să se realizeze în condițiile respectării art.183 al.4 din Legea nr.19/2000.
Prevederile art.183 din Legea nr.19/2000 sunt cuprinse în capitolul,Dispoziții tranzitorii al legii, care în conformitate cu prevederile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă,asigură corelarea normelor succesive.
Potrivit art.60 din Legea nr.24/2000, dispozițiile de modificare și de completare se încorporează de la data intrării în vigoare,în actul normativ de bază.
Prin urmare, art.183 din Legea nr.19/2000,din moment ce nu este abrogat sau modificat,continuă să aibă caracter general în ocrotirea dreptului înscris în conținutul său,referitor la venitul net al asiguraților la majorarea contribuției de asigurări sociale.
Pentru motivele de fapt și de drept invocate au solicitat admiterea acțiunii.
Pârâta Ministerul Justiției a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată pentru următoarele motive.
Reținerea,calcularea și plata drepturilor salariale sunt operațiuni care se supun legislației fiscale. Normele de drept fiscal care au ca obiect de reglementare modalitățile de realizare veniturilor publice la bugetul de stat prin perceperea de taxe și impozite sunt de natură imperativă spre deosebire de normele de drept civil care au caracter dispozitiv sau supletiv.
Același caracter imperativ îl au și normele juridice care reglementează modalitățile de realizare a veniturilor publice la bugetul asigurărilor sociale de stat prin perceperea unor contribuții din care urmează a se achita indemnizații,ajutoare și pensii etc.
Contribuția la asigurările sociale de stat are natură juridică a unei obligații financiar-bugetare întrucât este reglementată în mod asemănător cu alte obligații fiscale, este instituită în scop public iar neplata integrală și la termenele legale ale acestei contribuții atrage aplicarea dispozițiilor privind administrarea impozitelor, taxelor și contribuțiilor prevăzute la art.1 alin.3 din Codul d e procedură fiscală.
Bugetul asigurărilor sociale de stat este parte componentă a bugetului general consolidat,astfel cum a fost definit de art.2 pct.7 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice -,ansamblul bugetelor,componente ale sistemului bugetar agregate și consolidate pentru a forma un întreg - și în aceste condiții îi sunt aplicabile normele de procedură fiscală,potrivit dispozițiilor art.2 alin.2 din nr.OG92/2003 privind Codul d e procedură fiscală:,prezentul cod constituie procedura de drept comun pentru administrarea impozitelor,taxelor,contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat.
În combaterea susținerilor reclamanților,care au apreciat că le-ar fi aplicabile dispozițiile în vigoare la data nașterii raporturilor juridice,a arătat că potrivit art.5 din Codul d e procedură fiscală,interpretarea reglementărilor fiscale trebuie să respecte voința legiuitorului așa cum este exprimată în lege.
În sensul celor expuse mai sus,a fost și circulara nr.96272 din 15.08.2007 emisă de Ministerul Justiției către curțile de apel și aparatul propriu în vederea aplicării unitare a legislației fiscale și a celei privind asigurările în care fost reiterată obligativitatea respectării prevederilor actelor normative în vigoare în ceea ce privește modul de calcul, de reținere și de virare a impozitelor și contribuțiilor salariale.
Este adevărat că art.23 alin.3 și 4 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale,în forma în vigoare înainte de modificare, a prevăzut:,(3) Baza de calcul prevăzută la alin.(1) și (2) nu poate depăși plafonul de 5 ori salariul mediu brut. (4) Salariul mediu brut este cel prevăzut la art.5 alin.(3).
Prin Legea nr.250/2007,art.23 alin.3 din Legea nr.19/2000 a fost modificat astfel:,Baza de calcul prevăzută la alin.1 și 2 este venitul brut realizat lunar.
Legea nr.250/2007 a intrat în vigoare la data de 22.07.2007,împrejurare în care angajatorul are obligația de a aplica pentru viitor cota de 9,5 % la noua bază de calcul care este venitul brut realizat lunar.
