Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 2086/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 2086
Ședința publică de la 11 aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 2: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 3: Doina Vișan
Grefier - -
xxxx
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 28 martie 2008 privind recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, DGFP D PENTRU MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, INSTITUTUL NAȚIONAL AL MAGISTRATURII, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DGFP G, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DGFP G împotriva sentinței 2060 din 7 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, TRIBUNALUL GORJ, TRIBUNALUL DOLJ, CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL GIURGIU, CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din ședința publică de la 28 martie 2008, au fost consemnate în încheierile de ședință de la 28.03.2008 și 04.04.2008, care fac parte integrantă din prezenta și când instanța pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la 11.04.2008.
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Prin acțiunea formulată de petentele - și si înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub nr- s-a solicitat instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, să fie obligate intimatele Tribunalul Gorj, TRIBUNALUL DOLJ, Curtea de APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL GIURGIU, Curtea de APEL BUCUREȘTI, Ministerul Justitiei, Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Generală a Finanțelor Publice G, Direcția Generală a Finanțelor Publice D, Direcția Generală a Finanțelor Publice G și Institutul Național al Magistraturii la plata catre petente a diferentelor de drepturi de natura salariala, echivalente cu sporul de 30% din indemnizatia de incadrare bruta lunara neachitate pentru perioada 10.12.2002 - 25.04.2004 si sporul de 40% din indemnizatia de incadrare bruta lunara pentru perioada 25.04.2004 si pana la data de 01.04.2006, sa fie obligate intimatele la plata in favoarea petentelor a diferentelor de drepturi salariale reactualizate in functie de indicele de inflatie si sa fie obligate intimatele sa inscrie in carnetul de munca indemnizatiile de incadrare brute calculate prin aplicarea sporului de 30% si respectiv 40%, precum si a majorarii prevazute prin nr.HG403/2001, cu cheltuieli de judecata.
În motivarea acțiunii, petentele au arătat că în perioada 01.10.2003 - 30.06.2005 au fost auditori de justiție în cadrul Institutului Național al Magistraturii, iar în data de 15.08.2005 și 01.09.2005 au fost numite judecatori stagiari la Judecătoria Craiova și, respectiv la Judecătoria Giurgiu, iar din 12.12.2005 și10.03.2006 au fost transferate la Judecătoria Tg-Cărbunești, unde sunt și în prezent.
Prin Hotararea nr.185/22.07.2005 a Consiliului National pentru combaterea discriminarii s-a constatat existenta unei discriminari directe potrivit prevederilor art.21 alin.1 si 2 din nr.OG137/2000, retinandu-se ca Asociatia Magistratilor din Romania - Filiala Mat ransmis catre consiliu o petitie cu privire la prevederile unor acte normative referitoare la acordarea unui spor de 40% pentru magistratii care efectueaza urmarirea penala si judeca fapte de coruptie.
Au mai arătat petentele că, prin nr.OUG177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, modificata si completata prin Legea nr.247/2003, s-a stabilit ca,Judecatorii care compun completele specializate pentru judecarea infractiunilor de coruptie primesc un spor de 30% din indemnizatia de incadrare bruta lunara".
Ulterior, acest spor a fost majorat la 40%, iar prin neacordarea lui tuturor magistratilor s-a creat o discriminare care a fost recunoscuta de catre Ministerul Justitiei in calitate de initiator de acte legislative in domeniul justitiei.
Cu privire la procentul de majorare prevazut de nr.HG403/2001, petentele a aratat ca acesta fiind un drept castigat, intimatele nu puteau sa procedeze la retragerea lui in mod unilateral.
În drept, și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.1 alin.2, art.295 alin.1 coroborate cu art.163-166 din Codul muncii si art.2 si art.21 alin.1 din nr.OUG137/2000.
In dovedirea actiunii, petentele a solicitat efectuarea in cauza a unei expertize contabile, cerere care a fost incuviintata de instanta.
Intimata Institutul Național al Magistraturi, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane juridice fără calitate procesuală pasivă, cu motivarea că obigația de plată a auditorilor de justiție se face de către Ministerul Justiției, și a invocat și excepția prescripției dreptului la acțiune, întrucât dreptul la acțiune s-a născut în luna octombrie 2003, iar acțiunea a fost introdusă în luna ianuarie 2007.
Prin întâmpinare, intimata Ministerul Justitiei a invocat excepția de necompetență materială a Tribunalului pentru soluționarea acestui litigiu cu motivarea că, prin acțiune, s-au solicitat drepturi bănești, având forma unei simple acțiuni în pretenții, care este de competența judecătoriei și nu a tribunalului, și excepția prescripției dreptului la acțiune, în baza dispozițiilor Legii nr. 324/2006.
