Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Sentința 38/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
SENTINȚA Nr. 38
Ședința din Camera de Consiliu de la 29 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dorina Stoichin
JUDECĂTOR 2: Corneliu Maria Cristian Duță
Asistent judiciar - -
Asistent judiciar Augusta
Grefier
XXXX
Pe rol rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la 25 2008, privind acțiunea formulată de reclamanții și, împotriva pârâților STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CRAIOVA și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL MEHEDINȚI, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din ședința publică de la 25 2008, au fost consemnate într-o încheiere separată care face parte integrantă din prezenta sentință.
CURTEA
Asupra acțiunii de față.
Prin acțiunea înregistrată la data de 22 mai 2008, reclamanții și, procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia d A au chemat în judecată pârâții Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor, Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA și Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL MEHEDINȚI pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar, pe perioada 1.09.2000 la zi actualizate cu indicele de inflație de la data plății, urmând ca sumele să fie calculate printr-o expertiză de specialitate, iar pentru reclamanta plata să se facă începând cu data de 1.09.2006, urmând ca acest spor să fie acordat și pe viitor; să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă iar pârâtul Ministerului Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor datorate.
În motivare au arătat că în ședința din 10 martie 2008 ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general prin Decizia nr. 21, iar în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești a constatat că: "Judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate" beneficiau de " un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Acest text de lege a fost însă abrogat prin art. 1 pct. 42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea legii nr. 50/1996.
OG. Nr. 83/2000 este o ordonanță ordinară emisă cu încălcarea dispozițiilor art. 114 din Constituția României, în vigoare la data respectivă, reglementând domenii ce nu pot face decât obiectul legilor organice.
Potrivit art. 114 alin. 1 din Constituția României, în redactarea anterioară revizuirii din 2003, " Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice", iar în baza art. 72 pct. 3 lit. h și 1 din aceeași lege fundamentală, prin lege organică se reglementează: h) organizarea și funcționarea Consiliului Superior al magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului public și a Curții de Conturi; 1) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele și protecția socială.
Or, salariul este un element esențial alo raporturilor de muncă din instanțele judecătorești și trebuia reglementat numai prin lege organică.
În concret, OG nr. 83/2000 a abrogat mai multe legi organice și ordonanțe de urgență (Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească, Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, OUG nr. 24/2000 și legea nr. 50/1996 privind salarizarea magistraților), încălcându-se astfel principiul ierarhiei actelor juridice.
Prin raportarea la dispozițiile Legii nr. 24/2004 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, norma legală ordinară - ordonanța - nu poate modifica dispozițiile unui act normativ de nivel superior, respectiv legea.
În baza art. 41 alin. 2 din Constituția României, salariații au dreptul la măsuri de protecție socială ce privesc securitatea și sănătatea salariaților,regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condițiile deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și alte situații specifice, stabilite prin lege, iar în temeiul art. 53 din Constituția României (art. 49 la data abrogării, preluat întocmai după revizuire), "exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor, desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav".
Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.
Sporul de 50% din salariul de bază brut lunar "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică" de care beneficiau magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate, a fost abrogat neconstituțional, cu încălcarea dispozițiilor art. 41 alin. 2 și 53 din Constituția României, precum și ale art. 1 din protocolul I la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, măsura nefiind proporțională cu situația care a determinat-o și aducând atingere înseși existenței dreptului.
La data stabilirii acestui drept în baza art. 47 din Legea nr. 50/1996, legiuitorul a avut în vedere condițiile în care magistrații își desfășoară activitatea, caracterizate ca fiind de risc și suprasolicitare neuropsihică, existente în aceeași formă și astăzi. De altfel, dispozițiile art. 155, 156, 236, 239 și 241 pct. 1 lit. d din Codul muncii prevăd obligativitatea acordării sporurilor.
Situația este similară celei privind sporurile de vechime în muncă, unde ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, prin decizia nr. XXXVI/7.05.2007, admis recursul în interesul legii, stabilind ca dispozițiile art. 33 alin. 1 din Legea nr. 50/1996, în raport cu prevederile art. 1 pct. 32 din OG nr. 83/2000, art. 50 din OUG nr. 177/2002 și art.6 alin. 1 din OUG nr. 160/2000 se interpretează,în sensul că judecătorii, procurorii și ceilalți magistrați, precum și persoanele care au îndeplinit funcția de judecători financiari, procurori financiari sau de controlori financiari în cadrul Curții de Conturi a României beneficiau și de sporul pentru vechimea în muncă, în cuantumul prevăzut de lege.
În Uniunea Europeană, stresul în muncă reprezintă a doua problemă de sănătate legată de activitatea profesională, după afecțiunile dorsale, printre cele mai des întâlnite probleme de sănătate la locul de muncă. Acesta afectează 28% dintre angajații în muncă poate fi cauzat de riscuri psihodociale cum sunt proiectarea activităților, organizarea muncii și managementul, de exemplu: solicitări profesionale deosebite și posibilități reduse de control asupra propriei activități sau probleme cum ar fi violența și hărțuirea la locul de muncă.
