Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 389/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.389
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 28.05.2008
PREȘEDINTE: Virginia Filipescu
JUDECĂTOR 2: Elena Romila
JUDECĂTOR 3: Viorica Mihai
GREFIER-
-.-.-.-.
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea recursurilor declarate de recurenții DIRECTIA GENERALA A FINANȚELOR PUBLICE G și CASA JUDETEANA DE PENSII G împotriva sentinței civile nr.1878/19.12.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-pârâți SC SA G, SC SRL G și intimatul-reclamant, având ca obiect drepturi bănești.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 26.05.2008 care s-au consemnat în încheierea din aceeași zi, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat soluționarea cauzei la data de 28.05.2008.
CURTEA:
Asupra recursurilor înregistrate la Curtea de APEL GALAȚI, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, sub nr-.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Inițial, prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Galați, sub nr. 1501/2006, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtele Casa Județeană de Pensii G și Direcția Generală a Finanțelor Publice G, pentru a fi obligate să restituie suma de 5.169 lei reprezentând contribuția de asigurări sociale plătită în plus în anii 2003-2005, cu cheltuieli de judecată.
A motivat că în perioada iunie 2003 - decembrie 2005 au fost colectate și virate către bugetul asigurărilor sociale de stat de către angajatorii săi, contribuții de asigurări sociale, calculate la o bază de calcul mai mare decât cea prevăzută de art. 23 din Legea nr. 19/2000.
Prin sentința civilă nr. 867 din 26.06.2006 s-au admis excepțiile invocate de pârâte și s-a respins acțiunea civilă a reclamantului pentru lipsa calității procesuale pasive a acestora.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că potrivit art. 28 alin. 3 din Legea nr. 19/2000 în cazul în care contribuția lunară de asigurare socială achitată de contribuabili este mai mare decât contribuția datorată, suma plătită în plus se regularizează ulterior conform procedurilor stabilite de CNPAS.
A reținut instanța de fond că pârâta Casa Județeană de Pensii nu are calitate procesuală pasivă deoarece angajatorul este cel care a reținut și virat contribuția de asigurări sociale.
Referitor la lipsa calității procesuale pasive a Direcției Generale a Finanțelor Publice G instanța de fond a reținut că între reclamant și pârâte nu există raporturi de drept fiscal ci numai cu angajatorul.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul considerând-o nelegală.
Prin decizia civilă nr. 644/02.10.2006, Curtea de APEL GALAȚIa admis recursul, a casat sentința civilă nr. 867/26.06.2006 a Tribunalului Galați și a trimis cauza în rejudecare la aceeași instanță.
S-a reținut că excepțiile promovate trebuie puse în discuția părților din proces.
Excepția lipsei calității procesuale active sau pasive - este o excepție de fond, absolută.
Potrivit art. 128 alin. 2 Cod procedură civilă în cazul în care pârâtul invocă o excepție procesuală se va da cuvântul acestuia pentru aos usține și apoi reclamantului pentru a se putea apăra.
În cauză, instanța de fond a încălcat dreptul la apărare al reclamantului recurent nedându-i posibilitatea să se apere cu privire la excepția lipsei calități procesuale pasive invocată de pârâta Casa Județeană de Pensii
Din încheierea de ședință din 23.06.2006 (fila 51 dosar fond) rezultă că instanța de fond a pus în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice dându-se cuvântul reprezentantului pârâtei DGFP cât și apărătorului recurentului-reclamant.
Din aceeași încheiere rezultă că și pârâta Casa Județeană de Pensii Gai nvocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa dar nu rezultă că s-a dat cuvântul în apărare reclamantului prin apărătorul său.
În lipsa acestei mențiuni rezultă că instanța de fond nu i-a dat posibilitatea reclamantului-recurent să-și formuleze apărările în cauză.
Sub acest aspect hotărârea pronunțată de către instanța de fond este nelegală.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr- la Tribunalul Galați.