De asemenea, intimata Ministerul Justiției a mai invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât starea de discriminare a fost creeată de către Guvernul României și nu de intimată.
Pe fond, intimata a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata cu motivarea ca drepturile solicitate au fost stabilite de legiuitor exclusiv in favoarea judecatorilor, precum si a celorlalte persoane la care nr.OUG 43/2002 face referire, care compun completele specializate in judecarea infractiunilor de coruptie.
Cu privire la mentinerea procentului prevazut de nr.HG403/2001, Ministerul Justitiei a aratat ca acest act normativ a fost abrogat prin nr.HG687/12.07.2005, insa prevederile sale au fost de fapt abrogate prin art.46 din OUG nr.177/2002 prin care s-a majorat valoarea de referinta sectoriala la 1.833.754 lei.
Pentru situatia in care va in pretentii, Ministerul Justitiei a chemat in garantie Ministerul Finantelor Publice.
În motivarea cererii de chemare în garanție, a invocat art. 19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice în conformitate cu care Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar prin pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
Chemata în garanție Ministerul Finantelor Publice a formulat intampinare, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive, neexistând raporturi juridice de muncă între ea și petente, excepția necompetenței materiale a Tribunalului Gorj de a soluționa această cerere, iar pe fond, respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu motivarea că drepturile solicitate au fost acordate numai judecătorilor care compun complete specializate pentru judecarea infracțiunilor de corupție.
Intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului G, de asemenea, a formulat intampinare și a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive cu motivarea că între ea și petente nu au existat niciodată raporturi contractuale de muncă.
La solicitarea petentelor, în cauză a fost încuviințată, prin încheierea de ședință din 16.04.2007, efectuarea unei expertize contabile, întocmită de expert.
Prin sentința nr.2060/ 07 11 2007, Tribunalul Gorj -Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins xcepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimatele, Ministerul Justiției, DGFP D și DGFP
A respins excepția necompetenței materiale invocate de. Justiției și DGFP
A respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de intimata,. Justiției și DGFP.
A admis in parte cererea formulata de petentele - și împotriva intimatelor Tribunalul Gorj, TRIBUNALUL DOLJ, Curtea de APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL GIURGIU, Curtea de APEL BUCUREȘTI, Ministerul Justitiei, Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Generală a Finanțelor Publice G, Direcția Generală a Generală a Finanțelor Publice G, cu sediul în G,-, județul G și Institutul Național al Magistraturii, cu sediul în B,-, sector 5.
Admite cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice formulată de int. Ministerul Justiției.
A obligat int. Tribunalul Gorj, TRIBUNALUL DOLJ, Curtea de APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL GIURGIU, Curtea de APEL BUCUREȘTI,. Justiției, DGFP D, DGFP G și DGFP G la plata către petenta - a sumei de 14 324 lei și către petenta a sumei de 13 679 lei reprezentând contravaloarea sporului de 30% respectiv 40% din indemnizația de încadrare brută lunară pe perioada 01.10.2003 - martie 2006, sume ce au fost actualizate până în luna august 2007 și care vor fi reactualizate la data plății efective.
A obligat intimata Tribunalul Gorj să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale petentelor.
A obligat intimatele la plata sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
A respins acțiunea pentru perioada 10.12.2002 - 01.10.2003 ca nefondată.
A respins acțiunea față de intimata Ministerul Finanțelor Publice.
A obligat chematul în garanție Ministerul Finanțelor Publice la virarea sumelor necesare achitării drepturilor salariale solicitate de petente.
Pentru a pronunța această sentință,prima instanță a reținut următoarele:
Cu privire la excepția de necompetență materială a tribunalului invocată de intimate, instanța a constat că petentele sunt salariatele intimatei, intre părți existând raporturi de muncă. Faptul invocat de intimată, că prin cererea de față se solicită drepturi bănești, competentă fiind judecătoria în soluționare, nu poate fi reținut de instanță întrucât, competența de soluționare a acțiunilor ce au ca obiect un prejudiciu material din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul (art. 269.) revine, potrivit art. 2 alin. 1 lit. b1 proc.civ. tribunalului.
Pentru aceste motive, instanța urmează să respingă excepția invocată de intimata Ministerul Justiției și intimata
Privitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Justiției, aceasta urmează a fi respinsă întrucât obiectul acțiunii îl reprezintă drepturi bănești care rezultă din raporturile specifice de muncă existente între părți, potrivit art, 295.
