Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 3291/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.1926/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.3291/
Ședința publică de la 13 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 2: Uță Lucia
JUDECĂTOR 3: Rotaru Florentina
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul, împotriva deciziei civile nr.493/R din data de 28.01.2009 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze Privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr- (7303/2008), în contradictoriu cu intimații Academia de Studii Economice - Institutul Național de Dezvoltare Economică și.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatorul, personal, lipsind intimațiiAcademia de Studii Economice - Institutul Național de Dezvoltare Economică și.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că s-a depus la dosar prin intermediul serviciului "registratură" al acestei secții la data de 07.05.2009, note scrise din partea contestatorului.
Contestatorul, personal, interpelat fiind, arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Curtea, constatând cauza în stare de judecată acordă contestatorului cuvântul în susținerea contestației în anulare.
Contestatorul, personal, având cuvântul, susține oral motivele contestației în anulare, solicitând a se observa că în calitatea sa de angajat și nu de pensionar a prestat o activitate mai mult de 8 ani și astfel, instanța de control judiciar, prin decizia pronunțată, nu a apreciat corect asupra materialului probator și nici nu a cântărit situația creată, dat fiind faptul că pârâta a dispus în mod abuziv asupra drepturilor bănești cuvenite acestuia, încălcând dispozițiile legale.
De asemenea, solicită a se observa că prin contestația formulată a făcut referire la prevederile art.63 din pr.civ. în sensul că, cererea de chemare în garanție se judecă odată cu cererea principală, însă, în cauza de față atât cererea de chemare în judecată cât și cererea de chemare în garanție, au fost respinse, cu toate că în continuare apare citat angajatorul respectiv, Academia de Studii Economie - Institutul Național de Dezvoltare Economică, chiar dacă singurul făptaș al cauzei este intimatul care a procedat la semnarea tuturor documentelor și care nu și-a asumat fapta creată.
Față de această împrejurare, apreciază că intimatul are calitate procesuală pasivă în cauza dedusă judecății.
Cu privire la excepția invocată de intimatul, solicită a se observa că programul funcționa în baza unei convenții în care erau implicați toți salariații.
În ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive a intimatului, contestatorul personal, solicită a se observa că acesta nu s-a prezentat niciodată în fața instanței, însă a depus la dosar întâmpinare în ultima zi, și față de faptul că la acea dată a fost în imposibilitate de a lua cunoștință de punctul intimatului prin întâmpinarea formulată, a formulat cerere de amânare a pricinii; cerere ce a fost respinsă de către instanță.
Față de faptul că intimatului i s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, consideră instanța de control judiciar a mers pe o cale greșită, sens în care, solicită admiterea contestației în anulare astfel cum a fost formulată și motivată în scris.
Curtea, în temeiul art.150 pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.5345 din data de 04.07.2008, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, s-a respins cererea principală, formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul, ca introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și s-a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în garanție a Academiei de Studii Economice - Institutul Național de Dezvoltare Economică.
Recursul formulat de recurentul împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr.493/R din data de 28.01.2009 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze Privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Împotriva acestei decizii a instanței de recurs s-a formulat contestație în anulare de către recurentul, întemeiată în drept pe dispozițiile art.317 pr.civ. prin care s-au susținut următoarele:
În primul rând, contestatorul a susținut că procedura de chemare a ambelor părți pentru judecarea pricinii nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii, întrucât pentru primul termen, stabilit aleatoriu la data de I 01.2009, deși partea pârâtă a transmis cerere de amânare, iar reclamantul a depus cerere de amânare a procesului, pentru a se da posibilitatea ambelor părți de a-și susține cauza, instanța a respins cererea de acordare a altui termen de judecată.
În al doilea rând, contestatorul a arătat că instanța de recurs a omis din greșeală să cerceteze unele din motivele invocate de reclamant și în consecință a respins greșit recursul, fără cercetarea cauzei în fond.
În privința excepția lipsei calității procesuale pasive, s-au enunțat prevederile art. 282 Codul muncii și s-a învederat că pârâtul era prepus al angajatorului, cu sarcini și prerogative stabilite, inclusiv cea de coordonare a activității reclamantului conform organigramei anexate.
