Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 2470/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SecțiaLitigii de muncă și
asigurări sociale
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2470
Ședința publică din data de 14 august 2008
PREȘEDINTE: Florin Dogaru
JUDECĂTOR 2: Vasilica Sandovici
JUDECĂTOR 3: Aurelia Schnepf
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de către reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 386/14 aprilie 2008, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Arad, în contradictoriu cu pârâta C "" SA, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă consilier juridic în reprezentarea pârâtei intimate și avocat în reprezentarea reclamantului recurent.
Procedura de citare este îndeplinită legal.
Recursul este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul pârâtei intimate depune împuternicire de reprezentare și întâmpinare pe care, în raport de data tardivă a depunerii, instanța a arătat că o califică drept,concluzii scrise".
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în totalitate și pe fond, admiterea acțiunii, arătând că angajatorul nu a ținut cont de adeverințele medicale depuse de reclamant la încadrarea în muncă, iar în prezent este în imposibilitate de a se angaja ca urmare a măsurii luată de societatea pârâtă, depunând și concluzii scrise.
Reprezentantul pârâtei intimate solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii primei instanțe conform motivelor expuse pe larg în întâmpinare. Cu privire la susținerile reclamantului, precizează că nu se contestă boala acestuia, ci doar faptul că nu este boală profesională, pretențiile reclamantului fiind nejustificate.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată că prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță la data de 31 octombrie 2007 reclamantul a chemat în judecată pârâta SNP Sucursala T de petrol A solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 250.000 lei cu titlu de despăgubiri pentru îmbolnăvirea profesională suferită.
În motivarea acțiunii a arătat că a fost angajat al SNP Sucursala T, de Petrol A, ca operator lucrări speciale, iar din vara anului 2007 s-a prezentat la medic pentru investigații medicale si s-a constatat că suferă de o afecțiune cronică, datorită condițiilor toxice în care a lucrat iar posibilitatea unei recuperări medicale integrale nu este posibilă. A mai arătat că în ce privește condițiile de lucru a fost tot timpul în contact cu acid clorhidric, acid fluorhidric si acid acetic și că nu a primit niciodată lapte sau produse lactate si nici materiale igienico sanitare sau echipament de lucru corespunzător mediului toxic; că deși postul se află pe lista locurilor de muncă cu condiții nocive, nu au fost asigurate de către pârâta nici una din condițiile de muncă, astfel că s-a îmbolnăvit iremediabil si tratamentul lunar se ridică la peste 500 lei lunar.
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 269 Codul muncii.
Pârâta SC SA Bad epus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii în principal, prin admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive deoarece reclamantul a indicat ca pârâtă SNP Sucursala T de Petrol A, și în subsidiar, respingerea acțiunii ca nelegală și netemeinică.
În motivarea întâmpinării, a arătat că reclamantul a fost angajat la până la data de 13.11.2007 când a fost disponibilizat prin decizia nr. 206/2007, după privatizarea societății în 2004, denumirea societății este SA, iar în luna august 2006 Sucursala Taf ost radiată din Oficiul Registrului Comerțului T, astfel că SNP SA Sucursala T - de Petrol A nu are calitate procesuală pasivă.
Cu privire la fondul cauzei a arătat că acțiunea este neîntemeiată, reclamantul fiind angajat ca operator lucrări speciale sonde, care era o muncă grea cu unele riscuri, dar reclamantul a acceptat acest tip de muncă când a semnat contractul individual de muncă și a beneficiat pentru această muncă de un spor de 15 %.
Cu privire la bolile de care suferă reclamantul, acestea nu au fost provocate de mediul și condițiile în care și-a desfășurat activitatea, în cadrul societății nefiind declarată boală profesională nici una din bolile de care suferă reclamantul, iar din controalele medicale periodice la care a fost supus, nu a rezultat că ar suferi de asemenea boli cronice.
Prin sentința civilă nr. 386/14.04.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr- s-a respins acțiunea reclamantului, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut, în esență, că reclamantul s-a îmbolnăvit după de a fost în prealabil disponibilizat, nefiind în evidența medicală cu boli profesionale, și nici boala de care suferă nu a fost declarată ca boală profesională, potrivit art. 8 din Legea nr. 418/2004.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, tribunalul a reținut că C SA este persoană juridică care a preluat în urma radierii din Registrul Comerțului a Sucursalei din T, toate obligațiile asumate de sucursală, considerent pentru care excepția invocată a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în totalitate și pe fond, admiterea acțiunii.
Motivându-și recursul, reclamantul a criticat sentința arătând că nu pot fi reținute susținerile pârâtei în sensul că avea cunoștință de la angajare, de condițiile în care urma să-și desfășoare activitatea, cât timp pârâta nu i-a asigurat condițiile corespunzătoare de protecție și muncă, precum și materiale igienico-sanitare, așa cum rezultă din contractul colectiv de muncă și Codul muncii, iar pe de altă parte pârâta nu a contestat afirmațiile sale, și anume că nu i s-ar fi asigurat condițiile de muncă expres prevăzute în anexa 17, 18 din Contractul colectiv de muncă, la care prima instanță nu face referire.