În acest context legislativ,a solicitat să se observe că modalitatea de determinare a CAS este legală, iar criticile reclamanților sunt vădit nefondate. Ceea ce nu au avut în vedere reclamanții este faptul că prin plata contribuțiilor devin parte în raporturi de drept fiscal, compuse de drepturi și obligații, printre care și obligația de a plăti contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat, obligație ce se naște prin dobândirea periodică, lunară, a drepturilor salariale. sunt calculate, reținute și virate odată cu plata drepturilor salariale,și singura concluzie logică este că li se aplică regimul legal în vigoare la momentul plății.
În acord cu principiul constituțional al neretroactivității legii,pentru plata drepturilor salariale începând cu luna august 2007 angajatorul determinat CAS datorat de angajat folosind baza de calcul aplicabilă,potrivit legii,la data plății,respectiv venitul brut realizat lunar. Folosirea unei baze de calcul plafonată la 5 salarii medii brute pe economie excedează prevederilor legale în vigoare,încălcându-se totodată și principiul neretroactivității legii,potrivit căruia,Legea dispune numai pentru viitor cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Prin urmare principiul retroactivității legii este aplicabil,pe cale de excepție,numai în cazul legii penale sau contravenționale mai favorabile și nu a celei fiscale incidente în prezenta cauză. Soluția propusă de reclamanți este cea a ultraactivității aplicării legii fiscale în timp,în mod selectiv,doar în privința unor dispoziții legale pe care le apreciază ca fiindu-le mai favorabile.
De asemenea, a apreciat că prin soluția propusă de reclamanți se ajunge la o aplicare discriminatorie a legii,prin aceea că persoanelor aflate în situații identice li se aplică un tratament inegal,în ceea ce privește contribuția la bugetul de asigurări sociale de stat. Este vorba de persoane ale căror raporturi de muncă s-au născut înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.250/2007 pe de o parte,iar pe de altă parte, de persoane ale căror raporturi de muncă s-au născut după acest moment la care se raportează reclamanții.
Pârâta Curtea de APEL GALAȚIa solicitat chemarea în garanție a Casei Județene de Pensii și Asigurări Sociale G ca, în cazul în care cade în pretenții, să fie obligată la restituirea sumelor solicitate de către reclamanți.
S-a arătat că beneficiarul acestor sume rezultate din aplicarea cotei de 9,5% la o bază mai mare de calcul, neplafonată, este Casa Județeană de Pensii și Asigurări Sociale
A formulat întâmpinare chemata în garanție Casa Județeană de Pensii și Asigurări Sociale G prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție întrucât, față de obiectul cererii reclamanților, neexecutarea obligației de a achita diferențele salariale nu se datorează culpei sale.
Prin sentinta civilă nr. 27 din data de 18.02.2009, Curtea de APEL GALAȚI, în baza disp. art.I si II alin. 2 din OUG nr. 75/2008, a trimis cauza spre soluționare Tribunalului Galați, unde cauza a fost înregistrată sub numărul -
Prin Sentința Civilă nr. 636/24.04.2009 Tribunalul Galația admis acțiunea în parte și i-a obligat pe pârâți în solidar către reclamanți la plata drepturilor salariale corespunzătoare diminuării fiecăruia dintre aceștia a venitului net lunar prin calcularea contribuției de asigurări sociale, începând cu luna august 2007 și până la momentul pronunțării prezentei hotărâri, drepturi ce vor fi actualizate în funcție de rata inflației la data plății efective, avându-se în vedere data începerii sau încetării raporturilor de muncă.
A respins cererea privind acordarea pe viitor a acestor drepturi.
A respins cererea de chemare în garanție a Casei Județene de Pensii și Asigurări Sociale G, ca fiind nefondată.
În motivare instanța reține că potrivit disp. art. 23 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau contract colectiv de muncă.
Potrivit alineatul 3 al aceluiași articol, baza de calcul nu poate depăși plafonul a de 3 ori salariul mediu brut lunar pe economie.
Acest plafon a fost majorat prin nr.OUG 147/2002 la 5 salarii medii brute pe economie.
Dispozițiile art. 183 alin. 4 din Legea nr. 19/2000 prevăd că, aplicarea prevederilor referitoare la baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, respectiv majorarea drepturilor salariale și a veniturilor asigurate, se va face pe baza Normelor metodologice aprobate de Guvern, astfel încât contribuția de asigurări sociale suportată de asigurați să nu conducă la diminuarea venitului net la acestora.
