Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 2574/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(2026/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2574/
Ședința din ședința publică de la 22.04.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Ceaușescu
JUDECĂTOR 2: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 3: Amelia Farmathy
GREFIER - -
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentul-pârât MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE împotriva sentinței civile nr.4480/28.05.2008 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.19197/3/LM/2007 în contradictoriu cu intimatul-reclamant și intimații-pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL NEAMȚ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri formulate, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, având în vedere că părțile au solicitat ca judecata să se desfășoare și în lipsă, Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin recursul înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 25.03.2009, recurentul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a criticat în contradictoriu cu intimații, Ministerul Justiției și Libertăților, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, Parchetul de pe lângă Tribunalul București și Ministerul Finanțelor Publice, soluția cuprinsă în dispozitivul sentinței civile nr.4480/28.05.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.19197/3/LM/2007.
În dezvoltarea criticilor formulate, recurentul susține că hotărârea mai sus identificată a admis în mod nelegal solicitarea intimatului persoană fizică de actualizare cu indicele de inflație a sumelor datorate și excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului Ministerul Justiției, deși intimatul a avut calitatea de auditor de justiție în perioada 2001-2003, perioadă în care a fost indemnizat din fondul gestionat de Ministerul Justiției.
Recurentul a susținut că nu există o bază legală pentru plata reactualizării sumelor datorate, hotărârea instanței de fond fiind imposibil de executat în condițiile în care nu există prevederi bugetare în acest sens în bugetul său.
Recurentul a criticat soluția instanței de fond și în ceea ce privește respingerea cererii de chemare în garanție a intimatul Ministerul Finanțelor Publice, arătând că acest din urmă intimat asigură finanțarea instituțiilor publice, dispozițiile art.60 Cod pr.civilă fiind pe deplin aplicabile și în cazul raporturilor juridice izvorâte din raporturi de dreptul muncii.
În drept recurentul și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
Intimații, legal citați, nu au formulat întâmpinări.
Asupra recursului, Curtea reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.4480/28.05.2008, instanța de fond a obligat în solidar intimații persoane juridice, cu excepția Ministerului Economiei și Finanțelor, să plătească intimatului-reclamant contravaloarea sporului de vechime pentru perioada 22.01.2004-01.12.2006 actualizată cu indicele de inflație, să completeze carnetul de muncă cu mențiunile legale, admițând excepția lipsei calității procesuale pasive pentru Ministerul Economiei și Finanțelor și respingând cererea de chemare în garanție a acestui din urmă intimat ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
Recurentul nu a criticat soluția pe ansamblu, ci doar anumite părți ale acesteia,motiv pentru care analiza Curții va viza aceste aspecte.
Referitor la reactualizarea sumelor datorate cu indicele de inflație aplicabil la data plății efective, Curtea observă că instanța de fond nu a motivat în fapt sau în drept acordarea acestei reactualizări.
lipsa motivării Tribunalului, Curtea reține că acordarea reactualizării a urmărit menținerea valorii economice a sumelor datorate cu titlu de spor de vechime, sume ce fac parte integrantă din indemnizația datorată cu titlu de salariu, intimatului-reclamant. Salariul reprezintă, dincolo de valoarea nominală a banilor ce îl compun, o valoare economică reflectând cantitatea de produse și servicii pe care o poate achiziționa salariatul ce are ca unică sursă de venit retribuția lunară primită din partea angajatorului său.
reprezintă o consecință a devalorizării monedei naționale în care sunt plătite salariile. Pentru a păstra valoarea economică a salariului este necesar ca acesta să reflecte procesul inflaționist prin acoperirea diferențelor de valoare reală a salariului între data plății efective a acestuia și data la care a devenit exigibil. Prin această măsură, drepturile salariale nu cresc, chiar dacă aparența nominativă a banilor încasați este mai mare, ei își mențin aceeași valoare economică în timp.
Aceeași soluție se impune și în cazul sumelor datorate cu titlu de sporuri, pentru că acestea alcătuiesc partea variabilă a salariului, reprezentând, prin urmare, drepturi salariale.
Împrejurarea că recurenta nu are capitol distinct al bugetului pentru acoperirea plății acestor sume, nu este de natură să nege dreptul intimatului-reclamant de a-și primi drepturile salariale nemicșorate ca efect al procesului inflaționist. Dacă ar fi plătit la termenele de exigibilitate aceste sume, recurentul nu ar fi fost în situația de a suporta contravaloarea reactualizării, fapt pentru care culpa îi revine, alături de ceilalți intimați obligați la plată.