Reclamantul a solicitat chemarea în judecată și a pârâtelor SRL G și - A G, în vederea opozabilității.
Pârâta Casa Județeană de Pensii Gaf ormulat cerere de chemare în garanție a Direcției Generale a Finanțelor Publice G pentru ca, în cazul în care cade în pretenții, să fie obligată chemata în garanție la plata contravalorii contribuției de asigurări sociale aferente perioadei iunie 2003-deembrie 2005, respectiv suma de 5169 lei și cheltuielile de judecată.
Și-a întemeiat cererea pe dispozițiile Ordonanței de Guvern nr. 86/2003 și Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1644/2003 potrivit cărora de la 01.01.2004 creditor bugetar pentru aceste contribuții este chemata în garanție.
Prin sentința civilă nr. 774 din 06.04.2007 s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor Direcția Generală a Finanțelor Publice G și a Casei Județene de Pensii
S-a respins cererea principală și cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul - împotriva SC SRL G și SC - SA G pentru lipsa calității procesuale pasive în cauză.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond în rejudecare a reținut că reclamantului, în calitate de salariat la SC - SA G și SC SRL Gis -a reținut contribuția pentru asigurări sociale conform Legii nr. 19/2000.
S-a mai arătat că reținerea din salariu a acestor sume se face de către angajator, salariatul având dreptul la restituirea lor de asemenea de la angajatori, iar nu direct de la unitatea la care au fost virate sumele respective, astfel că față de acțiunea principală pârâtele nu au calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privește pe intervenientele SC SRL G și SC - SA G instanța de fond a reținut că în baza art.113 din Codul d e procedură fiscală sunt în drept, în calitate de debitori bugetari la restituirea sumelor plătite în plus față de obligația fiscală.
Conform art. 1 din nr. 1644/2003 începând cu data de 01.01.2004,activitatea de declarare și colectare a creanțelor bugetare reprezentând contribuții sociale se realizează de Ministerul Finanțelor Publice, prin unitățile fiscale teritoriale, a mai reținut instanța de fond.
Având în vedere că plata contribuției de asigurări sociale a fost făcută către bugetul asigurărilor sociale de stat, iar nu Casei de Pensii sau Direcției Generale a Finanțelor Publice, instanța de fond a reținut că aceste unități nu au calitate procesuală pasivă în cauză, restituirea sumelor putându-se, în cauză, cere de la Ministerul Finanțelor Publice prin Agenția Națională de Administrare Fiscală.
În atare condiții, a reținut instanța de fond, ambele acțiuni civile urmează a fi respinse pentru lipsa calității procesuale pasive în cauză.
S-a mai reținut de către instanța de fond că angajatorii au posibilitatea ca pe calea compensației, să rețină sumele achitate în plus anilor anteriori, din sumele pe care le datorează în prezent lunar, la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Împotriva acestei hotărâri reclamantul - și pârâtele interveniente SC SRL G și SC - SA G au declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 774 din 06.04.2007 considerând-o nelegală.
Prin decizia civilă nr. 779/11.09.2007, Curtea de APEL GALAȚIa admis recursurile, a casat sentința civilă nr. 774/06.04.2007 a Tribunalului Galați și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
S-a reținut că în soluționarea cauzei de față se pornește greșit considerându-se că litigiul în cauză ar fi de natură fiscală reglementat de prevederile Codului fiscal și Codului d e procedură fiscală.
Dacă litigiul ar fi de natură fiscală competența de soluționare ar aparține secțiilor specializate ale și Curților de Apel, respectiv secțiilor de contencios administrativ și fiscal.
Potrivit art. 154 din Legea nr. 19/2000 litigiul privește asigurările sociale de stat, iar conform art. 155 lit. a din aceeași lege, Tribunalele - secțiile specializate privind asigurările sociale, judecă litigiile privind modul de calcul și depunere a contribuției de asigurări sociale, soluționarea acestor litigii făcându-se în contradictoriu cu casele teritoriale de pensii conform art. 156 din lege.
