Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 238/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr- ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.238/
Ședința publică din 24 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 2: Virginia Filipescu
JUDECĂTOR 3: Benone Fuică
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în com.Gugești, jud.V împotriva sentinței civile nr.396/10.11.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-pârât CONSILIUL LOCAL AL COM., cauza având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns:pentru recurentul - reclamant - avocat cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind intimata-pârâtă CONSILIUL LOCAL AL COM..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier; după care:
Reprezentantul recurentului - reclamant depune la dosar împuternicire avocațială cu nr.3/24.02.2010 și copia sentinței civile nr.217/13.03.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea care se contrazice cu sentința civilă recurată, învederând că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri reprezentantului recurentului-reclamant.
Reprezentantul recurentului-reclamant consideră că sentința civilă nr.396/10.11.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea este nelegală și netemeinică, acțiunea formulată de reclamant este întemeiată, motiv pentru care solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra cererii de recurs, înregistrată la Curtea de APEL GALAȚI, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr-.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele.
Prin sentința civilă nr. 396/10.11.2009 pronunțată de către Tribunalul Vrancea, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul V împotriva pârâtului Consiliul Local al com. Gugești jud.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele.
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr- reclamantul, a chemat în judecată civilă Consiliul Local al comunei Gugești pentru plata drepturilor salariale.
A susținut că este primarul comunei Gugești de la data de 10.02.1992 și până în prezent, iar din luna februarie 2002 primit doar îndemnizația pentru funcția ocupată, dar nu a primit sporul de vechime și nici premiile lunare, semestriale și anuale deși este îndreptățit să le primească potrivit art.14,17 și 18 din Legea nr.40/1991.
A fost invocat și art.39 din Legea nr.393/2004 care prevede că durata exercitării mandatului de primar constituie vechime în muncă și reclamantul a mai arătat că prin sentința civilă nr.217/13.03.2008 pronunțată de Tribunalul Vranceai -au fost recunoscute aceste drepturi până în februarie 2008.
Prin întâmpinarea depusă pârâtul a confirmat corectitudinea calculelor făcute de reclamant și a lăsat la aprecierea instanței temeinicia hotărârii.
Acțiunea nu este întemeiată.
Reclamantul ocupă funcția de primar al comunei Gugești așa cum rezultă din sentința civilă nr.5/18.06.2008 pronunțată de Judecătoria Focșani prin care a fost validată alegerea sa în această funcție.
Funcția ocupată de reclamant este funcție de autoritate publică aleasă conform art.61 din Legea nr.215/2001 raportat la anexa 22 din Legea nr.154/1998, iar prin art.57 al.4 din Legea nr.215/2001 se prevede că primarul și viceprimarul nu beneficiază de sporul de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege, acest text fiind în vigoare din 06 iulie 2006.
Potrivit art.3 al.1-5 din OG nr.10/2008, persoanele care ocupă funcții de demnitate publică alese și numite, nu beneficiază de premii, de sporul de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege, unica formă de remunerare fiind îndemnizația lunară.
Nici invocarea art.39 din Legea nr.393/2004 nu justifică temeinicia acțiunii, pentru că potrivit art.35 din această lege primarii au dreptul la o îndemnizație legală.
Art. 39 prevede doar că perioada mandatului constituie vechime în muncă, dar nu prevede acordarea sporului pentru această vechime pe perioada exercitării mandatului.
Reclamantul nu poate beneficia de dispozițiile Legii nt.40/1991 întrucât nu are calitatea de salariat și activitatea sa nu este apreciată de vreun organ ierarhic superior, ci doar de electorat cu ocazia alegerilor locale.
Cum reclamantul face parte din categoria persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică alese și se încadrează în anexa VII/3 a din OG nr.10/2008 la care se referă art.3 precum și pentru celelalte motive de mai sus instanța a constatat că acesta nu beneficiază de drepturile solicitate.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs reclamantul V, considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele motive încadrate în drept în prev. art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă.
A susținut că sentința nu cuprinde motivele pe care se sprijină.
Astfel, a susținut că indemnizația pe care o primește în calitate de primar reprezintă, potrivit art. 19 din Legea nr. 154/1998, baza de calcul pentru drepturile bănești și obligațiile ce se determină în raport cu venitul salarial și, drept urmare, sunt aplicabile dispozițiile legale referitoare la alte drepturi salariale cum sunt sporuri de vechime, premiul lunar și cel anual prevăzute de art. 14, 17 și 18 din Legea nr. 40/1991.