S-a menționat că pârâtului i-a fost conferită calitatea procesuală de funcția care i-a permis să coordoneze activitatea programului, de relațiile directe de subordonare cu salariatul și de dreptul de dispune măsuri, răspundere acestuia putând fi antrenată deopotrivă pentru încălcarea legii și crearea de conflicte de muncă.
S-a mai invocat că art. 41 pr. civ. prevede că orice persoană care are folosința de drepturi civile, poate să fie parte în judecată și că potrivit legii, persoanele își exercită drepturile și își îndeplinesc obligațiile, iar actele juridice sunt actele persoanelor însăși.
S-a precizat că instanța de recurs, deși a făcut referire la document, nu a examinat din omisiune Convenția privind crearea Rețelei naționale de Centre, semnată la 24.07.2000 de către, și 5 Camere de comerț, care stabilea modalitățile de realizare a cursurilor, deși această convenție era baza juridică, economică și administrativă a programului, considerată un contract, în care pârâtul și reclamantul prin atribuțiile lor, erau părți în realizarea programului, iar analizarea și acceptarea Convenției ca act juridic făcea inutilă orice referire la încheierea unui nou contract între pârât și reclamant.
S-a adăugat că nu este uzuală încheierea unui contract individual de muncă între un director și un salariat și nu există vreun text de lege care să prevadă obligativitatea acestui contract.
Referitor la întâmpinarea pentru cererea de recurs s-a arătat că aceasta nu a fost depusă de pârât în termenul prevăzut de lege și ca atare reclamantul nu a avut timpul necesar pentru a lua cunoștință de problemele ridicate în întâmpinare și a pregăti apărarea, fiind privat de dreptul la un proces echitabil.
În privința adresei pârâtului nr.163/16.09.2005, s-a arătat că dispoziția de suprimare a activității "fără a se mai organiza noi cursuri" este abuzivă, iar prin încălcarea mai multor articole din Codul muncii, au fost aduse prejudicii tuturor participanților la program.
S-a susținut că există o legătură directă de cauzalitate între demisia reclamantului și scrisoarea 103 datată 16.09.2005, solicitându-se cercetarea acestui motiv sub toate aspectele, pentru interpretarea corectă a datelor și modificarea în consecință a hotărârii.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție, s-au enunțat prevederile art. 63 pr. civ. s-a solicitat reanalizarea acesteia, ca urmare a îndreptării erorilor.
Analizând actele dosarului, prin prisma motivelor de contestație în anulare întemeiate pe dispozițiile art.317 pr.civ și art.318 pr.civ. Curtea reține următoarele:
Potrivit art.317 alin.1 pct.1 pr.civ. o hotărâre irevocabilă poate fi atacată pe calea contestației în anulare atunci când procedura de citare cu partea nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii.
Așadar, pentru a exista acest motiv de contestație în anulare este necesar ca procedura de chemare pentru termenul când a avut loc judecata pricinii să nu fi fost legal îndeplinită față de partea care a exercitat prezenta cale de atac extraordinară, în speță față de contestatorul.
Verificând procesul verbal întocmit de cel însărcinat cu înmânarea actului de procedură, aflat în dosarul instanței de recurs, Curtea constată că acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de art 100 pr.civ. ceea ce înseamnă că procedura cu partea recurentă a fost legal îndeplinită pentru termenul când s-a judecat în fond recursul.
De altfel, astfel cum rezultă din practicaua hotărârii supuse prezentei căi extraordinare de atac, contestatorul a fost prezent la termenul când s-a judecat recursul, având posibilitatea de a-și susține oral apărările în cauză.
Cum contestația în anulare reprezintă o cale de atac extraordinară ce poate fi exercitată doar în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege, Curtea constată ca fiind nefondat primul motiv de contestație în anulare, de vreme ce din probele administrate în cauză nu a rezultat faptul că instanța de recurs, care a pronunțat decizia atacată în cauză, a judecat pricina în fond cu încălcarea procedurii de citare cu partea recurentă, în sensul dispozițiilor art.317 alin.1 pct.1 pr.civ.