Potrivit art. 28 din Legea nr. 19/2000 contribuția individuală de asigurări sociale se reține și se virează de către angajator caselor teritoriale de pensii, care colectează și țin evidența acestor contribuții, plata făcându-se prin trezoreriile județene în conturile caselor județene de pensii (cont 22.090.403) conform pct. 21 capitolul A Secțiunea II din Ordinul nr. 340/2001 de aplicare a Legii nr. 19/2000.
Deci, până la data de 01.01.2004 dată de la care se aplică Ordonanța de Guvern nr. 86/2003 și Ordinul nr. 1644/2003 al Ministerului Finanțelor Publice, aceste contribuții se virau în conturile Caselor Județene de Pensii.
Această situație rezultă și din circulara nr. 5690/3 din 13.01.2006 a Casei Naționale de Pensii.
Și după data de 01.01.2004 contribuțiile pentru asigurări sociale - cote angajat se depun tot la Trezorerie în același cont ca venituri bugetare ale bugetului de asigurări sociale de stat, dar colectarea lor intrând în atribuțiile Ministerului Finanțelor Publice și unitățile sale subordonate - care au calitate de creditor bugetar conform art. 27 din Ordonanța de Guvern nr. 86/2003.
Evidențele pentru asigurați a acestor sume încasate cu titlu de contribuții de asigurări sociale se ține în continuare tot de către casele teritoriale de pensii.
De altfel, dispozițiile Legii nr. 19/2000 și ale Ordinului nr. 340/2001 referitor la modul de încasare, evidențe, etc. a acestor contribuții nu s-a modificat.
Deci, în cauză, în cadrul, litigiului privind asigurările sociale de stat calitatea procesuală pasivă nu poate avea decât Casa Județeană de Pensii ca unitate teritorială a Casei Naționale de Pensii și Asigurări Sociale.
Și dispozițiile art. 18 din Ordinul nr. 1644/21.12.2003 prevăd ca în situația în care sumele cu titlu de contribuție socială datorate numai de angajator sunt mai mici decât sumele care se suportă de acesta, diferența de restituit se va solicita de la Casele Județene de Pensii.
De altfel și Casa Județeană de Pensii G în întâmpinarea depusă în dosar arată că, restituirea sumelor cu titlu de contribuții de asigurări sociale virate în plus se făcea de către aceste case de pensii.
Angajatorul virează la bugetul asigurărilor sociale de stat cota de contribuții ce-i revine lui, pentru aceasta el fiind debitor bugetar și cota reținută angajatului pentru care debitor este acesta, întrucât conform art. 18 din Legea nr. 19/2000 au calitatea de contribuabili atât angajatorul cât și angajatul.
Angajatorul doar reține și virează cota de contribuție pentru salariat, litigiul pentru modul de calcul și de depunere a contribuției de asigurări sociale putându-se purta numai între angajatul contribuabil și casele teritoriale de pensii potrivit art. 156 din Legea nr. 19/2000.
În atare condiții nu se poate reține că angajatul se poate îndrepta împotriva angajatorului pentru restituirea cotei de contribuție de asigurări sociale ci numai dacă se invocă faptul că drepturile salariale nu i-au fost achitate în cuantumul legal cuvenit.
Pe de altă parte, instanța de fond se contrazice reținând că pârâtele - angajatorii ar trebui să restituie sumele reținute, iar pe de altă parte respinge acțiunea civilă față de acestea pentru lipsa calității procesuale pasive în cauză, excepție care nu rezultă că a fost pusă în discuție.
Casa Județeană de Pensii Gaf ormulat și cerere de chemare în garanție a Direcției Județene a Finanțelor Publice la data de 09.06.2006 cerere întemeiată pe dispozițiile Ordonanței de Guvern nr. 86/2003 și Ordinului nr. 1644/2003 al Ministerului Finanțelor Publice considerând că după data de 01.01.2004 această unitate teritorială subordonată Ministerului Finanțelor Publice colectează contribuțiile de asigurări sociale.