De asemenea, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimata DGFP G și ministerul Finanțelor Publice, este neîntemeiată întrucât, potrivit art 15 din HG nr. 83/2005, instanțele judecătorești sunt instituții publice din sistemul justițieie finanțate de la bugetul de stat, iar Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile din responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, conform art. 19 din Legea nr. 505/2002 privind finanțele publice.
În ce privește prescripția dreptului la acțiune, instanța constată că aceasta este neîntemeiată deoarece dreptul la acțiune s-a născut în momentul constatării discriminării create prin acordarea acestor sporuri magistraților care judecau infracțiunile de corupție, discriminare constatată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării prin Hotărârea nr. 185/2005, astfel încât dreptul la acțiune este actual.
Pe fond, instanța reține că, potrivit art. 15 din nr.HG 83/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, instantele judecatoresti si parchetele de pe langa acestea sunt institutii publice din sistemul justitiei, finantate de la bugetul de stat, iar potrivit art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar prin pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
Ca urmare, Ministerul Finantelor Publice in virtutea raspunderii sale privind elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite si in elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete, are calitate procesuala pasiva in cauza dedusa judecatii.
In baza nr.OUG177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, modificata si completata prin Legea nr.347/2004, judecatorii care compun completele specializate pentru judecarea infractiunilor de coruptie potrivit art.28 din Legea nr.78/2000 beneficiaza de un spor de 30% din indemnizatia de incadrare bruta lunara.
OUG nr.24/2004 prevede ca procurorii din cadrul si judecatorii care alcatuiesc complete specializate in infractiuni de coruptie beneficiaza de o majorare a indemnizatiei cu 40%, prin Legea nr.608/2004 pentru aprobarea acestei ordonante fiind extinse categoriile de magistrati care primesc sporuri de 40% prin includerea procurorilor care participa la judecarea acestor cauze, presedintelui, vicepresedintilor, presedintilor sectiei si judecatorilor de la. procurorului general al parchetului de pe langa, adjunctilor acestuia si procurorilor din Parchetul de pe lângă
In conformitate cu Legea nr.608/2004, beneficiaza de sporul de 40% la indemnizatia de incadrare bruta lunara si alte categorii de magistrati, reprezentate de conducerea parchetului de pe langa, procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel si procurorii din cadrul Directiei de investigare a infractiunilor de criminalitate organizata si terorism, procurorii si judecatorii care participa la judecarea cauzelor in care urmarirea penala a fost efectuata de procurorii din cadrul
Prin Hotararea nr.185/22.07.2005, Consiliul national pentru combaterea discriminarii, a retinut ca prevederile nr.OUG177/2002 si Legea nr.24/2004 pentru aprobarea nr.OUG24/2004 aplica un tratament diferentiat intre magistratii care efectueaza urmarirea penala in cauze de coruptie si cei care participa la judecarea acestora, in raport cu ceilalti magistrati.
Prevederile art. 21 alin.1 din nr.OUG137/2000 aprobate si modificate prin Legea nr. 24/2004 stabilesc ca in toate cazurile de discriminare prevazute de ordonanta, persoanele discriminate au dreptul sa pretinda despagubiri proportional cu prejudiciul stabilit prin restabilirea situatiei anterioare sau anularea situatiei de discriminare potrivit dreptului comun.
In preambulul nr.OUG27/29.03.2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei este recunoscuta starea de discriminare creata prin neacordarea sporului de 40% tuturor magistratilor, iar scopul adoptarii acestui act normativ este chiar inlaturarea acestei stari de discriminare.
Ca urmare, cererea petentelor este întemeiată si vor fi obligate intimatele Tribunalul Gorj, Curtea de APEL CRAIOVA si Ministerul Justitiei la plata catre petente a drepturilor banesti calculate de expertul contabil reprezentand diferente salariale cuvenite si neachitate constand in sporul de 30% din indemnizatia de incadrare bruta lunara pe perioada 10.12.2002-25.04.2004 si 40% pe perioada 25.04.2004-29.11.2005, reactualizate in functie de indicele de inflatie vor fi obligate intimatele la inscrierea in carnetul de munca al petentelor a indemnizatiei de incadrare brute calculate prin aplicarea sporului de 30%, respectiv a sporului de 40%.
Potrivit art.15 din nr.HG83/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, instantele judecatoresti si parchetele de pe langa acestea sunt institutii publice din sistemul justitiei, finantate de la bugetul de stat, iar potrivit art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar prin pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
Ca urmare, Ministerul Finantelor Publice in virtutea raspunderii sale privind elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite si in elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete, are calitate procesuala pasiva in cauza dedusa judecatii.
