Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 268/2010. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
Secția de itigii de muncă și asigurări sociale
DOSAR NR-
Decizia civilă nr. 268
Ședința publică din data de 19 februarie 2010
PREȘEDINTE: Maria Ana Biberea
JUDECĂTOR 2: Florin Dogaru
JUDECĂTOR 3: Marinela
Grefier:
Pe rol se află judecarea recursului declarat de către pârâta SC " " SRL B împotriva sentinței civile nr. 1532/3.11.2009 pronunțată de către Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședință publica au lipsit părțile.
Procedura completă.
Recursul este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța, văzând că s-a solicitat judecarea în temeiul art. 242 Cod procedură civilă, reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 1532/3.11.2009, Tribunalul Arada admis acțiunea civilă formulată de reclamantul față de pârâta SC " " SRL B și în consecință a obligat pârâta să plătească reclamantului contravaloarea zilelor de concediu de odihnă aferent timpului lucrat în 2009, în cuantum de 285 lei și drepturile salariale aferente lunilor martie și aprilie, a respins cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă reconvențională, a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanța a reținut ca parata nu a dovedit ca a achitat reclamantului plata zilelor de concediu de odihna aferente anului 2009, in condițiile in care chiar din decizia de concediere rezulta că reclamantul nu a beneficiat de concediu de odihna in anul 2009.
A mai reținut ca parata nu a făcut nici dovada drepturilor salariale pe lunile martie si aprilie 2009 si ca situația financiara dificila nu are relevanta in cauza.
In ce privește cererea reconvenționala a reținut ca nu s-a probat nici fapta ilicita si nici pretinsul prejudiciu.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal societatea pârâtă.
Arată că suma datorată de societate cu titlu de salariu este de fapt în valoare de 1000 lei pe luna martie, deoarece contractul cu A SA a încetat la data de 31 martie 2009 și 500 lei contravaloare preaviz.
Mai arată că la data respectivă a insistat ca A SA să efectueze plata serviciilor efectuate pe luna martie 2009, însă acesta a promis că va plăti în momentul în care încasează de la populația A contravaloarea serviciilor efectuate către aceasta; că reclamantul nu s-a preocupat să obțină contracte conform fișei postului, ci a neglijat obiectivul pe care îl avea societatea, pierzând contractele existente și obiectivul, aducând prejudicii materiale societății; că acesta nu a fost preocupat să obțină avizele de port armă pentru personalul din subordine, fapt care a condus la pierderea contractului; că a predat autoturismul într-o stare avansată de degradare, necesitând multiple reparații.
In ce privește zilele de concediu de odihnă arată că în perioada de preaviz nu a solicitat reclamantului să presteze activitate în alt obiectiv; că nu este de acord cu plata cheltuielilor de judecată, deoarece societatea are conturile blocate și numeroase debite de recuperat.
Recursul este întemeiat în drept pe dispozițiile art. 3041cod procedură civilă.
Reclamantul intimat, deși legal citat, nu a depus întâmpinare prin care să-și exprime punctul de vedere față de cererea de recurs.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs invocate, a dispozițiilor ar. 3041cod procedură civilă, instanța a apreciat recursul neîntemeiat, urmând a-l respinge cu următoarea motivare:
In mod corect prima instanță a reținut că reclamantul este îndreptățit la plata drepturilor salariale pe lunile martie și aprilie.
Pentru luna martie, pârâta a recunoscut că datorează reclamantului salariul.
In ce privește luna aprilie 2009, în această lună reclamantul a fost în termenul de preaviz, care în cazul său este de 30 de zile.
Pe durata preavizului, reclamantul a continuat să presteze activitate în cadrul societății pârâte, contractul de muncă încetând la expirarea termenului de preaviz - 1 mai 2009, conform deciziei nr. 271/ 1 mai 2009.
Din însăși cuprinsul deciziei de concediere rezultă că în anul 2009, reclamantul nu a beneficiat de zile de concediu de odihnă, astfel că susținerile pârâtei conform căreia reclamantul nu este îndreptățit la contravaloarea zilelor de concediu de odihnă sunt neîntemeiate.
Pentru angajarea răspunderii materiale a reclamantului, pârâta trebuia să facă dovada îndeplinirii condițiilor răspunderii materiale a reclamantului, respectiv cauzarea unui prejudiciu, fapta ilicită a reclamantului, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția.
Pârâta nu a făcut dovada că reclamantul nu și-a îndeplinit culpabil atribuțiile de serviciu și că prin aceasta ar fi cauzat un prejudiciu societății.
Simpla depunere la dosar a comenzii societății nu face dovada deteriorării de către reclamant a autoturismului de serviciu, reclamanta nedepunând la dosar dovezi din care să rezulte starea de degradare în care reclamantul ar fi predat autoturismul.
Mai mult, din situația mijloacelor fixe predate nu se menționează că autoturismul ar fi fost predat avariat, preluarea făcându-se fără obiecțiuni.
În fine, deși pârâta recurentă susține că nu trebuia obligată la plata cheltuielilor de judecată pentru că are conturile blocate și pentru că a fost de acord să rezolve litigiul într-un mod amiabil, instanța constată că impunerea acestei obligații de către instanță este legală întrucât ea s-a opus constant, într-o formă sau alta, pretențiilor reclamantului și, pierzând procesul, nu se putea respinge în aceste condiții solicitarea lui întemeiată pe prevederile art. 274 Cod procedură civilă.
Față de cele de mai sus, în baza art. 312 alin. 1 cod procedură civilă, va respinge recursul declarat de către pârâtă ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta SC " " SRL împotriva sentinței civile nr. 1532/3.11.2009 pronunțată de către Tribunalul Arad - Secția contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 februarie 2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. MB/dact. MB
2 ex.
8.04.2010
Primă instanță:
, - Tribunalul Arad
Președinte:Maria Ana BibereaJudecători:Maria Ana Biberea, Florin Dogaru, Marinela