Colectarea sumelor privind contribuția de asigurări sociale de stat în prezent se face de către unități teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice dar tot pentru bugetul asigurărilor sociale de stat.
Ori, în această calitate de chemat în garanție Direcția Județeană a Finanțelor Publice G poate avea calitate procesuală pasivă în cauză având în vedere natura litigiului și anume litigiu de asigurări sociale și nu litigiu de natură fiscală.
În ceea ce privește situația reținută de instanța de fond că angajatorii ar putea reține suma prin compensare aceasta nu o poate face decât potrivit reglementărilor legale.
Potrivit art. 23 Secțiunea a II-a Capitolul A din Ordinul nr. 340/2001 regularizarea se face anual de către casele teritoriale de pensii pentru angajații-contribuabili individual, potrivit normelor stabilite de CNPAS.
Ori CNPAS are emisă decizia nr. 269/2002 care este în vigoare și în prezent în baza căreia Casa Județeană de Pensii G putea proceda la regularizarea sumelor plătite în plus.
Deci, sub aspectele menționate hotărârea instanței de fond este dată cu încălcarea legii.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată la Tribunalul Galați sub nr-.
La termenul din data de 07.12.2007, reclamantul a formulat o cerere de mărire a câtimii obiectului cererii cu suma reprezentând dobânda legală datorată de la data nașterii obligației de restituire și până la data restituirii efective a sumei pretinse.
Prin sentința civilă nr. 1878/19.12.2007 a Tribunalului Galați, s-a admis în parte acțiunea.
A fost obligată pârâta Casa Județeană de Pensii G către reclamant la plata sumei de 5071 lei reprezentând contribuție de asigurări sociale plătită în plus pe anii 2003-2005 și la plata dobânzii legale aferente de la data nașterii dreptului la restituire și până la momentul plății efective.
S-a admis cererea de chemare în garanție.
A fost obligată chemata în garanție Direcția Generală a Finanțelor Publice G către pârâtă la plata sumei de 5071 lei și a dobânzii legale aferente de la data nașterii dreptului la acțiune și până la momentul plății efective.
S-au respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive ale Case Județene de Pensii G și a Direcției Generale a Finanțelor Publice G ca nefondate.
S-a respins cererea privind chemarea în judecată a SRL G și - SA G ca nefondată.
A fost obligată pârâta către reclamant la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
A fost obligată chemata în garanție către pârâtă la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Asupra excepțiilor invocate, instanța a retinut următoarele:
Reclamantul în calitate de salariat la SC SA si SC SA, s-au plătit și reținut contribuții de asigurări sociale mai mari decât cele datorate conform Legii nr. 19/2000.
Potrivit disp. art. 28 din legea nr. 19/2000, contribuția individuală de asigurări sociale se reține și se virează de către angajator caselor teritoriale de pensii, care colectează si țin evidența acestor contribuții, plata făcându-se prin trezoreriile județene în conturile caselor județene de pensii(cont 22.090.403), conform pct. 2, cap. A, sect. II din Ordinul nr. 340/2001 de aplicare a Legii nr. 19/2000.
Așadar, până la data de 1 01 2004, dată de la care se aplică nr.OG 86/2003 si Ordinul nr. 1644/2003 a P, aceste contribuții se virau în conturile, fapt ce rezultă din circulara nr. 5690/3 din 13 01 2006 Casei Naționale de Pensii.
După data de 1 01 2004, contribuțiile de asigurări sociale -cote angajat se depun la Trezorerie în același cont ca venituri bugetare ale bugetului de asigurări sociale de stat, colectarea lor intrând în atribuțiile și unităților sale subordonate, care au calitate de creditor bugetar, conform art. 27 din nr.OG 86/2003.
