Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 214/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 214/
Ședința publică de la 27 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 3: Anca Pîrvulescu
Grefier șef sectie -
Pe rol fiind judecarea recursurilor formulate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV împotriva sentinței civile 14/10 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa recurenților pârâți Ministerul Justiției, Curtea De APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV, a intimaților reclamanți, C, precum și a intimaților pârâți Tribunalul Covasna, I Ministerul Economiei Și Finanțelor, Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, învederează instanței că recursurile au fost formulate în termen și scutite de plata taxei de timbru.
Se constată că prin motivele de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art 242 pct. 2 Cod procedură civilă.
Față de actele și lucrările dosarului, precum și față de motivele recursurilor, instanța rămâne în pronunțare.
CURT EA
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 14/10 ianuarie 2008, Tribunalul Covasnaa admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, invocată de pârât.
A admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, C, toți cu domiciliul ales la Tribunalul Covasna cu sediul în Sf. G,-, jud. C în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției cu sediul în B,-, sector 5, Curtea de APEL BRAȘOV cu sediul în B,-, jud. B, Tribunalul Covasna cu sediul în Sf. G,-, jud. C, TRIBUNALUL BRAȘOV cu sediul în B,- (numai în ceea ce-l privește pe reclamantul ) și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării cu sediul în B, nr. 1-3, sector 1, și pe cale de consecință:
A obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV și Tribunalul Covasna la plata sumei de câte 1700 lei către reclamanții:, C, pentru fiecare, actualizată în funcție de indicii de inflație începând cu data de 01.01.2006 până la data plății efective.
A obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV și TRIBUNALUL BRAȘOV la plata sumei de 1700 lei către reclamantul actualizată în funcție de indicii de inflație începând cu data de 01.01.2006 până la data plății efective.
A respins acțiunea reclamanților în contradictoriu cu pârâtul Ministerului Economiei și Finanțelor, ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a respins următoarele:
Raportat la dispozițiile invocate instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Curții de APEL BRAȘOV raportat la data promovării acțiunii, ținând cont că în prezent acest pârât are calitate de ordonator secundar de credite și prin urmare trebuie să stea în judecată alături de restul pârâților, fiind vorba în speță de o recunoaștere a unui drept pentru reclamanții care au promovat prezenta acțiune, iar ca o consecință firească în caz de admitere a cererii, este vorba de plata unor drepturi bănești, obligație ce revine tuturor ordonatorilor de credit.
În privința excepției lipsei calității procesuale pasive a Tribunalului Brașov, acest pârât a fost chemat în judecată doar în ceea ce-l privește pe reclamantul, care în 2005 îndeplinea funcția de judecător la TRIBUNALUL BRAȘOV, fiind vorba de un raport de muncă care dă naștere la drepturi dar și la obligații reciproce. Acest pârât nu a fost chemat în judecată pe motiv că ar fi emis vreun Ordin, competența în acest caz revenind în exclusivitate Ministerului Justiției, și nici în raport cu toți reclamanții, ci pentru motivele de mai sus, astfel că tribunalul a respins și această excepție.
ME. nu are calitate procesuală în cauza de față, raportat la prevederile Legii 146/1997, care stabilesc în mod clar care este instituția căreia îi revine obligația de a colecta fondurile și respectiv de a al împărți la beneficiari, sens în care tribunalul va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât.
Raportat la fondul cauzei tribunalul reține că suma de 1700 lei s-a acordat cu titlu de stimulente financiare doar judecătorilor care au avut o vechime în muncă de până la 3 ani inclusiv, luându-se în calcul doar vechimea în magistratură, care reprezintă un criteriu obiectiv, și care reprezintă așa cum a motivat și Consiliul Național pentru Combaterea discriminării " o discriminare" ce poate fi înlăturată doar prin acordarea aceleiași sume actualizate și reclamanților din prezenta cauză, deoarece criteriul avut în vedere la acordarea stimulentelor stabilite prin Ordinul Ministerului Justiției nr.1921/C/2005 dezavantajează judecătorii care au o vechime mai mare de 3 ani.
Tribunalul a constatat că acțiunea reclamanților este întemeiată, admițând-o în parte, în sensul că a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, și a obligat restul pârâților în calitatea lor de ordonatori de credite, și în temeiul Legii 146/1997 astfel cum a fost modificată și completată, să plătească fiecărui reclamant în parte suma de 1700 lei, care urmează a fi actualizată în raport de indicii de inflație începând cu ianuarie 2006, deoarece stimulentele s-au acordat în decembrie 2005, și până la data plății efective. Se impune aplicarea indicelui de inflație pentru a acoperii prejudiciul produs în patrimoniul reclamanților prin curgerea timpului, între data recunoașterii dreptului și data plății efective.
Împotriva sentinței au formulat recurs pârâții:
Curtea de APEL BRAȘOV critică sentința pentru netemeinicie și nelegalitate considerând că nu există discriminare în cauză, iar hotărârea CNCD invocată ca temei al acțiunii nu are decât caracter de recomandare și nu este obligatorie pentru instanță. Solicită ca instanța să precizeze natura sumei la plata căreia va fi obligată dacă se apreciază că acțiunea este întemeiată, în sensul precizării sumei brute având în vedere că la data când s-a plătit această primă s-a încasat de către judecători suma netă.
Se reiterează excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei părți raportat la obiectul cauzei.