În privința celui de al doilea motiv de contestație în anulare, întemeiat pe dispozițiile art.318 teza a II-a pr.civ. Curtea reține că instanța de recurs nu a omis din greșeală să examineze vreunul dintre motivele de casare cu care a fost învestită de către recurent.
Astfel, în privința excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, instanța de recurs a reținut ca fiind nefondată critica adusă hotărârii recurate de către recurentul reclamant, avându-se în vedere că pârâtul a avut calitatea de directorul adjunct de la Institutul Național de Dezvoltare Economică și că între acesta și recurentul reclamant nu s-a încheiat un contract individual de muncă sau un act adițional de formare profesională, care să îi confere calitate procesuală pasivă în litigiul de dreptul muncii dedus judecății.
S-a mai constatat în recurs că pârâtul nu poate avea calitatea de parte în cauză, de vreme ce nu a fost angajatorul recurentului reclamant, Academia de Studii Economice din fiind aceea care a avut calitatea de angajator al recurentului reclamant, astfel cum rezultă în mod neîndoielnic din contractul individual de muncă nr. 1138/1/24.03.2003 depus la dosar.
Referitor la adresa nr.103/16.09.2005 invocată în cauză de către recurentul reclamant, rin p. care se aducea la cunoștința Directorului CCINA B faptul că "Programul în colaborare cu Camerele de Comerț se aproprie de finalizare datorită încetării finanțării internaționale oferită de Geneva" și că "în perioada 16 septembrie - 4 noiembrie va avea loc pregătirea lucrărilor de disertație pentru cursanții interesați și eligibili de a obține Diploma de Studii B, fără a se mai organiza noi cursuri.", instanța de recurs a reținut că această adresă a fost semnată de către pârâtul în calitate de director adjunct al Institutului Național de Dezvoltare Economică, iar nu în calitate de persoană fizică și ca atare, a constatat că nu există identitate între acesta și titularul obligației deduse judecății.
Prin hotărârea instanței de recurs s-a mai avut în vedere că pârâtul nu l-a împiedicat pe recurentul reclamant să-și exercite sarcinile de serviciu, din înscrisurile depuse la dosar rezultând că recurentul reclamant a fost cel care a avut inițiativa încetării raporturilor de muncă cu angajatorul Academia de Studii Economice, conform art.79 Codul muncii, prin demisie.
Legat de rolul activ al judecătorului, instanța de recurs a reținut că prima instanță nu a încălcat prevederile art.129 alin.5 pr.civ. la dosar fiind depuse suficiente dovezi referitoare la raporturile de muncă ale recurentului reclamant.
De asemenea, instanța de recurs a constatat că instanța de fond a respectat prevederile art.129 alin.1 pct.6 și art.261 alin.1 pct.5 pr.civ, în considerentele hotărârii recurate fiind arătate atât obiectul cauzei, susținerile părților, cât și motivele de fapt și de drept care au fost avute în vedere la soluționarea cauzei.
Critica recurentului referitoare la faptul că procesul nu a fost echitabil, a fost înlăturată de către instanța de recurs, motivat de faptul că acesta a avut posibilitatea să își facă apărările necesare cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârât prin întâmpinare, fiindu-i acordat un termen de judecată în acest sens, astfel cum rezultă din încheierea de ședință de la termenul din 7.03.2008.
În privința cererii de chemare în garanție, instanța de recurs a avut în vedere prevederile art.60 - 63 pr.civ. și a arătat că soluționarea acestei cereri a depins de modul în care a fost judecată cererea principală.
În consecință, pentru toate considerentele expuse, Curtea reține că instanța de recurs a răspuns detaliat la toate argumentele folosite de către recurent în dezvoltarea motivelor de recurs întemeiate dispozițiile art.304 pct. 5, 7, 8 și 9 pr.civ. situație în care va respinge contestația în anulare ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, contestației în anulare formulată de contestatorul, împotriva deciziei civile nr.493/R din data de 28.01.2009 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze Privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr- (7303/2008), în contradictoriu cu intimații Academia de Studii Economice - Institutul Național de Dezvoltare Economică și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 13.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
-
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
15.06.2009
Jud. recurs: -; -; -
Președinte:Cristescu SimonaJudecători:Cristescu Simona, Uță Lucia, Rotaru Florentina