De altfel evidențele pentru asigurați a acestor sume încasate cu titlu de contribuții de asigurări sociale se țin în continuare tot de casele teritoriale de pensii, disp. Legii nr. 19/2000 și ale acestor contribuții nu s-au modificat și disp. art. 18 din Ordinul nr. 1644/21 12 2003 prevăd că în situația în care sumele cu titlu de contribuție socială datorate numai de angajator sunt mai mici decât sumele care se suporta de acesta, diferentelor de restituit se va solicita de la Casele Județene de Pensii.
Deci, în cauză, în cadrul litigiului privind asigurările sociale de stat, calitatea procesuală pasivă nu o poate avea decât Casa Județeană de Pensii ca unitate teritorială a Casei Naționale de Pensii si Asigurări Sociale.
Așadar, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei Județene de Pensii G, ca nefondată.
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale a Finanțelor Publice G, instanța a retinut următoarele:
În conformitate cu disp. nr.OG 86/2003 si Ordinului nr. 1644/2003 al Ministerului Finanțelor Publice, Direcția Generală a Finanțelor Publice -unitate teritorială subordonată Ministerului Finanțelor Publice, colectează contribuțiile de asigurări sociale.
Colectarea sumelor privind contribuția de asigurări sociale de stat se face și în prezent de către unități teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, pentru bugetul asigurărilor sociale de stat.
Așadar, avându-se în vedere în cauză natura litigiului de asigurări sociale, Direcția Județeană a Finanțelor Publice G poate avea calitate procesuală pasivă.
Fată de aceste considerente, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale a Finanțelor Publice, ca nefondată.
Avându-se în vedere disp. nr.OG 86/2003 si Ordinul nr. 1644/2003 al Ministerului Finantelor Publice, precum si prevederile art. 609-63.pr.civilă, instanța a admis cererea de chemare în garanție a Direcției Generale a Finanțelor Publice
Cât privește cererea de chemare în judecată a SC SRL G si SC - SA G, instanța a retinut următoarele:
Angajatorul virează la bugetul asigurărilor sociale de stat cota de contribuții ce-i revine lui, pentru aceasta el fiind debitor bugetar și cota reținută angajatorului pentru care debitor este acesta, întrucât conform art. 18 din legea nr. 19/2000 au calitatea de contribuabili atât angajatorul cât si angajații.
Angajatorul retine doar si virează cota de contribuții pentru salariat, litigiul pentru modul de calcul și de depunere a contribuției de asigurări sociale, putându-se purta numai între angajatul contribuabil si casele teritoriale de pensii, potrivit disp. art. 156 din Legea nr. 19/2000.
Așadar, angajatul nu se poate îndrepta împotriva angajatorului pentru restituirea cotei de contribuție de asigurări sociale, ci numai dacă se invocă faptul că drepturile salariale nu i-au fost achitate în cuantumul legal cuvenit.
Față de cele arătate, instanța a respins cererea de chemare în judecată a SC SRL G si SC - SA G, ca nefondată.
Pe fondul cauzei, instanța a retinut următoarele:
Potrivit disp. art. 154 din legea nr. 19/2000, litigiul privește asigurările sociale de stat și în conformitate cu disp. art. 155 lit. a din lege, Tribunalele -secțiile specializate privind asigurările sociale, judecă litigiile privind modul de calcul si depunere a asigurărilor sociale, soluționarea acestora făcându-se în contradictoriu cu casele teritoriale de pensii, conf. art. 156 din lege.
Potrivit art. 28 din Legea nr. 19/2000, contribuția individuală de asigurări sociale se reține și se virează de către angajator caselor teritoriale de pensii, care colectează și țin evidența acestor contribuții, plata făcându-se prin trezoreriile județene în conturile caselor județene de pensii conform art. 21, cap. A, sect. II din Ordinul nr. 34/2000 de aplicare a Legii nr. 19/2000.