Prin art. 2 din Legea nr. 250/19.07.2007, baza de calcul pentru contribuția de asigurări sociale suportate de asigurați a fost stabilită la venitul brut realizat lunar, astfel că nu s-au abrogat în nici un fel disp. art. 183 din Legea nr. 19/2000, care au rămas în vigoare și nu au fost respectate de către pârâți.
Prin aceste dispoziții rămase în vigoare se instituie principiul interdicției diminuării veniturilor nete ale asiguraților.
Susținerile pârâtei Ministerul Justiției referitoare la inaplicabilitatea disp. Legii nr. 250/2007 la raporturile de muncă existente, înainte de intrarea ei în vigoare, pe motivul că normele de drept fiscal sunt de natură imperativă și pe motivul neretroactivității legii, acestea nu pot fi reținute ca întemeiate de instanță deoarece reclamanții au solicitat plata drepturilor salariale corespunzătoare diminuării fiecăruia a venitului net lunar prin calcularea contribuției de asigurări sociale începând chiar cu luna august 2007, deci după data intrării în vigoare a Legii nr. 250/2007.
Astfel, nu se poate reține retroactivitatea dispozițiilor Legii nr. 250/2007 iar apariția acestui act normativ se coroborează cu dispozițiile art. 183 din Legea nr. 19/2000 care nu au fost modificate, completate sau abrogate.
În materia raporturilor de muncă, potrivit disp. art. 38 din Codul muncii, orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.
Pârâții nu au făcut dovada respectării disp. art. 183 din Legea nr. 19/2000, situație ce a dus la o diminuare nejustificată a veniturilor nete ale reclamanților, ceea ce nu este admisibil, fiind încălcat principiul nediminuării drepturilor salariale.
Față de toate aceste considerente, s-a admis acțiunea în parte și au fost obligați pârâții, în solidar, la plata în favoarea fiecărui reclamant a drepturilor salariale în sume brute, corespunzătoare diminuării veniturilor nete lunare prin calcularea contribuției de asigurări sociale, aferentă perioadei august 2007-aprilie 2009.
Sumele urmează a fi actualizate cu rata inflației la data plății efective față de disp. art. 161 alin. 4 din Codul muncii coroborat de disp. art. 1082 Cod civil.
Potrivit disp. art. 161 alin. 4 din Codul muncii, întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Despăgubirile constau într-o sumă de bani ce reprezintă echivalentul prejudiciului suferit de creditor pentru neexecutarea, executarea cu întârziere sau necorespunzătoare a obligației de către debitor.
Drepturile așa cum au fost solicitate, au fost acordate până la data pronunțării hotărârii, iar pentru viitor cererea a fost respinsă întrucât, nu se poate prezuma un eventual prejudiciu în viitor iar instanța nu poate anticipa evoluția legislației în materie.
Un drept viitor, care nu s-a născut, nu poate fi ocrotit de lege.
Referitor la cererea de chemare în garanție a Case Județene de Pensii și Asigurări Sociale G de către pârâta Curtea de APEL GALAȚI, instanța a respins-o ca nefondată deoarece neexecutarea obligației de a achita diferențe salariale nu se datorează culpei acesteia, obiectul acțiunii fiind majorări salariale și nu restituirea contribuției de asigurări sociale.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL GALAȚI, care critică în esență următoarele:
Hotărârea a fost dată cu încălcarea legii, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9.pr civilă, întrucât reținerea,calcularea și plata drepturilor salariale sunt operațiuni care se supun legislației fiscale. Normele de drept fiscal care au ca obiect de reglementare modalitățile de realizare veniturilor publice la bugetul de stat prin perceperea de taxe și impozite sunt de natură imperativă spre deosebire de normele de drept civil care au caracter dispozitiv sau supletiv.
Același caracter imperativ îl au și normele juridice care reglementează modalitățile de realizare a veniturilor publice la bugetul asigurărilor sociale de stat prin perceperea unor contribuții din care urmează a se achita indemnizații,ajutoare și pensii etc.
