Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1183/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi bănești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1183
Ședința publică din data de 15 Octombrie 2009
PREȘEDINTE: Ciută Eugenia
JUDECĂTOR 2: Maierean Ana
JUDECĂTOR 3: Timofte Cristina
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului formulat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR B, cu sediul în mun. B, Sector 5,-, împotriva sentinței nr. 952 din 01 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit reprezentantul pârâtului-recurent, pârâții-intimați Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Botoșani, Ministerul Finanțelor Publice B, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării B și reclamanta-intimată.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța constatând recursul în stare de judecată a lăsat cauza în pronunțare.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată la data de 16 iunie 2009 pe rolul Tribunalului Botoșani, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții: Tribunalul Botoșani, Curtea de Apel Suceava, Ministerul Justiției și Libertăților () și Ministerul Finanțelor Publice, cu citarea Consiliului Național Pentru Combaterea Discriminării, solicitând instanței ca, prin sentința ce o va pronunța, să îi oblige pe pârâți în solidar la plata actualizată a unei despăgubiri egale cu sporul de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50% calculată la salariul brut lunar, începând cu 01.03.2009 și pe viitor, cu acordarea și a dobânzii legale prevăzută de OG9/2000, precum și efectuarea cuvenitelor mențiuni cu privire la sporul acordat, în carnetul de muncă.
În motivarea acțiunii, a arătat că sporul pentru risc și solicitare neuropsihică a fost prevăzut prin art. 47 din Legea nr.50/1996, care a fost abrogat prin OG nr.83/2000, însă potrivit art. 144 din Constituție aceasta nu ar fi putut să modifice un act normativ organic întrucât ar fi fost încălcat principiul ierarhiei actelor juridice raportate la dispozițiile Legii 24/2000 atâta timp cât prin această ordonanță au fost abrogate mai multe legi organice și ordonanțe de urgență.
Pe de altă parte, conform art.41 alin.2 din Constituția României salariații au dreptul la măsuri de protecție socială, iar în temeiul art. 53 din același act fundamental exercițiul unor drepturi poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune în anumite situații, respectiv apărarea securității naționale a ordinii, a sănătății ori a moralei publice etc. Prin urmare, abrogarea dispozițiilor privind sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică a avut loc cu încălcarea dispozițiilor constituționale și în consecință, aceste drepturi salariale i se cuvin pentru perioada menționată.
Susținerile reclamantei au fost întemeiate pe Decizia nr. 21 din 10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție care a stabilit că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
A mai arătat reclamanta că în prezent există grefieri din cadrul aceleași instanțe care beneficiază de acest spor întrucât le-a fost recunoscut prin hotărâri irevocabile și pentru viitor, așa încât se consideră discriminată față de aceștia, care au funcții identice și lucrează la același angajator.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin întâmpinare a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
Prin sentința civilă nr. 952 din 1 iulie 2009, Tribunalul Botoșania admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice B și, pe cale de consecință, a respins acțiunea față de acest pârât.
- a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Justiției și Libertăților B, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Botoșani, cu citarea Consiliului Național Pentru Combaterea Discriminării
- a obligat pârâții Ministerul Justiției și Libertăților B, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Botoșani să plătească reclamantei o despăgubire egală cu sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, reprezentând 50% din salariul de bază brut lunar, pentru timpul efectiv lucrat în perioada 1.03.2009 - 1.07.2009 și în continuare, suma urmând a fi actualizată în funcție de indicii de inflație de la data scadenței până la data plății efective precum și dobânda legală prevăzută de nr.OG9/2000 de la data de 12.06.2009 până la data plății efective.
- a obligat pârâtul Tribunalul Botoșani să efectueze în carnetul de muncă al reclamantei mențiunile de mai sus, referitoare la sporul de 50% acordat prin prezenta hotărâre.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanta are calitatea de grefier în cadrul Judecătoriei Botoșani iar prin hotărâri judecătorești i s- recunoscut dreptul la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar pentru intervalul 1 octombrie 2000 - 1 martie 2009.
Cu privire la acest spor, prin Decizia nr.21/10.03.2008 pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a decis, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești republicată că, "judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001", decizie obligatorie pentru instanțe, potrivit art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă.
Cu privire la cererea de acordare în continuare a acestui spor, instanța a constatat că aceasta este admisibilă, în baza art. 110 alin. 2 Cod procedură civilă. in motivarea Deciziei nr. 21/2008 a ÎCCJ, rezultă că, în prezent, în baza unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, unui număr însemnat de persoane - magistrați și personal auxiliar de specialitate - le-a fost recunoscut dreptul de a beneficia de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. Acest fapt, de notorietate, rezultă și din modul de emitere al Ordinelor Ministrului Justiției cu privire la plata acestui spor începând cu luna martie 2009, beneficiind de sporul de 50% doar acel personal auxiliar care are recunoscut dreptul respectiv prin hotărâri judecătorești și pentru viitor.
În prezent în sistemul judiciar există pe de o parte, magistrați și personal auxiliar de specialitate care beneficiază de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și, pe de altă parte, magistrați și personal auxiliar de specialitate cărora, deși desfășoară aceeași activitate și în aceleași condiții, nu li se recunoaște acest drept, încălcându-se astfel prevederile dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, ale art. 5 alin 1 și 3din Codul Muncii și ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la egalitatea de tratament și nediscriminare.