Atât anterior datei de 1 01 2004, dată de la care se aplică acestuia, contribuțiile pentru asigurări sociale-cote angajat se depun tot la Trezorerie în același cont ca venituri bugetare ale bugetului de asigurări sociale de stat, colectarea lor intrând în atribuțiile și unităților sale subordonate, în speță Direcția Județeană a Finanțelor Publice-care au calitate de creditor bugetar, conform art. 27 din nr.OG 86/2003.
Astfel fiind, instanța a admis acțiunea în parte, a obligat pe pârâta Casa Județeană de Pensii G către reclamant la plata sumei de 5071 lei RON, reprezentând contribuții de asigurări sociale plătite în plus pe anii 2003-2005 si la plata dobânzii legale aferente de la data nașterii dreptului, la restituire si până la momentul plătii efective.
De asemenea, a obligat pe chemata în garanție Direcția Generală a Finanțelor Publice G către pârâtă la plata sumei de 5071 lei RON si a dobânzii legale aferente de la data nașterii dreptului la acțiune si până la momentul plății efective.
În temeiul disp. art. 274.pr.civ. a obligat pârâta către reclamantă la plata sumei de 800 lei RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
A obligat pe chemata în judecată către pârâtă la plata sumei de 800 lei RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs chemata în garanție Direcția Generală a Finanțelor Publice G, solicitând admiterea acestuia, în temeiul disp. art. 312 rap. la art. 304 pct. 5, 6, 7, 8, 9 și art. 304 indice 1.pr. civilă, casarea sentinței civile recurate în sensul respingerii acțiunii față de G, pentru următoarele motive.
Instanța de fond nu a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive.
Instanța nu a motivat soluția respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a. G, motivarea fiind și contradictorie.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție, a susținut că este inadmisibilă câtă vreme G avea deja calitate de pârât.
Pe fondul cererii, a arătat că soluția admiterii cererii de chemare în garanție este lipsită de temei legal.
OG nr. 86/2003 și Ordinul nr. 1644/2003 reținute în mod formal de prima instanță fără precizarea dispozițiilor legale aplicabile, nu au nici o relevanță în cauză deoarece nu prevăd nici o astfel de obligație de garanție.
Obligațiile celor două instituții sunt distincte și strict determinate în normele de drept public, neavând capacitatea juridică de a transmite vreun drept subiectiv cu titlu oneros către G, pentru ca aceasta să pretindă o garanție legală.
De altfel, Trezoreria mun. G, și-a exercitat atribuția legală de colectare, încasând doar contribuțiile dar virându-le la bugetul asigurărilor de stat și nu la bugetul de stat.
Împotriva aceleiași sentințe a declarat recurs și pârâta Casa Județeană de Pensii G, solicitând modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane juridice fără calitate procesuală pasivă, pentru următoarele motive.
Astfel, a considerat că hotărârea este criticabilă sub aspectul încălcării prev. Ordinului ministrului economiei și finanțelor nr. 1646/2007 și Ordinului ministrului muncii, familiei și egalității de șanse nr. 67/2008.
Potrivit acestor prevederi legale, CNPAS va emite o dispoziție de restituire a unor sume de la bugetul de asigurări sociale de stat.
Deci, cererea se adresează către CNPAS conf. Art. 2 alin.1 din Modalitățile unitare de aplicare a prev. Ordinului nr. 1646/2007 aprobate prin Ordinul nr. 67/2008.
În drept, a invocat disp. art. 304 pct. 9.pr. civilă și art. 304 indice 1.pr. civilă.
Intimatul reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursurilor, soluția primei instanțe fiind legală și temeinică.
Intimații pârâți SRL G și - SA G nu au formulat întâmpinare și nu s-au prezentat în instanță.
Recurenta Casa Județeană de Pensii G nu a formulat întâmpinare însă, prezentă în instanță prin reprezentant, a lăsat la apreciere soluționarea recursului declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice.