S-a mai criticat sentința cu privire la motivarea reținută, că pentru munca prestată ar fi beneficiat de un spor de 15% din salariul de încadrare, făcându-se confuzie între sporul de muncă grea și condițiile de muncă, ambele fiind prevăzute în Contractul colectiv de muncă, acordarea unui spor pentru munca depusă nejustificând că neasigurarea condițiilor de muncă, după cum s-a făcut abstracție și de actele medicale depuse la dosar.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și art. 3041Cod procedură civilă.
Examinând sentința pronunțată în raport cu motivele de recurs invocate și cu actele și lucrările dosarului, Curtea constată recursul nefondat.
Astfel, reclamantul-recurent a fost angajat al C SA - Sucursala T - de Petrol A, până la data de 13.11.2007, când a fost disponibilizat prin decizia nr. 206/2007.
Postul pe care a fost angajat era de operator lucrări speciale sonde, munca pe care o presta fiind una grea, reclamantul acceptând acest tip de muncă încă de la data angajării, conform contractului individual de muncă, având cunoștință despre natura muncii, precum și condițiile în care urma să-și desfășoare activitatea, beneficiind și de un spor de muncă grea în procent de 15% din încadrare.
Din adresa emisă la data de 27.02.2008, de medicul specialist T - competentă medicină de întreprindere (fila 97 dosar fond), rezultă că reclamantul a fost angajat la de Petrol A din anul 1996 pe post de sondor șef, iar din anul 2002 i s-a schimbat încadrarea în conducător auto-operator pe agregatul de cimentare.
Examenul clinic efectuat anual din 2000 (exceptând anul 2006 când reclamantul nu s-a prezentat la controlul medical periodic) de către acest medic, nu a evidențiat nicio afecțiune cronică în ce-l privește pe reclamant; cu ocazia controlului medical efectuat în 24.04.2007, reclamantul nu prezenta acuze subiective, iar examenul clinic general nu a evidențiat modificarea obiectivă, el fiind declarat "clinic sănătos".
Potrivit susținerilor aceluiași medic, reclamantul a prezentat rezultatul investigațiilor efectuate în luna mai 2007, respectiv august 2007, în data de 24 septembrie 2007, însă nu a mai putut lua legătura cu acesta, medicul fiind în delegație.
De asemenea, din adresa nr. 2977/2.04.200 8 a Spitalului Clinic municipal A - Secția clinici medicina muncii, rezultă că bolile prezentate de pacient nu pot fi etichetate și declarate ca boli profesionale.
Prin urmare, în perioada de dinaintea disponibilizării, respectiv începând cu anul 2002, reclamantul a fost încadrat conducător auto-operator pe agregatul de cimentare, fiind pentru această nouă meserie, iar la controalele periodice efectuate nu s-a evidențiat cu niciuna din afecțiunile cronice menționate în actele medicale existente la dosarul cauzei, iar perioadele de concediu medical au fost acordate pentru alte boli decât cele reclamate.
În conformitate cu dispozițiile art. 8 din Legea nr. 418/2004, modificată, privind statutul profesional specific al medicului de medicină a muncii, este de atribuția medicului de medicină a muncii să declare cazurile de boli profesionale, conform metodologiei aprobată de Ministerul Sănătății, să țină evidența, să supravegheze și să înregistreze bolile legate de profesie.
Ori, cât timp reclamantul nu a fost evidențiat de acest medic cu boli de natura celor evidențiate în înscrisurile medicale atașate la dosar, iar potrivit susținerilor medicului șef Secție Clinică Medicina (fila 36 dosar fond), aceste boli prezentate de pacient nu pot fi evidențiate și declarate ca boli profesionale, nu se mai impunea efectuarea unui raport de expertiză medico-legală pentru a se stabili existența vreunei legături de cauzalitate între afecțiuni și locul de muncă, cu atât mai mult cu cât acestea, au fost evidențiate după ce reclamantul nu a mai lucrat la unitatea pârâtă, just instanța de fond considerând irelevantă, de asemenea, și efectuarea adresei solicitate de către unitatea clinică de specialitate, pentru a verifica dacă s-a efectuat declararea emisiilor de noxe de către unitatea angajatoare.
În consecință, cum sentința atacată este legală și temeinică sub aspectul motivelor de recurs invocate și cum în cauză nu sunt date nici alte motive de casare de ordine publică, ce s-ar putea invoca din oficiu, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 386/14 aprilie 2008, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Arad, în contradictoriu cu pârâta C "" SA.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14 august 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
aflată în concediu de odihnă
pentru care semnează
SECȚIE
- -
GREFIER
- -
Red. /29.08.2008
Tehnored.: M/ 2 ex./01.09. 2008
Prim inst.: și
Președinte:Florin DogaruJudecători:Florin Dogaru, Vasilica Sandovici, Aurelia Schnepf
