Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 2231/2010. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

(format vechi nr.1650/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND

CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia Civilă Nr.2231/

Ședința publică din data de 07 aprilie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Petre Magdalena

JUDECĂTOR 2: Ilie Nadia Raluca

JUDECĂTOR 3: Bodea

GREFIER:

*****************************

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenții-reclamanți:, și, împotriva sentinței civile nr.2129 din data de 19.05.2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale - Complet Specializat în Litigii de Muncă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă "" -, având ca obiect"drepturi bănești".

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimata-pârâtă "" -, prin d-nul avocat, cu împuternicire avocațială de reprezentare juridică atașată la fila 19 dosar recurs, emisă în baza contractului de asistență juridică nr.-/2009 lipsind recurenții-reclamanți:, și -.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții împrejurarea că recurenții-reclamanți au depus la dosar, prin serviciul "Registratură" al secției, la data de 30.03.2009, un înscris calificat ca fiind "Note de ședință" - într-un singur exemplar - pe această cale solicitând ca instanța de recurs să ia act de faptul că pricina a rămas fără obiect, în raport de dispozițiile deciziei nr.285 din data de 20.01.2009, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care s-a stabilit competența de soluționare în favoarea Tribunalului Teleorman, ca urmare a conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul Teleorman și Tribunalul Prahova.

Se prezintă în ședință publică intimata-pârâtă "" -, prin avocat, care, având cuvântul, arată că nu mai are cereri și chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de administrat și solicită ca instanța de recurs să ia act de precizările formulate, în scris, de către recurenții-reclamanți, pentru termenul de astăzi, în sensul că cererea de recurs a rămas fără obiect.

Curtea declară dezbaterile închise, potrivit dispozițiilor art.150 Cod proc. civilă și reține cauza în pronunțare, pe aspectul învederat.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:

Prin sentința civilă nr.2129 din data de 19.05.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale - Complet Specializat în Litigii de Muncă, a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții, și -, în contradictoriu cu pârâta -, în favoarea Tribunalului Prahova.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, la termenul de judecată din data de 19.05.2005, pârâtul a invocat excepția de necompetență teritorială de soluționare a cauzei a Tribunalului Teleorman, constatând că domiciliul ales al reclamanților se află pe raza teritorială a Județului

A mai reținut că, potrivit dispozițiilor art.284 alin.2 din Codul muncii, cererile referitoare la judecarea conflictelor de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința, ori după caz sediul și că această competență teritorială este exclusivă, neputând fi înlăturată nici de către părți, nici de către instanță.

Tribunalul a apreciat, având în vedere faptul că reclamanții își au domiciliul ales în județul P, față de textul legal precitat, soluționarea pricinii revine Tribunalul Prahova, sens în care a admis excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Teleorman, invocată de pârât și și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Prahova.

Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs, motivat în termenul legal, reclamanții:, și -, susținând, în primul rând, că prima instanță nu a pus în discuția părților excepția necompetenței teritoriale a instanței și că a soluționat această excepție în absența punctului de vedere al reclamanților, care nu au avut cunoștință de invocarea acesteia, întrucât nu au fost nici citați în acest sens și nici nu le-a fost comunicată vreo întâmpinare prin care să fi fost invocată această excepție.

Recurenții-reclamanți consideră că instanța a nesocotit dreptul lor la apărare, câtă vreme a soluționat cauza fără a le da posibilitatea să-și exprime punctul de vedere asupra excepției invocate, ceea ce face ca hotărârea recurată să apară ca nelegală.

În al doilea rând, susțin că prima instanță a pronunțat o soluție greșită, întrucât Tribunalul Teleorman este instanța competentă să soluționeze cauza cu care a fost investit, ci nu Tribunalul Prahova, în favoarea căruia acesta și-a declinat competența.

Recurenții-reclamanți precizează că, potrivit dispozițiilor art.284 alin.2 din Codul muncii - dispoziții legale cu caracter imperativ, competența de soluționare a conflictului de muncă aparține instanței de la domiciliul reclamantului.

Ori, toți reclamanții din speța de față au domiciliul în județul T, astfel încât competent să soluționeze cererea de chemare în judecatră formulată de aceștia este, conform dispozițiilor art.284 alin.2 din Codul muncii, tribunalul d e la domiciliul reclamanților, adică Tribunalul Teleorman.

