Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 327/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 327/
Ședința publică de la 15 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 3: Anca Pîrvulescu
Grefier șef sectie -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta - SRL, împotriva sentinței civile nr. 44/17.01.2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 9 aprilie 2008, când partea prezentă a pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 15 aprilie 2008.
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 44/2008 a Tribunalului Brașov, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta - domiciliată în B,-, Bl.1, 1,.26 în contradictoriu cu pârâta - SRL cu sediul în B,-.
A fost obligată pârâta să achite reclamantei suma de 725 lei reprezentând contravaloare ore suplimentare prestate în favoarea societății pârâte.
A fost obligată pârâta să achite reclamantei suma de 1.000 lei reprezentând daune morale.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta a fost angajată în cadrul societății pârâte pe durată nedeterminată, începând cu data de 1.09.2007, astfel cum rezultă din copia contractului individual de muncă depus la dosar (filele 2-3 ).
Funcția pe care a fost angajată este aceea de vânzător, fapt reținut din fișa postului depusă la dosar - fila 4.
Prin acțiune reclamanta solicită plata orelor suplimentare efectuate, arătând că a lucrat zilnic peste programul normal de lucru, prestând activitate si sâmbăta și duminica.
Potrivit art.1169 din Codul civil, sarcina probei incumbă celui care formulează o pretenție în fața instanței de judecată, sarcina contraprobei revenind părții potrivnice.
O derogare există de la această regulă în materia dreptului muncii, art.287 din Codul Muncii stipulând faptul că, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Reclamanta a depus la dosar contractul individual de muncă- fila 2- semnat de ambele părți contractante în care se prevede ca durată a timpului de lucru- 8 ore pe zi, 40 ore pe săptămână.
Totodată martora - fila 47 relatat că în magazinul respectiv se lucrează în două ture, magazinul fiind deschis de la orele 6,00 la 21,00, inclusiv sâmbăta și duminica. Martora a mai arătat faptul că reclamanta a lucrat și sâmbăta și duminica. De asemenea își realiza sarcinile de serviciu cu conștiinciozitate.
Instanța a înlăturat ca fiind nesinceră și părtinitoare depoziția martorei. Relatările martorei cum că reclamanta lucra 6 ore pe zi sunt contrazise de înscrisul depus la dosar- fila 2, din către rezultă programul acesteia de 8 ore pe zi. Faptul că acest contract a fost înlocuit cu altul nu prezintă nici o relevanță întrucât acest fapt s-a produs ca urmare a intervenției Inspectoratului Teritorial d e Muncă, și nu din inițiativa proprie a părților contractante.
Instanța a reținut faptul că reclamanta este minoră, astfel că programul normal de lucru la acesteia nu poate depăși 6 ore zi. Ceea ce depășește această normă constituie muncă suplimentară ce se impune a fi retribuită ca atare.
Rezultă din contractul încheiat că reclamanta a început activitate în data de 1.09.2007 iar în data de 1.10.2007 a fost concediată( decizie de concediere - fila 26).
Luând în calcul câte 2 ore pe zi lucrate suplimentar cât și prestarea activității în program normal de lucru( 8 ore) într-o zi nelucrătoare( sâmbăta sau duminica), instanța concluzionează că reclamanta este îndreptățită să primească suma de 725 lei ( astfel cum a solicitat prin acțiune), fiind chiar în cuantum redus decât cel cuvenit. Apreciind astfel instanța avut în vedere faptul că orele suplimentare se plătesc cu un spor de 100% din salariul de bază, conform dispozițiilor art. 41 lit.c din contractul colectiv de muncă la nivel național iar reclamanta beneficia de un salariu de 440 lei lunar.
Pentru aceste considerente, instanța a apreciat ca fiind întemeiat primul petit și în temeiul art.120 din Codul Muncii l - a admis și a dispus obligarea pârâtei la achitarea către reclamantei a suma de 725 lei reprezentând contravaloare ore suplimentare prestate în favoarea acesteia.