Va fi admisa cererea de chemare in garantie a Ministerului Finantelor Publice, deoarece potrivit art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar prin pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
Împotriva acestei sentințe au declarat pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, DGFP D PENTRU MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, INSTITUTUL NAȚIONAL AL MAGISTRATURII, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DGFP G, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DGFP G, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Pârâtul Ministerul Justiției,în motivarea recursului,a susținut că instanța de fond în mod greșit a dispus acordarea drepturilor bănești reprezentând echivalentul sporului de 30% respective 40 % din indemnizația de încadrare brută lunară începând cu 2003,având în vedere că termenul de prescripție a fost calculat de la data pronunțării Hotărârii nr.185/2005 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării care nu a făcut decât să constate tratamentul discriminatoriu.
A mai susținut recurenta că,pentru perioada 01 10 2003- 31 01 2004,dreptul la acțiune este prescris.
Pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice D, Direcția Generală a Finanțelor Publice G, Direcția Generală a Finanțelor Publice G,în nume propriu și ca reprezentant legal al Ministerului Finanțelor,în motivarea recursului,au arătat,în esență că,în mod greșit instanța de fond i-a obligat să acgite reclamantelor o sumă de bani reprezentând drepturi salariale deoarece nu există raporturi de muncă între părți astfel că nu au calitate procesuală pasivă.
Au mai arătat recurentele că în mod greșit a fost admisă și cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor pentru că între Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor nu există raporturi juridice astfel încât să fie incidente dispozițiile art.60-63 Cod procedură civilă.Ministerul Justiției este ordonator principal de credite așa cum este și Ministerul Economiei și Finanțelor,și are obligația de a dpune diligențele necesare pentru a obține creditele bugetare necesare plății acestor sporuri.
Pârâtul Institutul Național al Magistraturii B,în motivarea recursului,a susținut că în mod greșit a fost obligat la plata sporurilor de 30 % respectiv 40 %
Către reclamante deoarece acestea pe perioada cursurilor auditorii de justiție beneficiază de o bursă conform art.17 din Legea nr.303/2004.Această bursă este egală cu indemnizația prevăzută de lege pentru judecătorii și procurorii stagiari fără adăugarea altor sporuri sau prime.
Recurentul a depus la dosar practică judiciară.
Intimatele,deși legal citate,nu au depus întâmpinare în cauză.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocare de pârâți,a actelor și lucrărilor dosarului,a dispozițiilor legale incidente în cauză,Curtea constată că este nelegală și urmează a fi casată pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a obligat,în solidar,toți pârâții la plata sporului de 30 % respectiv 40 % către reclamante fără a stabili,în concret,cine are calitatea de angajator pentru fiecare relamantă în parte și pentru întreaga perioadă,deoarece reclamantele în perioada 01 10 2003-30 06 2005 au fost auditori de justiție,în perioada 15 08 2005 respectiv 01 09 2005 și până la 12 12 2005 au fost judector stagiar la Judecătoria Craiova respectiv Judecătoria Giurgiu,iar din data de 12 12 2005 respectiv10 03 2006 au fost transferate la Judecătoria Târgu Cărbunești.
Procedând în acest mod instanța de fond a creat o coparticipare procesuală pasivă,deși în cauză nu sunt îndeplinite condițiile art.47 Cod procedură civilă,fiind vorba de raport de muncă care este strict personal iar la plata unor drepturi salariale neacordate nu poate fi obligat decât angajatorul.
In cazul obligațiilor care izvorăsc din raporturile de muncă,regula este că sunt divizibile și nu solidare așa cum în mod greșit a considerat instanța de fond.
In consecință,Curtea,ca urmare a coparticipării procesuale pasive creată de instanța de fond, urmează să admită recursurile formulate de pârâți,să caseze în întregime sentința și să trimită cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Cu ocazia rejudecării,instanța de fond va stabili cine are calitate de angajator pentru fiecare reclamantă în parte,perioada pentru care este obligat angajatorul la plata acestui spor.
Totodată va ține seama și de celelalte motive de recurs invocate de pârâți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile formulate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, DGFP D PENTRU MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, INSTITUTUL NAȚIONAL AL MAGISTRATURII, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DGFP G, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DGFP G împotriva sentinței 2060 din 7 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, TRIBUNALUL GORJ, TRIBUNALUL DOLJ, CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL GIURGIU, CURTEA DE APEL BUCUREȘTI.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță- Tribunalul Gorj,Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 aprilie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Judecători:Mihaela Mitrancă, Lucian Bunea, Doina Vișan
