Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1687/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul II recurs |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR. 1687/2009-
Ședința publică din data de 25 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Dana Cigan | - - | - JUDECĂTOR 2: Felicia Toader |
- - | - JUDECĂTOR 3: Doina Măduța | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentul pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B, sector 5,-, în contradictoriu cu intimatul rerclamant, cu domiciliul procedural ales în C,-, județul S M și intimații pârâți TRIBUNALUL SATU MARE, cu sediul în S M,-, județul S M, CURTEA DE APEL ORADEA, cu sediul în O, Parcul, nr.10, județul B și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B, sector 5,-, împotriva sentinței civile nr. 564/D din 22 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, având ca obiect: drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi nu se prezintă nimeni, părțile fiind lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că prezentul recurs este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar, având în vedere natura cauzei dedusă judecății, după care:
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, văzând de asemenea și faptul că părțile au solicitat soluționarea recursului de față și în lipsa acestora, în conformitate cu prevederile art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă, instanța constată cauza în stare de judecată și trece la judecarea prezentei căi de atac.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 564/D din 22 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, s-a admis acțiunea reclamantului, în contradictoriu cu pârâții, MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL ORADEA, TRIBUNALUL SATU MARE, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și, în consecință:
A obligat pârâții la plata în favoarea reclamantului a drepturilor salariale cu titlu de spor de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% din indemnizația brută lunară începând cu data de 04.05.2009 și până la acordarea efectivă prin cuprinderea acestuia în indemnizația lunară, actualizate în funcție de rata inflației, calculată de la data scadenței lunare a fiecărei diferențe salariale și până la data plății efective.
Potrivit adresei nr. 10/A 1998 din 11.06.2009 emisă de Tribunalul Satu Mare, reclamantul îndeplinește funcția de grefier cu studii superioare juridice la Judecătoria Carei.
Sporul de 50 % pentru suprasolicitare neuropsihică și risc prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești nu a mai fost acordat personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor, după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000, ca urmare a abrogării textului de lege.
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001, rezultând astfel că acest spor se cuvine și pentru viitor.
Art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă prevede că dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanță.
Noua lege de salarizare a personalului auxiliar de specialitate - OG nr. 8/24.01.2007 - nu vine în contradicție cu decizia Înaltei Curți, ulterioară emiterii ordonanței, această normă nefăcând referiri la sporul de risc și suprasolicitare, motiv pentru care apărarea în acest sens a pârâtului MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR nu a fost primită.
Față de cele de mai sus, instanța, în baza art. 283 și art. 284 Codul muncii raportat la art. 166 Codul muncii, a admis acțiunea reclamantului astfel cum a fost formulată.
În ceea ce privește actualizarea cu indicele de inflație a acestor sume până la data plății efective, tribunalul a considerat-o întemeiată, în virtutea principiului reparării integrale a prejudiciului suferit de reclamant.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentințeei recurate, în sensul respingerii acțiunii.
În dezvoltarea motivelor de recurs, a invocat recurenta motivul de recurs prevăzut de art. 3045 pct. 4 Cod procedură civilă, subliniind faptul că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești.
Arată recurenta astfel că interpretarea dată de instanță în privința personalului auxiliar de specialitate, prin care s-a constatat că OG nr.8/2007 nu face referire la sporul de 50%, nu reprezintă altceva decât o legiferare a unui drept salarial pe care legiuitorul a înțeles să-l abroge expres.
Dovada depășirii limitelor puterii judecătorești este Decizia Curții Constituționale privind conflictul juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească rezultată de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte.
A mai invocat recurenta și motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
În acest sens arată că prin art. 30 din OUG nr. 8/2007 se prevede că de la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe se abrogă prevederile Legii nr. 50/1996, iar recursul în interesul legii soluționat prin decizia nr. 21/10.03.2008 a fost promovat doar pentru interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, în raport cu privederile art. I pct. 42 din OG nr. 83/2000.
În consecință consideră recurenta, că începând cu februarie 2007, sporul de 50% nu mai subzistă pentru personalul auxiliar de specialitate.
În cele din urmă arată că sentința este criticabilă și pentru faptul că a dispus acordarea unor drepturi salariale pentru viitor, cum dreptul reclamantului este unul viitor, dar incert, instanța neputând cunoaște la momentul pronunțării dacă sporurile de serviciu vor continua și pentru viitor.
Intimații nu au formulat întâmpinare și nu și-au precizat poziția procesuală în cauză.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate, instanța constată următoarele:
Reclamantul are calitatea de personal auxiliar de specialitate, îndeplinind funcția de grefier cu studii superioare în cadrul Judecătoriei Carei.
Criticile recurentului axate pe nelegalitatea și netemeinicia sentinței recurate, sunt nefondate, prin raportare la decizia nr. 21 din 10 martie 2008, dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, prin care s-a statuat faptul că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate, au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Împrejurarea că prin art. 30 din OG nr. 8/2007 se prevede că de la intrarea în vigoare a acestei legi de abrogă Legea nr. 50/1996 nu schimbă datele problemei, atât timp cât decizia în interesul legii prin care s-a dat o interpretare generală obligatorie a dispozițiilor legale este ulterioară actelor normative invocate și a avut în vedere întreaga reglementare care vizează salarizarea personalului auxiliar de specialitate din justiție.
În ceea ce privește motivul de recurs invocat cu privire la Decizia nr. 828/27 mai 2009 Curții Constituționale este de precizat că fiind vorba despre un drept salarial, adică de un bun în înțelesul art. 1 al Protocolului nr. 1 al CEDO, urmează a constatat prioritatea jurisprudenței Curții, invocând în acest sens soluția Driha României, interesul reclamantului fiind legitim, la data formulării acțiunii, față de multitudinea de acțiuni admise în spețe identice.
Față de cele ce preced, criticile recurentului fiind nefondate, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, va fi respins recursul ca nefondat, menținând ca legală și temeinică hotărârea recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de recurentul pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B, sector 5,-, în contradictoriu cu intimatul rerclamant, cu domiciliul procedural ales în C,-, județul S M și intimații pârâți TRIBUNALUL SATU MARE, cu sediul în S M,-, județul S M, CURTEA DE APEL ORADEA, cu sediul în O, Parcul, nr.10, județul B și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B, sector 5,-, împotriva sentinței civile nr. 564/D din 22 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 25 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
- judecători fond -
- redactat decizie - judecător - 10.12.2009
- dactilografiat grefier -11.12.2009 - 7 ex.
-comunicat - 14.12.2009 - 5 ex.
- MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în B, sector 5,-
-, cu domiciliul procedural ales în C,-, județul S
- TRIBUNALUL SATU MARE, cu sediul în S M,-, județul S
-CURTEA DE APEL ORADEA, cu sediul în O, Parcul, nr.10, județul B
-MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B, sector 5,-
Președinte:Dana CiganJudecători:Dana Cigan, Felicia Toader, Doina Măduța