Direcția Generală a Finanțelor Publice nu a formulat întâmpinare însă, prezentă în instanță, prin reprezentant, a fost de acord cu admiterea recursului declarat de recurenta Casa Județeană de Pensii
Examinând recursurile pe baza motivelor arătate cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile art.304 și 3041.pr.civ. Curtea apreciază că recursul declarat de recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii G este nefondat iar recursul declarat de chemata în garanție Direcția Generală a Finanțelor Publice este întemeiat pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește recursul declarat de către pârâta Casa Județeană de Pensii G Curtea apreciază că este nefondat.
Astfel, în susținerea recursului recurenta invocă prevederile Ordinului ministrului economiei și finanțelor nr. 1646/2007 și ale Modalităților unitare de aplicare a prevederilor acestui Ordin, aprobate prin Ordinul nr. 67/2008.
Însă, acțiunea formulată de reclamantul a fost înregistrată la Tribunalul Galați la data de 26.05.2006, și privește drepturi născute în perioada iunie 2003-decembrie 2005, aceste acte normative nefiind încă în vigoare întrucât nu erau emise.
În acest caz, este incident principiul neretroactivității actelor normative cuprins în art. 1 din Codul civil, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, ea neavând putere retroactivă. Deci, situațiile juridice ce preced apariția legii noi nu pot fi atinse de ea.
În aceste condiții, motivele de recurs nu sunt întemeiate.
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a recurentei pârâte Casa Județeană de Pensii G, asupra acestei probleme a statuat clar Curtea de APEL GALAȚI prin decizia civilă nr. 779/2007 în care se arată că "în cauză, în cadrul litigiului privind asigurările sociale de stat, calitatea procesuală pasivă nu o poate avea decât Casa Județeană de Pensii ca unitate teritorială a Casei Naționale de Pensii și Asigurări Sociale"
Ori, aceasta decizie irevocabilă este obligatorie potrivit disp. art. 315 alin. 1.pr. civilă astfel că problemele de drept dezlegate intră sub puterea lucrului judecat și nu mai pot fi analizate în cadrul aceluiași dosar, întrucât s-ar aduce atingere principiului stabilității raporturilor juridice și a securității acestora.
Nu are nici o relevanță faptul că reclamantul a indicat ca și temei de drept al acțiunii art. 156 din Legea nr. 19/2000 sau nu a indicat nici un temei de drept întrucât instanța nu este ținută de temeiul de drept invocat, putând face calificarea în drept a acțiunii în baza rolului activ.
Față de aceste considerente, se apreciază că sentința primei instanțe este legală și temeinică sub aspectul respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a Casei Județene de Pensii G și a obligării pârâtei recurente la plata sumei de 5071 lei către reclamant și a dobânzii aferente, nefiind întemeiat nici unul din motivele de recurs, urmând a fi respins în baza disp. art. 312 alin. 1.pr. civilă.
Însă Curtea apreciază că este fondat recursul declarat de chemata în garanție Direcția Generală a Finanțelor Publice G pentru următoarele motive.
În primul rând nu se rețin ca întemeiate excepțiile inadmisibilității cererii de chemare în garanție și a lipsei calității procesuale pasive a recurentei pârâte.
Chiar dacă era chemată în cauză Direcția Generală a Finanțelor Publice G și în calitate de pârâtă, această situație nu aduce atingere dreptului pârâtei Casa Județeană de Pensii G prevăzut de art. 60.pr. civilă de a chema în garanție pe pârâtă, cu atât mai mult cu cât aceasta invocase excepția lipsei calității sale procesuale pasive.
Deci, excepția inadmisibilității nu poate fi reținută.