Unele riscuri fizice cum sunt zgomotul și temperatura din mediul de muncă pot, de asemenea, să cauzeze stresul în muncă. Prevenirea stresului în muncă constituie unul din obiectivele formulate în Comunicatul Comisiei Europene privind noua strategie în domeniul securității și sănătății în muncă.
Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în muncă a elaborat o serie de fișe informative destinate să ajute la abordarea stresului în muncă și a cauzelor acestuia. Fișa este destinată celor care doresc să trateze problema stresului la locul de muncă. "Informații suplimentare", de la sfârșitul acestei fișe, conține trimiteri la surse informative existente, inclusiv la alte fișe informative elaborate de Agenție.
Comisia Europeană a pus în aplicare unele măsuri care au scopul de a garanta securitatea și sănătatea lucrătorilor. Directiva cadrul 89/391 prevede reglementări fundamentale în domeniul securității și sănătății în muncă, care afirmă cu claritate obligația angajaților de a asigura securitatea și sănătatea la locul de muncă, inclusiv cu referire la efectele stresului în muncă. Toate statele membre au implementat această directivă în legislația proprie iar unele dintre acestea au elaborat, în completare, ghiduri de prevenire a stresului în muncă.
În conformitate cu abordările din Directiva cadrul pentru a elimina sau a reduce stresul în muncă, angajatorii trebuie: să prevină riscurile de stres în muncă, prin identificarea acelor solicitări și presiuni ale activității care ar putea să genereze niveluri crescute și de durată ale stresului și prin stabilirea angajaților care pot fi afectați; să acționeze în mod adecvat pentru evitarea vătămărilor produse de stres.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, pentru ca în cazul în care se admite acțiunea reclamanților, să ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare bugetului Ministerului public pe anul 2008, care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamanților.
Prin întâmpinare, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție solicită respingerea acțiunii ca prescrisă pentru perioada 1 2000 - 14 aprilie 2005, cu motivarea că, față de data formulării acțiunii, în temeiul dispozițiilor art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă "dreptul la acțiune având un obiect patrimonial se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege", respectiv termenul de 3 ani.
Referitor la fondul cauzei solicită respingerea acțiunii ca inadmisibilă cu motivarea că reclamanții au solicitat acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată și modificată, text de lege care s-a aflat în vigoare de la data de 1 octombrie 2000, când a fost emisă OG nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1006 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, care a abrogat în mod expres acest articol.
A formulat întâmpinare și DGFP M prin care solicită respingerea cererii de chemare în garanție Ministerului Economiei și Finanțelor.
Examinând acțiunea, Curtea o găsește nefondată și o va respinge pentru următoarele considerente:
Reclamanții au calitatea de procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia de A iar la data de 14 aprilie 2008 au formulat cerere de chemare în judecată prin care au solicitat ca pârâții să fie obligați la plata sporului de suprasolicitare neuropsihică de 50 % pentru perioada 01 2000 la zi, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație de la data plății, iar pentru reclamanta, plata să se facă începând cu 1 2006, urmând ca acest spor să fie acordat și pe viitor, obligarea pârâților să efectueze mențiune corespunzătoare în carnetele de muncă și obligarea pârâtului MEF să aloce fondurile.
Conform art.283 alin.1 lit.c Codul muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator .
Conform art. 166 alin.1 Codul muncii, dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
Prin decizia nr. 21/ 10 martie 2008 ÎNALTA CURTE de Justiție și Casație a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și a statuat că,n interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernuluinr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
În consecință,dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 au fost în vigoare în tot acest timp iar reclamanții aveau posibilitatea să formuleze acțiune prin care să solicite plata acestui spor.
Astfel că dreptul la acțiune s-a născut la data la care debitorii obligației nu au mai plătit acest spor și trebuia exercitat în termenul de 3 ani prevăzut de art.283 alin.1 lit e Codul muncii și art.166 Codul muncii.
Acest termen a fost depășit în raport de data înregistrării cererii de chemare în judecată deoarece de la data de 01 10 2000 respectiv 01 09 2004 până la data de 08 04 2008(data introducerii acțiunii) au trecut mai mult de 3 ani, și în consecință instanța urmează să respingă acțiunea ca fiind prescrisă.
În conformitate cu art.137 Cod procedură civilă,instanța nu va mai analiza motivele care privesc fondul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARAȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamanții și, cu domiciliul în Dr. Tr. S,-, jud. M împotriva pârâților Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor B,-, sect. 5, Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție B, Bd. - nr. 15, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA,- și Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL MEHEDINȚI cu sediul în Dr. Tr. S,-.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 29 2008.
PREȘEDINTE Judecător Asistent judiciar
- - - - -
Asistent judiciar
Augusta
Grefier
Red. Jud.
8 ex/IE/27.10.2008
Președinte:Dorina StoichinJudecători:Dorina Stoichin, Corneliu Maria Cristian Duță