Contribuția la asigurările sociale de stat are natură juridică a unei obligații financiar-bugetare întrucât este reglementată în mod asemănător cu alte obligații fiscale, este instituită în scop public iar neplata integrală și la termenele legale ale acestei contribuții atrage aplicarea dispozițiilor privind administrarea impozitelor, taxelor și contribuțiilor prevăzute la art.1 alin.3 din Codul d e procedură fiscală.
Bugetul asigurărilor sociale de stat este parte componentă a bugetului general consolidat,astfel cum a fost definit de art.2 pct.7 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice -,ansamblul bugetelor,componente ale sistemului bugetar agregate și consolidate pentru a forma un întreg - și în aceste condiții îi sunt aplicabile normele de procedură fiscală,potrivit dispozițiilor art.2 alin.2 din nr.OG92/2003 privind Codul d e procedură fiscală:,prezentul cod constituie procedura de drept comun pentru administrarea impozitelor,taxelor,contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat.
Potrivit art.5 din Codul d e procedură fiscală,interpretarea reglementărilor fiscale trebuie să respecte voința legiuitorului așa cum este exprimată în lege.
În sensul celor expuse mai sus,a fost și circulara nr.96272 din 15.08.2007 emisă de Ministerul Justiției către curțile de apel și aparatul propriu în vederea aplicării unitare a legislației fiscale și a celei privind asigurările în care fost reiterată obligativitatea respectării prevederilor actelor normative în vigoare în ceea ce privește modul de calcul, de reținere și de virare a impozitelor și contribuțiilor salariale.
Este adevărat că art.23 alin.3 și 4 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale,în forma în vigoare înainte de modificare, a prevăzut:,(3) Baza de calcul prevăzută la alin.(1) și (2) nu poate depăși plafonul de 5 ori salariul mediu brut. (4) Salariul mediu brut este cel prevăzut la art.5 alin.(3).
Prin Legea nr.250/2007,art.23 alin.3 din Legea nr.19/2000 a fost modificat astfel:,Baza de calcul prevăzută la alin.1 și 2 este venitul brut realizat lunar.
Legea nr.250/2007 a intrat în vigoare la data de 22.07.2007,împrejurare în care angajatorul are obligația de a aplica pentru viitor cota de 9,5 % la noua bază de calcul care este venitul brut realizat lunar.
În acest context legislativ,a solicitat să se observe că modalitatea de determinare a CAS este legală, iar criticile reclamanților sunt vădit nefondate. Ceea ce nu au avut în vedere reclamanții este faptul că prin plata contribuțiilor devin parte în raporturi de drept fiscal, compuse de drepturi și obligații, printre care și obligația de a plăti contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat, obligație ce se naște prin dobândirea periodică, lunară, a drepturilor salariale. sunt calculate, reținute și virate odată cu plata drepturilor salariale,și singura concluzie logică este că li se aplică regimul legal în vigoare la momentul plății.
În acord cu principiul constituțional al neretroactivității legii,pentru plata drepturilor salariale începând cu luna august 2007 angajatorul determinat CAS datorat de angajat folosind baza de calcul aplicabilă,potrivit legii,la data plății,respectiv venitul brut realizat lunar. Folosirea unei baze de calcul plafonată la 5 salarii medii brute pe economie excedează prevederilor legale în vigoare,încălcându-se totodată și principiul neretroactivității legii,potrivit căruia,Legea dispune numai pentru viitor cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Prin urmare principiul retroactivității legii este aplicabil,pe cale de excepție,numai în cazul legii penale sau contravenționale mai favorabile și nu a celei fiscale incidente în prezenta cauză. Soluția propusă de reclamanți este cea a ultraactivității aplicării legii fiscale în timp,în mod selectiv,doar în privința unor dispoziții legale pe care le apreciază ca fiindu-le mai favorabile.
De asemenea, a apreciat că prin soluția propusă de reclamanți se ajunge la o aplicare discriminatorie a legii,prin aceea că persoanelor aflate în situații identice li se aplică un tratament inegal,în ceea ce privește contribuția la bugetul de asigurări sociale de stat. Este vorba de persoane ale căror raporturi de muncă s-au născut înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.250/2007 pe de o parte,iar pe de altă parte, de persoane ale căror raporturi de muncă s-au născut după acest moment la care se raportează reclamanții.