Prin intrarea în vigoare a legii nr. 393/2004, a fost aprobat Cap. II din Anexa nr. 21 la Legea nr. 154/1998, art. 39 din Legea nr. 393/2004, se prevede că durata executării mandatului de primar este vechime în muncă și specialitate și se iau în calcul la acordarea drepturilor bănești.
De asemenea, Tribunalul Vranceaa admis acțiunea sa prin sentința civilă nr. 217/13.03.2008.
În consecință, a solicitat admiterea recursului, în temeiul disp. art. 312 Cod procedură civilă, casarea hotărârii atacate și, în rejudecare, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Intimatul nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță.
Examinând recursul pe baza motivelor arătate de recurent, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile art.304 și 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a dat o corectă interpretare a disp. art. 39 din Legea nr. 393/2004. Astfel, interpretarea corectă nu este cea dată de către recurent, ci este în sensul că, se ia în calcul durata exercitării mandatului de primar ca și vechime în muncă urmând a se acorda drepturi bănești rezultate din aceastadupă încetarea mandatului.
OUG nr. 108/2005 aprobată prin Legea nr. 331/2005 prevede clar și fără nici un echivoc prin art. 2 faptul că, pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, alese și numite, din administrația publică locală, indemnizațiile prevăzute în anexă reprezintăunica formă de remunerarea activității corespunzătoare funcției și reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial.
Alineatul 2 al aceluiași articol prevede căpersoanele arătate la alin. 1 nu beneficiază de sporul de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege.
De asemenea, disp. art. 57 alin. 5 din Legea nr. 215/2001 modificată și completată prevăd că primarul și viceprimarul nu beneficiază de sporul de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege.
Față de aceste dispoziții legale, instanța nu poate da o altă interpretare și să încalce voința legiuitorului.
Cu privire la interpretarea de către recurent a dispozițiilor Legii nr. 40/1991, instanța nu este de acord cu aceasta.
Astfel, ulterior Legii nr. 40/1991 a intrat în vigoare Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică. Art. 20 din acest act normativ arată că indemnizația lunară prevăzută la art. 19 este unica formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției.
Se arată clar, prin disp. art. 24 alin. 3 că, dispozițiile legale referitoare la alte drepturi salariale cum suntsporurile pentru vechimea în muncă, alte sporuri precum șipremiile și stimulenteleacordate persoanelor ale căror salarii de bază se stabilesc potrivit grilelor de salarizare prevăzute în anexele nr. III-VIII, rămân în vigoare. Deci, din interpretarea per a contrario, rezultă că dispozițiile legale referitoare la drepturile salariale menționate mai sus ce se aplică persoanelor salarizate potrivit celorlalte celorlalte anexe în afara nr. III-VIII sunt abrogate implicit (art. 29 prevede că se abrogă orice alte dispoziții cu privire la salarizarea personalului din sectorul bugetar) ori, recurentul a fost salarizat potrivit Anexei nr. II la Legea nr. 154/1998 astfel că nu poate beneficia, potrivit legii, de nici un alt spor sau premiu și stimulent, așa cum s-a arătat mai sus.
Nu are nici o relevanță în cauză sentința civilă nr. 217/13.03.2008 a Tribunalului Vrancea, această hotărâre nefiind obligatorie pentru instanța superioară iar faptul că a fost pronunțată de aceeași instanță nu constituie un motiv de nelegalitate a hotărârii recurate. Instanța poate reveni asupra unei probleme de drept, cu atât mai mult cu cât este instanță de fond, iar diligența în a menține o practică unitară revine instanțelor de recurs.
Față de toate considerentele arătate mai sus, recursul este apreciat ca nefondat, sentința primei instanțe fiind legală și temeinică din toate punctele de vedere, urmând a se respinge în baza disp. art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în com.Gugești, jud.V împotriva sentinței civile nr.396/10.11.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 24 Februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
dec.jud.-/05.03.2010
Tehnored./4 ex./ 08 Martie 2010
Fond:-
Asistenți jud.-
Com. 2 ex.părți/
Președinte:Marioara CoinacelJudecători:Marioara Coinacel, Virginia Filipescu, Benone Fuică