Cât privește pretinsa lipsă de temei, Curtea subliniază faptul că o hotărâre judecătorească, intrată în puterea lucrului judecat, este un temei legal de acordare a sumelor datorate, indiferent de capitolele bugetului stabilit pentru instituția publică.
Potrivit dispozițiilor art.41 din Legea nr.53/2003, aplicabile și în cazul magistraților, angajatorul nu poate modifica cuantumul salariului datorat în lipsa unei prevederi legale contrare și în lipsa acordului salariatului. Neacordarea reactualizării ar echivala cu plata unui drept salarial mai mic decât cel real datorat, în condițiile în care nu există nici un temei legal pentru micșorarea dreptului salarial datorat.
Critica privind admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției este nefondată față de mențiunile exprese ale dispozitivului sentinței, unde intimatul Ministerul Justiției apare ca fiind obligat la plată, prin urmare nu poate fi vorba despre o lipsă a calității procesuale pasive. Curtea invită recurentul să lectureze cu atenție dispozitivul sentinței civile nr.4480/28.05.2008, o asemenea conduită fiind pe deplin suficientă pentru a răspunde pct.II din motivele de recurs.
În privința cererii de chemare în garanție, Curtea remarcă faptul că instanța de fond nu a motivat nimic în considerentele sentinței în legătură cu soluția acestei cereri, soluție ce se regăsește în dispozitiv.
și de această dată lipsa motivării, Curtea reține că nu există raporturi de muncă între intimatul-reclamant și intimatul-pârât, chemat în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor.
Litigiul soluționat de instanța de fond are la bază raporturi juridice de dreptul muncii, or între intimatul-reclamant și Ministerul Economiei și Finanțelor nu există asemenea raporturi obligaționale. Dacă instanța ar fi acceptat pretenția intimatului-reclamant de obligare a Ministerul Economiei și Finanțelor (în prezent Ministerul Finanțelor Publice) să aloce fondurile necesare pentru acordarea drepturilor salariale restante ar fi însemnat să depășească limitele competenței sala generale și să interfereze în activitatea specifică a celorlalte două puteri ale statului de drept. Legea bugetului este de competența Parlamentului, Guvernul fiind abilitat să întocmească proiectul legii și să-l supună votului plenului Parlamentului, eventualele rectificări fiind, de asemenea, atribuția puterii executive și legislative.
O instanță judecătorească nu poate decide crearea unor noi capitole în bugetul de stat, buget al cărui proiect este întocmit de Ministerul Finanțelor Publice. Raporturi de muncă există între intimatul-reclamant și ceilalți intimați, fiind fără relevanță legăturile administrative ce se stabilesc de către aceștia, direct sau indirect, cu Ministerul Finanțelor Publice.
Fondurile necesare acoperirii plăților vor fi asigurate de Statul Român, întrucât greșeala de a nu le fi acordat a fost stabilită în sarcina unor instituții publice ce reprezintă concretizări ale puterii exercitate de entitatea statală.
Acest adevăr nu stabilește însă raporturi juridice între intimatul-reclamant și Ministerul Finanțelor Publice, după cum nu-l poate obliga direct pe acest din urmă intimat la plata sumelor datorate. Nu este culpa Ministerului Finanțelor Publice că ceilalți intimați nu au plătit la timp drepturile salariale în forma în care aceste drepturi au fost prevăzute de actele normative în vigoare.
Împrejurarea că prin intermediul Ministerului Finanțelor Publice urmează a fi deblocate sumele necesare plăților, împrejurare legată de modalitatea de desfășurare a exercițiului bugetar anual, nu poate atribui prin ea însăși, în lipsa oricărei culpe a chematului în garanție, calitate procesuală pasivă într-un litigiu izvorât din neplata la timp a drepturilor salariale.
Reținând ansamblul argumentelor prezentate, Curtea apreciază recursul ca nefondat și, în temeiul dispozițiilor art.312 Cod pr.civilă, urmează să-l respingă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-pârât MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE împotriva sentinței civile nr.4480/28.05.2008 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.19197/3/LM/2007 în contradictoriu cu intimatul-reclamant și intimații-pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL NEAMȚ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex./13.05.2009
Jud.fond:;
Președinte:Maria CeaușescuJudecători:Maria Ceaușescu, Lizeta Harabagiu, Amelia Farmathy
