Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1433/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr-

DECIZIA NR.1433

Ședința publică din data de 15 iulie 2008

PREȘEDINTE: Marilena Panait

JUDECĂTORI: Marilena Panait, Ioana Cristina Țolu Cristina

- - -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SA, cu sediul în B, Calea nr.239, sector 1, împotriva sentinței civile nr.1110 din 4 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, domiciliată în P,-,.17,.A,.3,.16, jud.

Recurs scutit de plata taxei de timbru.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta-pârâtă SC SA, prin avocat din cadrul Baroului P, lipsă fiind intimata-reclamantă.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este declarat în termen și motivat.

Avocat pentru recurenta-pârâtă depune delegația de reprezentare a acesteia în instanță și în copie adresele nr.831/05.02.2008 și nr.830/05.02.2008 emise de Direcția Corporative-Juridic a recurentei-pârâte și arată că alte cereri nu mai are de formulat.

Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.

Avocat având cuvântul pentru recurenta-pârâtă, solicită în principal admiterea recursului, modificarea în tot sentinței în sensul admiterii excepției prescrierii dreptului la acțiune.

Într-un prim subsidiar, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii ca neîntemeiate a acțiunii, iar în al doilea subsidiar, solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței în sensul acordării sumelor reprezentând salariul de bază mediu pe SC SA, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrata sub nr- pe rolul Tribunalul Prahova reclamanta a chemat în judecată pe pârâta SC SA solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligată pârâta la plata drepturilor salariale, reprezentând suplimentări salariale cu ocazia sărbătorilor de Paște și C pentru anii 2005-2007.

În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că pe lângă salariul de bază urmau să beneficieze și de drepturile acordate în baza contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de societate constând în suplimentări salariale cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, drepturi ce nu i-au fost acordate în perioada sus-menționată.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată pe considerentul că pentru anul 2002 suplimentările au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, situație care s-a păstrat și în următoarele contracte colective de muncă.

Ulterior, pârâta a invocat excepția prescrierii dreptului la acțiune susținând că sunt aplicabile disp.art.283 alin.1 lit.e din Codul Muncii în sensul că cererile pot fi formulate în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia.

În cauza s-a administrat proba cu acte.

Prin sentința civilă nr.1110 din 4 aprilie 2008 Tribunalul Prahovaa respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta SC "" SA și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma brută de 10500 lei reprezentând drepturile salariale corespunzătoare sărbătorii de Paște și C 2005-2007 sume ce vor fi actualizate conform indicelui de inflație de la data scadenței fiecărei sume și până la data plății efective.

Prin aceeași sentință pârâta a fost obligată să plătească reclamantei 200 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:

Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune a respins- o, constatând că temeiul de drept al acțiunii îl reprezintă art.283 alin.1 lit. C din Codul Muncii care precizează că cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, nefiind incidente dispozițiile art.283 alin.1 lit.e invocate de pârâtă, conform cărora termenul este de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune întrucât prin cererea formulată nu se susține neexecutarea contractului colectiv de muncă.

Pe fondul cauzei s-a reținut că pe baza actelor existente la dosar, reclamanta a fost salariata pârâtei până în anul 2007, ocazie cu care nu a încasat drepturile salariale reprezentând suplimentări pentru Paște și

Disp.art.168 din Contractul colectiv de muncă pe unitate pentru anul 2004 stipulează că angajații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP, cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, menționându-se că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, prevederi ce au fost preluate ulterior și în Contractele colective de muncă pe unitate, negociate și aplicabile la nivelul societății pe anii 2004, 2005, 2006, 2007.

Așadar, din analiza probelor administrate în cauză rezultă că reclamanta a fost salariata pârâtei însă, în perioada 2005 - 2007, nu a încasat drepturile salariale suplimentare cu ocazia sărbătorilor de Paște și de C, astfel încât pârâta este obligata sa achite aceste drepturi reclamantei, mai ales că nu există nicio dovadă la dosar că pârâta ar fi achitat efectiv aceste drepturi sau că le-ar fi inclus în salariul de bază.

Prin urmare instanța, în baza Contractelor colective sus-menționate și a art.161 și urm. muncii, a admis acțiunea și a obligat pârâta să plătească reclamantei drepturile salariale cuvenite și neacordate, reprezentând prima de Paște si C pentru anii 2005, 2006 și 2007, sume ce vor fi actualizate conform indicelui de inflație de la data scadenței fiecărei sume și până la data plății efective.

