Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 3991/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.2763/2009
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.3991/
Ședința Publică din data de 02 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR 2: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 3: Bodea
GREFIER:
*************************
Pe rol fiind, soluționarea recursului declarat de recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților, împotriva sentinței civile nr. 742 din data de 16.04.2008, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți: G, și și cu intimații-pârâți: Tribunalul Călărași și Curtea de Apel București, precum și cu citarea Consiliului Național Pentru Combaterea Discriminării, în calitate de expert - având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns: recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților, intimații-reclamanți G, și, intimații-pârâți Tribunalul Călărași și Curtea de Apel București și Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării în calitate de expert.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că prin motivele de recurs deduse judecății, recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat judecarea pricinii în lipsă, în baza dispozițiilor art. 242 pct. 2 Cod proc. civ.
Curtea, cu opinie majoritară a d-nelor judecător - - și - -, din oficiu, invocă excepția nulității hotărârii judecătorești atacate, pentru nesemnarea acesteia de unul dintre asistenții judiciari și reține cauza în pronunțare pe această chestiunie.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.742 din data de 16.04.2008, pronunțată în dosarul nr- (1072/C/2008), Tribunalul Călărași - Secția Civilă a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Justiției; a admis excepția prescripției dreptului la acțiune pentru drepturile corespunzătoare perioadei noiembrie 2000 - 28 februarie 2005 și în consecință respinge acțiunea pentru drepturile corespunzătoare acestei perioade; a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, G, și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Călărași, Curtea de Apel București și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării B; a obligat pârâții Tribunalul Călărași, Curtea de Apel București și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească fiecăruia din reclamanți drepturile salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% din salariul (indemnizația) de bază brut lunar aferent perioadei 1 martie 2005- data rămânerii irevocabile a sentințe proporțional cu perioada prestării activității în cadrul Tribunalului Călărași, în valoare actualizată în funcție de rata inflației calculate de la data scadenței lunare până la plata efectivă; a obligat aceeași pârâți să calculeze și să plătească fiecăruia din reclamanți aceleași drepturi în continuarea perioadei sus vizate până la încetarea condițiilor; a respins cererile de plată a dobânzilor și de efectuare a mențiunilor în carnetul de muncă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților (fost Ministerul Justiției), criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând a se constata că hotărârea este nelegală prin prisma motivului de casare prevăzut de art.304 pct.4 Cod pr.civilă și a celui de modificare prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civilă, motiv pentru care se solicită admiterea recursului, casarea sentinței și respingerea cererii formulate.
Recurentul arată că hotărârea tribunalului este greșită și sub aspectul aplicării dispozițiilor de drept substanțial, față de temeiul juridic reținut și anume, existența unei situații discriminatorii între magistrați și alte categorii profesionale, în sensul că instanța de fond ar fi trebuit să analizeze și să constate lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Justiției.
Astfel, recurentul consideră că Ministerul Justiției nu are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât discriminarea la care face referire instanța de fond nu rezultă din modul de interpretare și de aplicare legii, Ministerul Justiției având atribuții de reglementare și sinteză prin care se asigură realizarea cadrului normativ și instituțional necesar pentru organizarea și funcționarea întregului sistem al justiției, pe baza strictei aplicări a dispozițiilor prevăzute de Constituție și de celelalte acte normative.
Pe fondul cauzei, solicită a se constata că instanța de fond a stabilit în mod eronat că în cazul neacordării sporului de confidențialitate magistraților, poate fi reținută o încălcare a OG nr.137/2000, a dispozițiilor Constituției și Declarației Universale a Drepturilor Omului care privesc egalitatea în drepturi a cetățenilor, pentru că nu ne aflăm în fața unui drept la sporul de confidențialitate, ca drept recunoscut și protejat de lege.
Învederează recurentul că nu există în speță nici un act normativ în vigoare care să prevadă ori să garanteze dreptul la sporul de confidențialitate pentru magistrați.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, se invocă dispozițiile art.299, art.304 pct.4 și pct.9 și art.312 Cod pr.civilă.
La termenul de judecată din data de 2 iunie 2009, în ședință publică, instanța de recurs a pus în discuție, din oficiu, excepția nulității hotărârii judecătorești atacate, față de aspectul nesemnării sentinței pronunțate de instanța de fond, respectiv a dispozitivului acesteia (fila 73 din dosarul fond), de către unul dintre asistenții judiciari care a făcut parte din completul de judecată ce a soluționat prezentul conflict de muncă.