În privința daunelor produse prin întârzierea în plată, s-a dispus repararea prejudiciului prin actualizarea sumelor cu indicele de inflație, în baza art.161 pct.4 Codul muncii cât și a principiului general arătat de art. 78 alin. 1 din același act normativ.
În baza art. 1088 cod civil cei trei pârâți au fost obligați și la plata dobânzii legale prevăzută de OG 9/2000, începând cu data introducerii acțiunii.
Totodată, a fost obligat pârâtul Tribunalul Botoșani ca, în conformitate cu art. 64 alin. 1 lit. a din Hotărârea CSM 387/2005, să facă mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Ministerul Justiției și Libertăților pentru motivele prev. de art. 304 pct. 4 și 9 pr.civ.
Cât privește motivul de recurs întemeiat pe disp. art. 304 pct. 4.pr.civ. recurentul a arătat că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești consacrând un drept salarial neprevăzut de legislația în vigoare, dovadă în acest sens fiind Decizia Curții Constituționale nr. 838 din 27 mai 2009 privind conflictul juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție pe de o parte și Parlamentul și Guvernul României pe de altă parte. Prin aceasta, Curtea Constituțională a decis că instanța supremă nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate a acestora.
Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, a susținut că din februarie 2007 intrat în vigoare noua lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, respectiv OG nr. 8/24.01.2007 care prevede prin art. 30 că la data intrării sale în vigoare se abrogă Legea nr. 50/1996. În consecință, sporul de 50% nu mai subzistă pentru personalul auxiliar de specialitate începând cu februarie 2007. De asemenea, greșit s-a admis capătul de cerere privind actualizarea sumelor solicitate în raport cu indicele de inflației și plata dobânzii legale, deoarece reclamanta ar fi putut pretinde doar dobânda stabilită de lege și aceasta numai cu începere din ziua cererii de chemare în judecată.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, în raport de actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Referitor la critica privind încălcarea limitelor puterii judecătorești nu se poate aprecia că instanța și-a arogat atribuții de legiferare pronunțând soluția doar în limitele în care a fost investită obligând pârâții la aplicarea întocmai a dispozițiilor legale invocate, analizate și reținute a avea aplicabilitate în cauză. Prin decizia nr. 838 din 27.05.2009 a Curții Constituționale invocată de recurent s-a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească pe de o parte și Parlamentul și Guvernul României pe de altă parte, însă Curtea Constituțională arată în cuprinsul acestei decizii că actul nu produce nici un efect cu privire la valabilitatea deciziilor pronunțate deja de ÎCCJ în exercitarea atribuției consacrate de art. 329.pr.civ. În considerentele acestei decizii se menționează de asemenea că și cu alte ocazii Curtea Constituțională a statuat că potrivit competențelor sale expres și limitativ prevăzute de art. 146 din Constituție și de Legea nr. 147/2992 nu este competentă să cenzureze legalitatea unor hotărâri judecătorești sau să constate că acestea sunt lipsite de efecte juridice.
Criticile aduse sentinței pe fondul cauzei sunt, de asemenea, nefondate.
Prin decizia nr. XXI din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite dată în interesul legii, s-a decis că "în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organul autorității judecătorești, republicată, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001".
Art. 329 alin. 3.pr.civ. prevede că dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe.
Recurentul susține că art. 47 din Legea 50/1996 a fost abrogat prin OG8/2007 care este noua lege de salariazare a personalului auxiliar și care nu mai prevede sporul de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Însă, reține Curtea că, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție este ulterioară datei intrării în viagoare a OG8/2007 și prin aceasta se constată că "nici în prezent dispozițiile art. 47 din Legea 50/1996 nu și-au încetat aplicabilitatea", iar pe de altă parte, față de dispozițiile Legii 502/2006 privind abilitatea guvernului de emite ordonanțe, acesta nu a fost abilitat să abroge Legea 50/1996.
De asemeni, potrivit art. 56 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, abrogarea unui act normativ poate fi dispusă prin acte normative ulterioare, de același nivel sau de nivel superior.
Prin art. 30 din OG nr. 8/2007, invocat de recurent s-a dispus abrogarea Legii nr 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești, lege organică, ori prin ordonanțe, nu se poate interveni în domenii care fac obiectul unei legi organice.
În consecință sunt nefondate susținerile recurentului în sensul că drepturile pretinse de reclamantă nu mai pot fi recunoscute după data intrării în vigoare a OG8/2007.
Cât privește actualizarea sumelor la indicele de inflație aceasta se justifică prin necesitatea corelării salariului real cu salariul nominal de care reclamanta ar fi beneficiat la momentul în care drepturile salariale erau datorate și cel în care sumelor vor intra efectiv în patrimoniul său, știut fiind că funcția principală a indexării este atenuarea efectelor inflației.
Prin lipsirea reclamantei de folosința acestor sume de bani evident s-a creat un prejudiciu ce poate fi reparat prin acordarea dobânzii legale prevăzută de OG nr. 9/2000, în conformitate cu art. 1088.civ.
Față de cele reținute, Curtea, constatând criticile aduse sentinței nefondate, va respinge recursul ca atare, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva sentinței civile nr.952 din 1 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă - în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Judec. fond:, -
Tehnored. V, 2 ex. 28.10.2009
Președinte:Ciută EugeniaJudecători:Ciută Eugenia, Maierean Ana, Timofte Cristina