Împotriva acestei sentințe, pârâta a declarat recurs criticând soluția ca netemeinică și nelegală în sensul că în mod greșit instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului material la acțiunea pentru că drepturile salariale solicitate își au izvorul în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, ceea ce atrage incidența în cauză a dispozițiilor art. 283 alin.1 lit.e Codul Muncii, termenul de prescripție fiind de 6 luni.

Pe fond soluția a fost criticată, deoarece instanța nu a ținut seamă de disp. art. 168 alin. 2 din pe anii 2003-2004 potrivit cărora primele de sărbători au fost incluse în salariul de bază și plătite ca atare. Această situație rezultă și din faptul că reclamanta nu au formulat acțiune și pentru plata primelor pe anul 2003, an în care s-a negociat pentru prima dată cu sindicatul includerea acestor prime în salariu.

Ultima critică a recursului se referă la faptul că tribunalul nu a acordat atenție, atunci când a stabilit suma datorată de recurentă, dispozițiilor art. 168 din sub aspectul cuantumului sumei care se acordă cu titlu de primă în sensul că aceasta nu este echivalentă cu salariul mediu brut pe unitate, ci cu salariul de bază mediu brut pe unitate, cu alte cuvinte aceste prime nu includ și sporurile.

Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurentă, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză Curtea constată că este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, așa după cum se va arăta în continuare:

Este adevărat că potrivit art. 283 alin. 1 lit. e Codul Muncii dreptul la acțiune în cazul neexecutării CCM ori a unor clauze ale acestuia se prescrie în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului, așa cum se susține prin primul motiv de recurs, legea nefăcând nici o diferențiere în ce privește natura acestui drept, însă în ce privește drepturile salariale prin același articol la lit. c s-a prevăzut un termen de 3 ani aplicabil în toate situațiile în care obiectul acțiunii este dat de pretenții salariale, indiferent de izvorul acestora, astfel că instanța de fond în mod corect a respins excepția invocată de recurentă, această critică a recursului fiind nefondată.

Nu există reglementare și nici nu a fost în intenția legiuitorului vreodată ca pentru drepturile salariale să existe termene de prescripție diferite în funcție de izvorul acestora.

Pe fondul cauzei, Curtea constată că susținerile recurentei nu își găsesc reflectarea în probatoriul administrat în cauză, deoarece nimeni nu a contestat că începând cu anul 2003 în urma negocierilor purtate cu sindicatul primele de sărbători urmau a fi incluse în salariu, numai că acest lucru trebuia și probat de către recurentă în sensul de a demonstra cât din creșterea salarială a fiecărui an s-a datorat includerii în salariul de bază a acestor prime.

Această probă nu a fost făcută, astfel că, în mod corect instanța de fond admis acțiunea.

În ce privește cuantumul sumei acordată reclamantei criticile formulate de recurentă sunt întemeiate, întrucât cuantumul fiecărei prime a fost expres reglementat prin ca fiind echivalentul unui salariul de bază mediu brut pe unitate în care nu sunt incluse sporurile și nu echivalentul unui salariu mediu brut pe unitate în care sunt incluse sporurile, astfel cum greșit a stabilit instanța de fond, motiv pentru care în temeiul art. 312 Cod pr. civilă, Curtea va admite recursul și va modifica în parte sentința în sensul reducerii sumei la care a fost obligată pârâta către reclamantă la 6631 lei.

Curtea urmează a menține restul dispozițiilor sentinței.

Pentru aceste motive

In numele legii

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâta SC SA, cu sediul în B, Calea, nr. 239, sector 1, împotriva sentinței civile nr.1110 din 4 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-reclamantă domiciliată in P, str. G-ral. -, nr. 1, Bl. 17,.A,.3,. 16, Județul P și în consecință:

Modifică în parte sus-menționata sentință în sensul că reduce suma la care a fost obligată pârâta către reclamantă la 6631 lei.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 15.07.2008.

Președinte JUDECĂTORI: Marilena Panait, Ioana Cristina Țolu Cristina

- - --- - -- -

Grefier

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120/2006

Tehnored.3 ex./16.07.2008

/

.fond nr- Trib.

Jud.fond R

()

Președinte:Marilena Panait
Judecători:Marilena Panait, Ioana Cristina Țolu Cristina

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1433/2008. Curtea de Apel Ploiesti