Mai arată că art. 183 din legea 19/2000 conține dispoziții tranzitorii care s-au aplicat pe o durată determinată la momentul intrării în vigoare a legii, când s-au majorat contribuțiile la asigurările sociale, iar în aplicarea acestuia a fost emisă HG 403/2001, care prevede că procentul de majorare a salariului de bază brut lunar se aplică o singură dată la intrarea în vigoare a legii 19/2000.
Pârâta Curtea de APEL GALAȚI susține în motivarea recursului său că începând cu data de 22.07.2007, când a intrat în vigoare legea nr. 250/2007, baza de calcul pentru plata CAS este venitul brut realizat lunar, iar angajatorul a respectat dispozițiile legale.
Mai arată că veniturile lunare nete ale grefierilor nu au fost afectate, întrucât bazele de calcul ale acestora nu depășeau plafonul de 5 ori salariul mediu brut prevăzut de lege.
La cererea instanței au fost depuse precizări de la Departamentul Economico-Financiar al Curții de APEL GALAȚI cu adresa nr. 6172/5A/21.10.2009, din care rezultă că în urma apariției Legii 250/2007 veniturile lunare nete ale reclamanților nu au fost afectate, întrucât bazele de calcul ale acestora nu depășeau plafonul de 5 ori salariul mediu brut prevăzut de lege.
Intimata Casa Județeană de Pensii Gaf ormulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că hotărârea Tribunalului Galați este legală și temeinică referitor la cererea de chemare în garanție a instituției.
Examinând recursul declarat prin prisma motivelor invocate de recurenți, cât și în conformitate cu dispozițiile art.304 și 3041.pr.civ. Curtea apreciază acestea sunt fondate față de următoarele considerente:
Prin legea 250/2007 s-a modificat legea 19/2000, referitor la baza de calcul pentru contribuția de asigurări sociale, astfel:
Anterior, art. 23 alineatul (3) din legea 19/2000 avea următorul cuprins:
(3) Baza de calcul prevăzută la alin. (1) și (2) (baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților)nu poate depăși plafonul a de 5 ori salariul mediu brut.
Acest articol s- modificat și are următorul cuprins:
"(3) Baza de calcul prevăzută la alin. (1) și (2) este venitul brut realizat lunar."
Ca urmare, începând cu 23.07.2007 (data intrării în vigoare a legii) salariații sunt obligați să plătească contribuția individuală de asigurări sociale la întregul venit realizat, fără a mai exista plafonul de 5 ori salariul mediu brut.
Această dispoziție produce efecte asupra persoanelor care realizează venituri brute de peste 5 ori salariul mediu brut, pentru care se mărește baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților, nu și asupra celor care realizează venituri mai mici de acest plafon, pentru care baza de calcul era oricum venitul brut realizat lunar.
Este și situația reclamanților, care îndeplinesc funcții de personal auxiliar în cadrul Curții de APEL GALAȚI și ale căror venituri brute nu depășeau plafonul de 5 ori salariul mediu brut prevăzut de lege, așa cum rezultă din adresa nr. 6172/5A/21.10.2009 emisă de Departamentul Economico-Financiar al Curții de APEL GALAȚI.
Având în vedere că aplicarea legii 250/2007 nu a avut efecte în sensul diminuării veniturilor nete realizate de reclamanți, în mod greșit instanța de fond i-a obligat pe pârâți să achite diferențe corespunzătoare diminuărilor salariale.
În consecință, în baza art. 312 Cod de procedură civilă, instanța va admite ambele recursuri, va modifica în parte sentința recurată, iar în rejudecare va respinge acțiunea formulată de reclamanți ca nefondată.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și CURTEA DE APEL GALAȚI, împotriva sentinței civile nr.636/24.04.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința civilă nr.636/24.04.2009 a Tribunalului Galați și în rejudecare:
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții (), în nume propriu și în calitate de reprezentant al reclamanților, S, (),.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
- -
Grefier
-
Red./18.11.2009
Dact./20.11.2009/4 ex
FOND: - Asis.jud.-
Președinte:Mihaela NeaguJudecători:Mihaela Neagu, Alina Savin, Marioara Coinacel