Cât privește petitul privind daunele morale se reține că potrivit art. 269 din Codul Muncii, angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul".
Instanța a apreciat că prin modul în care a fost tratată de reprezentanții societății pârâte reclamanta a suferit și un prejudiciu moral care se impune a fi reparat. Se apreciază că suma de 1.000 lei este suficientă pentru acoperirea acestui prejudiciu și în temeiul art. 269 din Codul Munciia admis în parte acest petit.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurenta - SRL criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că reclamanta nu s-a mai prezentat la serviciu din data de 20.09.2007, situație față de care i s-a desfăcut contractul de muncă, începând cu data de 1.10.2007. Se mai arată că atâta timp cât există o neconcordanță între fișele de pontaj și contractul individual de muncă, instanța de fond trebuia să lămurească aceste chestiuni.
În criticile de recurs se mai arată că reclamanta nu mai putea beneficia de plata orelor suplimentare pentru că acestea au fost recuperate prin acordarea de zile libere și de plata pe întreaga lună cât a fost angajată.
Sentința mai este criticată pentru modul cum a fost soluționat capătul de cerere privind acordarea daunelor morale, că prima instanță nu a precizat în ce constă prejudiciul moral și care sunt criteriile de evaluare a acestuia.
Prin întâmpinare s-a invocat nulitatea recursului pentru nemotivare, în temeiul disp. art. 302 ind.1 alin 1 lit c referitoare la nemotivarea recursului, excepție pe care instanța o va respinge având în vedere că declarația de recurs, a fost motivată în termenul legal, prevăzut de disp. art. 3014Cod procedură civilă
Examinând sentința primei instanțe în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins în baza disp. art. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
Prima instanță a reținut în mod corect starea de fapt și a pronunțat o sentință legală și temeinică.
În aprecierea probatoriului administrat în cauză, prima instanță în mod corect a înlăturat depoziția martorei, care de altfel se afla în grad prohibit de lege, pentru audierea sa în calitate de martoră. În raționamentul său, instanță a pornit în mod corect, de la culpa angajatorului, care nu a verificat vârsta angajatei și nu a respectat dispozițiile codului muncii cu privire la durata zilei de lucru a minorului. Modificarea ulterioară a contractului de muncă încheiat cu reclamanta, nu poate conduce instanța la convingerea că a fost respectat programul de lucru de 6 ore, program pe care ar fi trebuit să îl aibă aceasta. În mod corect a fost înlăturat înscrisul - pontaj -, depus de unitatea angajatoare, întrucât acest înscris, emană de la partea respectivă, iar relațiile dintre părți nu erau tocmai amiabile, pentru a exprima în mod real timpul efectiv lucrat de reclamantă. (neglijență la întocmirea contractului de muncă, reclamație la ITM formulată de reclamantă).
Nu poate fi reținută nici afirmația din recurs cu privire la faptul că reclamata a beneficiat de zile libere, întrucât această susținere nu a fost dovedită cu nici un mijloc de probă.
Prin urmare prima critică din recurs nu poate fi primită și în consecință va fi respinsă ca nefondată.
În ceea ce privește acordarea daunelor morale, instanța de fond în mod corect a acordat aceste despăgubiri dat fiind faptul că la dosar s-a depus certificat medico-legal, din care rezultă că reclamanta a suferit o serie de leziuni traumatice, prin lovire cu un corp dur, care puteau proveni din data de 20.09.2007, perioadă în care lucra la recurentă. S-a apreciat așadar că prin agresiunea care s-a exercitat asupra sa, reclamanta a suferit un prejudiciu moral, care se impune a fi compensat printr-o sumă modică, de 1000 lei.
Pentru toate aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins în baza disp. art. 312 Cod procedură civilă
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta - SRL împotriva sentinței civile nr. nr. 44/17.01.2008 a Tribunalului Brașov.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 15 Aprilie 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier șef sectie, - |
Red NG/21.04.2008
Dact AG/12.05.2008
Jud fond I / N.
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Nicoleta Grigorescu, Anca Pîrvulescu