Această competență se păstrează indiferent de locul unde își desemnează reclamanții domiciliul ales, pentru comunicarea actelor de procedură, întrucât textul de lege menționat mai sus este imperativ, nu prevede excepții și nici nu lasă loc de interpretare.

În motivarea, în drept, a cererii de recurs, se invocă dispozițiile art.158 alin.3 din Codul d e procedură civilă.

Recurenții-reclamanți au depus la dosar, prin serviciul "Registratură" al secției, la data de 30.03.2009, un înscris calificat ca fiind "Note de ședință" prin care au solicitat ca instanța de recurs să ia act de faptul că pricina a rămas fără obiect, în raport de dispozițiile deciziei nr.285 din data de 20.01.2009, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care s-a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Teleorman, ca urmare a conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul Teleorman și Tribunalul Prahova, aspecte ce s-au consemnat în practicaua prezentei decizii.

Intimata-pârâtă - nu a formulat întâmpinare, însă prin avocatul ales, la termenul din data de 07.04.2009, a solicitat ca instanța de recurs să ia act de precizările formulate, în scris, de către recurenții-reclamanți, în sensul că cererea de recurs a rămas fără obiect, aceste susțineri fiind consemnate, de asemenea, în practicaua deciziei.

Nu s-au administrat probe noi în recurs.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:

Prin sentința civilă nr.2129 din data de 19.05.2008, pronunțată în dosarul nr-, de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale - Complet Specializat în Litigii de Muncă, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a instanței și, în consecință, a fost declinată competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții, și -, în contradictoriu cu pârâta -, în favoarea Tribunalului Prahova, reținându-se că aceștia și-au ales domiciliul la o adresă situată în județul

La rândul său, Tribunalul Prahovaa pronunțat sentința civilă nr.1964 din data de 8 iulie 2008, prin care și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Teleorman și, constatând că s-a ivit un conflict negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, spre competentă soluționare.

Potrivit dispozițiilor art.20 pct.2 din Codul d e procedură civilă:

"Există conflict de competență: - 1. cânddouă sau mai multe instanțe, prin hotărâri irevocabile,s-au declarat necompetentede a judeca aceeași pricină.".

Conform dispozițiilor art.22 alin.3 din Codul d e procedură civilă:

"Dacăcele două instanțe, în conflict, nu se găsesc în circumscripția aceleiași curți de apel, precum și conflictul între două curți de apel, se judecă de Înalta Curte de Casație și Justiție.".

În alin.5, teza a 2-a, al aceluiași articol se prevede că:

"Hotărârea este supusă recursului în termen de 5 zile de la comunicare, cu excepțiacelei pronunțate de Înalta Curte de Casație șiJustiție, careeste irevocabilă.".

Soluționând conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul Teleorman și Tribunalul Prahova, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală, ca regulator de competență, a pronunțat, în dosarul nr- (atașat prezentului dosar), decizia nr.285 din data de 20.01.2009, irevocabilă, prin care a stabilit competența soluționării acțiunii formulate de reclamanții reclamanții, și -, în contradictoriu cu pârâta -, în favoarea Tribunalului Teleorman.

Dat fiind caracterul obligatoriu al deciziei pronunțate de instanța supremă, prin care s-a stabilit, în mod irevocabil, că Tribunalul Teleorman este instanța competentă teritorial să soluționeze cauza în fond, Curtea apreciază că a rămas fără obiect prezentul recurs (ce viza, practic, doar declinarea competenței teritoriale, de către acest tribunal), motiv pentru care îl va respinge, ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de recurenții-reclamanți:, și, împotriva sentinței civile nr.2129 din data de 19.05.2008, pronunțată de către Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale - Complet Specializat în Litigii de Muncă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă -,ca rămas fără obiect.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07.04.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - - -

GREFIER,

red. / tehnored.

2 ex. / 22.04.2009

Jud.fond:;

Președinte:Petre Magdalena
Judecători:Petre Magdalena, Ilie Nadia Raluca, Bodea

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 2231/2010. Curtea de Apel Bucuresti