Nici excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentei pârâte Direcția Generală a Finanțelor Publice G nu poate fi apreciată ca întemeiată deoarece prin decizia civilă nr. 779/2007 a Curții de APEL GALAȚIs -a precizat că, în această calitate de chemat în garanție, Direcția Județeană a Finanțelor Publice G poate avea calitate procesuală pasivă în cauză având natura litigiului și anume litigiu de asigurări sociale și nu litigiu de natură fiscală.
Față de aceste considerente arătate de către instanța de casare, nu mai prezintă relevanță faptul că, în rejudecare, instanța nu a pus în discuția părților excepția sau nu a motivat cererea de chemare în garanție.
Însă, pe fond, cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Casa Județeană de Pensii G împotriva recurentei Direcția Generală a Finanțelor Publice G este apreciată ca neîntemeiată, hotărârea primei instanțe prin care s-a admis cererea fiind netemeinică sub acest aspect.
Potrivit Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1644/2003 pentru aprobarea Normelor Metodologice de Aplicare a prevederilor secțiunii a 5-a din cap. I din nr.OG 86/2003, contribuția de asigurări sociale de stat datorată de angajatori se efectuează în conturile deschise la unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului sau când se achită în numerar, se depun la casieriile unităților teritoriale ale Trezoreriei Statului.
Față de aceste dispoziții legale, se observă că recurenta chemată în garanție nu are decât calitatea de colector al sumelor, și nu de beneficiar, deci nu îi incumbă nici o obligație de a plăti sumele solicitate de reclamant cu titlu de contribuție de asigurări sociale de stat către pârâta căzută în pretenții Casa Județeană de Pensii
Sumele colectate cu titlu de contribuții de asigurări sociale sunt achitate în contul bugetului de asigurări sociale de stat și reprezintă venit la acest buget, nu la bugetul de stat.
Lipsa obligației de restituire a sumelor solicitate rezultă și din dispozițiile pct. 23 cap II din Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale nr. 340/2001 iar nr.OG 86/2003 nu prevede nici o obligație de restituire în sarcina Direcției Generale a Finanțelor Publice.
Pentru aceste considerente, se apreciază că recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice G este fondat iar cererea de chemare în garanție trebuia respinsă ca nefondată, instanța de fond nearătând nici un considerent pentru care a apreciat ca întemeiată această cerere.
În aceste condiții, apare ca inutilă cercetarea celorlalte motive de recurs invocate de recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice
În consecință, în baza disp. art. 304 pct. 9 și art. 304 indice 1.pr. civilă, a disp. art. 312 alin. 1, 2 și 3.pr. civilă, se va admite recursul declarat de chemata în garanție Direcția Generală a Finanțelor Publice G, se va modifica în parte sentința civilă 1878/2007 a Tribunalului Galați în sensul că.
Se va respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Casa Județeană de Pensii G împotriva Direcției Generale a Finanțelor Publice G cu consecința înlăturării din sentința civilă recurată a mențiunii privind admiterea cererii de chemare în garanție, a obligării chematei în garanție DGFP G la plata către pârâtă a sumei de 5071 lei,a dobânzii legale și a cheltuielilor de judecată.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII G, cu sediul în-, împotriva sentinței civile nr.1878/19.12.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Admite recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice G împotriva sentinței civile nr.1878/19.12.2007 a Tribunalului Galați pe care o modifică în parte în sensul că:
Respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Casa Județeană de Pensii G împotriva chematei în garanție DGFP G, ca nefondată.
Înlătură din sentința civilă recurată mențiunile privind admiterea cererii de chemare în garanție, obligarea chematei în garanție DGFP G la plata către pârâtă a sumei de 5071 lei și a dobânzii legale, obligarea chematei în garanție către pârâtă la plata sumei de 800 lei cheltuieli de judecată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 Mai 2008.
PREȘEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
Grefier
Red.
Dact.
2 ex/30.06.2008
FOND: -
Președinte:Virginia FilipescuJudecători:Virginia Filipescu, Elena Romila, Viorica Mihai