TRIBUNALUL BRAȘOV solicită respingerea acțiunii susținând excepția lipsei calității procesuale pasive și faptul că nu există discriminare în acordarea acestei prime.
Un alt motiv de recurs vizează nelegala obligare a pârâtului la plata sumelor reactualizate cu indicele inflației, dispozițiile art.1088 cod civil prevăzând doar dobânda legală, care poate fi acordată doar d ela data cererii de chemare în judecată.
Ministerul Justiției, prin recursul formulat critică sentința prin prisma art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Se susține că în mod greșit s-a apreciat existența unei fapte discriminatorii ca temei de drept al acțiunii această sumă de bani fiind acordată doar ca stimulent financiar după norme de caracter de recomandare.
Analizând recursurile formulate instanța constată următoarele:
Considerentele pentru care recursul Tribunalului Brașov apreciază că nu are calitate procesuală pasivă sunt neîntemeiate.
Dat fiind raportul juridic dedus judecății, TRIBUNALUL BRAȘOV are calitate de ordonator terțiar de credite, ceea ce justifică calitatea sa procesuală și față de ceilalți pârâți cât și față de obiectul cererii de chemare în judecată și de calitatea reclamantului, judecător la TRIBUNALUL BRAȘOV. Față de calitatea de ordonator de credite se apreciază că și recurenta pârâtă Curtea de APEL BRAȘOV are calitate procesuală în cauză.
Criticile din cadrul celorlalte trei recursuri privitoare la fondul cauzei nu sunt întemeiate.
Într-adevăr, hotărârea CNCD nu are efectul unei decizii de recurs în interesul legii, ea nu dezleagă o chestiune de drept, însă stabilește că starea de fapt expusă prin Ordinul 1921/2005 al ministrului justiției este discriminatorie, reprezintă acte de discriminare conform art.2 alin.1 și 2 și art.6 lit.e, art.8 alin.3 și art.19 alin.4 din OG 137/2000.
Efectele acestei hotărâri nu pot fi schimbate decât dacă se promovează o contestație împotriva ei și este admisă, sau dacă însuși CNCD își revocă hotărârea prin care a constatat discriminarea.
Instanța de judecată nu mai este învestită cu constatarea existenței unei fapte discriminatorii ci cu o acțiune în despăgubiri pentru o faptă discriminatorie deja constatată.
Așadar nu se poate reține apărarea unitară a pârâților prin care se arată că s-au interpretat greșit dispozițiile OG 137/2000 în sensul reținerii existenței faptei discriminatorii.
În ceea ce privește critica privitoare la acordarea dobânzii legale se constată că este neîntemeiată.
Reactualizările cu indicele de inflație pentru suma de 1700 Ron sunt acordate legal deoarece tind la acoperirea întregului prejudiciu constând în devalorizarea monedei naționale de la data nașterii dreptului de creanță și până la plata efectivă a creanței. Practica și doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu despăgubirile.
În ceea ce privește critica referitoare la data de la care curge dobânda, instanța constată că în materia obligațiilor extracontractuale cum este cazul în speță părțile neavând un contract de muncă încheiat, punerea în întârziere realizată prin cererea de chemare în judecată nu este imperativă astfel că această dobândă curge de drept ( și - Teoria generală a obligațiilor).Totuși față de acest motiv de recurs invocat de TRIBUNALUL BRAȘOV, trebuie remarcat că prin sentința prin sentința de fond nu s-au acordat și dobânzi locale astfel încât este nejustificată această critică a sentinței de fond.
Cu privire la motivul de recurs invocat de Curtea de APEL BRAȘOV prin care se solicită a se preciza că suma la care este obligată la plata către reclamanți este sumă brută, instanța de control constată că, deși formulată pentru prima dată în recurs, aceasta este un mijloc de apărare și în conformitate cu art 3041Cod procedură civilă raportat la art. 294 alin 1 teza a II-a și 316 Cod procedură civilă este admisibilă în recurs.
Este evident că în aplicarea art. 55 Cod fiscal și următoarele, la executare, orice sumă ce reprezintă venituri salariale urmează a fi impozitată, legea prevăzând expres veniturile exceptate de la impunere, sumele în cauză nefăcând parte din acea categorie.
Prin urmare, instanța reține că sumele la plata cărora este obligată pârâta sunt sume brute.
Acest motiv de recurs nu a fost invocat și de ceilalți pârâți, însă având în vedere solidaritatea obligației de plată cât și efectele dispozițiilor art.47, 48 Cod procedură civilă, coparticiparea procesuală, invocarea acestui motiv de recurs de către unul din pârâți extinde efectele favorabile ale hotărârii și asupra celorlalți codebitori solidari care nu au această critică în recurs.
Pentru aceste considerente, instanța, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, raportat la art.304 pct.9 Cod procedură civilă și art.47, 48 Cod procedură civilă va admite în parte toate recursurile și va modifica în parte sentința conform celor din dispozitivul prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte recursurile formulate de recurenții pârâți: Curtea de APEL BRAȘOV, TRIBUNALUL BRAȘOV, Ministerul Justiției împotriva sentinței civile 14/2008 a Tribunalului Covasna pe care o modifică în parte în sensul că:
Suma la care au fost obligați pârâții este sumă brută, respectiv 1700 Ron brut.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 27 Februarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier șef sectie, - |
Red AP/7.03.08
Dact AG /17.03.2008
Jud fond /
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Nicoleta Grigorescu, Anca Pîrvulescu