Analizând, cu prioritate, potrivit dispozițiilor art.137 alin.1 Cod proc. civilă, excepția nulității hotărârii fondului, Curtea apreciază că aceasta este întemeiată, astfel că o va admite, din următoarele considerente:
Conform dispozițiilor art.258 alin.1 Cod proc. civilă:
"După ce s-a întrunit majoritatea, se va întocmi de îndatădispozitivul hotărârii care se semnează, sub sancțiunea nulității, de către judecătoriși în care se va arăta, când este cazul, opinia separată a judecătorilor aflați în minoritate.".
Dispozițiile art.261 alin.1 pct.8 din Cod proc. civilă prevăd că:
"(1) Hotărârea se dă în numele legii și va cuprinde:
8. mențiunea că pronunțarea se dă în ședință publică, precum și semnăturile judecătorilor și grefierului.".
Textele de lege suscitate se coroborează cu dispozițiile art.55 alin.1 și alin.2 din Legea nr. 304 din -, republicată, privind organizarea judiciară, potrivit cărora:
"(1)Completulpentru soluționarea în primă instanță a cauzelorprivind conflictele de muncăși asigurări socialese constituie din 2 judecători și 2 asistenți judiciari.
(2)Asistenții judiciariparticipă la deliberări cu vot consultativ șisemnează hotărârile pronunțate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.
Din interpretarea sistematică, logico-juridică dispozițiilor legale suscitate, rezultă căse sancționează cu nulitatea nesemnarea hotărârii judecătorești de către unul dintre asistențiijudiciari,membru al completului de judecată specializat în soluționarea conflictelor de muncă,complet ce are o componență aparte, expres stabilită de lege.
Ca urmare, în speță, este vorba despre nulitatea absolută, ce nu poate fi acoperită în nici un mod.
Pentru aceste considerente, Curtea va admite excepția nulității hotărârii fondului și, în consecință, va admite recursul declarat de recurenta-pârâtă - - Membru Grup și va casa sentința atacată, trimițând cauza, spre rejudecare, aceleași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Cu majoritate:
Admite excepția nulității sentinței și, în consecință:
Admite recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților, împotriva sentinței civile nr. 742 din data de 16.04.2008, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți: G, și și cu intimații-pârâți: Tribunalul Călărași și Curtea de Apel București, precum și cu citarea Consiliului Național Pentru Combaterea Discriminării, în calitate de expert.
Casează sentința recurată și trimite cauza, spre rejudecare, aceluiași tribunal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02.06.2009.
JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
red. / dact.
2 ex./31.07.2009
Jud.fond:;
Cu opinia separată a d-nei judecător, în sensul respingerii excepției nulității sentinței și analizării pe fond a recursului.
Motivarea opiniei separate:
Împrejurarea nesemnării hotărârii judecătorești (în speță, sentinței atacate), de către unul dintre asistenții judiciari - membru al completului specializat în soluționarea conflictelor de muncă - nu este de natură să atragă nulitatea acesteia, atât timp cât s-a semnat minuta.
Semnarea minutei denotă că asistentul judiciar și-a însușit soluția pronunțată, astfel că, nesemnarea sentinței după redactarea acesteia ar putea fi, eventual, interpretată numai în sensul neînsușirii considerentelor, dar nu constituie, neapărat și dovadă în această privință.
Ca urmare, nu se poate presupune că s-a produs, în condițiile art.105 alin.2 din Codul d e procedură civilă, o vătămare ce nu ar putea fi înlăturată în nici un alt mod, decât prin anularea hotărârii judecătorești.
Aceasta cu atât mai mult cu cât considerentele hotărârii judecătorești vin în sprijinul soluției pronunțate, nicidecum nu contravin acesteia.
În orice caz, eventuala vătămare s-ar putea presupune doar până la dovada contrarie.
Pentru aceste motive, în prezenta cauză se impunea respingerea excepției nulității sentinței atacate și analizarea, pe fond, a recursului.
JUDECĂTOR,
- - -
Președinte:Ilie Nadia RalucaJudecători:Ilie Nadia Raluca, Petre Magdalena, Bodea
