Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 4510/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURE ȘTI
SECȚIA A VII-A CIVIL ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNC SI ASIGURRI SOCIALE
Dosar nr-(2404/2009)
DECIZIA CIVIL NR. 4510/
Ședința public de la 17.06.2009
Curtea constituit din:
PREȘEDINTE: Amelia Farmathy
JUDECTOR - -
JUDECTOR - -
GREFIER - -
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentul-pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTȚILOR împotriva sentinței civile nr.2425/22.11.2007 pronunțate de Tribunalul C l rași -Secția Civil în dosarul nr-(3594/C/2007) în contradictoriu cu intimații-reclamanți G, -, și intimații-pârâți CURTEA DE APEL BUCURE ȘTI, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și GUVERNUL ROMÂNIEI.
La apelul nominal fcut în ședința public nu au rspuns prțile.
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care,
Nemaifiind cereri formulate, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, având în vedere c s-a solicitat ca judecata s se desfșoare și în lips, Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin recursul înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCURE ȘTI - Secția a VII-a Civil și pentru Cauze privind Conflicte de Munc și Asigurri Sociale la data de 06.04.2009, recurentul Ministerul Justiției și Libertților a criticat sentința civil nr.2425/22.11.2007 pronunțat de Tribunalul C l rași - Secția Civil în dosarulnr-.
În dezvoltarea motivelor de recurs întemeiate pe dispozițiile art.304 pct.4 și 9 Cod pr.civil, recurentul a susținut, în esenț, faptul c instanța de fond a depșit limitele atribuțiilor conferite puterii judectorești, creând drept, iar nu aplicând dispozițiile legale existente.
Intimații-reclamanți nu au formulat întâmpinare.
Analizând motivele de recurs, Curtea reține urmtoarele:
Instanța de fond a admis pretențiile reclamanților-intimați reținând incidența discriminrii, constatând c magistraților li s-a aplicat un tratament diferit în ceea ce privește creșterile salariale în anul 2007, în mod arbitrar și discriminatoriu, tratament baza numai pe locul de munc al acestora, respectiv categoria socio-profesional din care fac parte.
Curtea constat c salarizarea magistraților face obiectul unei legi speciale care stabilește modalitțile și criteriile în funcție de care se realizeaz remunerarea acestei categorii socio-profesionale.
Reclamanții-intimați au invocat existența discriminrii, dar într-o asemenea situație instanța de fond, constatând o conduit civil delictual a recurentului-pârât și a celorlalți intimați-pârâți, avea doar posibilitatea acordrii unor despgubiri care s sancționeze eventuala conduit delictual pân la momentul pronunțrii hotrârii. Or, reclamanții-intimați nu au solicitat asemenea despgubiri, ci acordarea contravalorii indexrilor salariale.
Instanța de fond obligând recurentul și intimații-pârâți la plata majorrilor salariale, în lipsa reglementrii exprese a acestor drepturi pentru categoria magistraților și-a depșit atribuțiile recunoscute puterii judectorești, stabilind o alt modalitate de salarizare pentru care nu exist baz legal. Din aceast perspectiv motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.4 Cod pr.civil este pe deplin întemeiat întrucât Tribunalul C l rași, soluționând pricina, a creat norme juridice în loc s vegheze la respectarea celor existente.
În acest context, Curtea reamintește dispozițiile art.155 din Legea nr.53/2003 potrivit crora salariul cuprinde salariul de baz, indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri. Nici o dispoziție legal expres nu garanteaz dreptul la majorri salariale. Acestea sunt expresia unei anumite politici socio-economice. Chiar dac pot fi considerate ca fiind inechitabile, asemenea politici nu pot fi cenzurate de ctre o instanț de judecat care s se substituie puterii legislative și s legifereze alte salarii decât cele aflate în plat. Pentru a preveni și sancționa eventualitatea unui abuz, instanța de judecat poate analiza în cazul în care apreciaz întemeiate astfel de susțineri, posibilitatea acordrii unor daune pentru persoanele ce fac parte din categorii socio-profesionale pentru care creșterile salariale nu s-au aplicat.
Invocarea dispozițiilor OG nr.137/2000 în susținerea acordrii majorrilor salariale nu poate realiza schimbarea cuantumului salariului, constatarea discriminrii putând conduce, dup cum Curtea a subliniat, doar la acordarea unor despgubiri, știut fiind faptul c salarizarea în acest domeniu bugetar este stabilit prin acte normative.
Constituția României,prin raportare la drepturile cu caracter socio-economic pe care le stipuleaz în mod expres, garanteaz pentru salariați, în art.41 alin.2, doar instituirea unui salariu minim brut pe țar, nefcând vorbire despre caracteristicile pe care trebuie s le urmeze, la nivel de principii, salarizarea bugetarilor.
Astfel, salariul egal este garantat de Constituție în art.41 alin.4 doar în situația unei munci egale desfșurat de femei și brbați.
Nicio alt prevedere constituțional expres nu înltur posibilitatea legislativului și executivului de a salariza diferit categoriile socio-profesionale bugetate de stat,chiar dac asemenea practici pot fi considerate inechitabile.
Egalitatea între cetțeni stipulat în art.4 alin.1 din Constituție reprezint modalitatea general în care autoritatea trebuie s-și priveasc raporturile cu fiecare cetțean, iar o eventual constatare a înclcrii acestui principiu poate conduce doar la despgubirea cetțeanului sau salariatului nedreptțit, iar nu la acordarea unui drept a crui legiferare cade exclusiv în sarcina puterii legislative.
Aceeași argumentație își pstreaz valabilitatea și în cazul art.16 din Constituție, precum și pentru celelalte reglementri de drept internațional.
Având în vedere ansamblul argumentelor mai sus expuse, Curtea, constatând c instanța de fond, admițând în parte pretențiile reclamanților-intimați, a pronunțat hotrârea cu înclcarea limitelor atribuțiilor puterii judectorești și cu aplicarea greșit a dispozițiilor OG nr.137/2000, în baza art.312 Cod pr.civil cu referire la prevederile art.304 pct.4 și 9 Cod pr.civil, va admite recursul, va modifica în parte sentința recurat în sensul respingerii pretențiilor formulate, menținând dispozițiile sentinței în privința soluției date excepției lipsei calitții procesuale pasive pentru pârâții-intimați Ministerul Finanțelor Publice și Guvernul României.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul-pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTȚILOR împotriva sentinței civile nr.2425/22.11.2007 pronunțate de Tribunalul C l rași -Secția Civil în dosarul nr-(3594/C/2007) în contradictoriu cu intimații-reclamanți G, -, și intimații-pârâți CURTEA DE APEL BUCURE ȘTI, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, TRIBUNALUL IALOMIȚA și GUVERNUL ROMÂNIEI.
Modific în parte sentința recurat în sensul c:
Respinge pretențiile formulate împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertților, Curtea de APEL BUCURE ȘTI și TRIBUNALUL IALOMIȚA ca neîntemeiate.
Menține dispozițiile sentinței recurate referitoare la soluționarea excepției lipsei calitții procesuale pasive.
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public azi, 17.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECTOR JUDECTOR
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex./08.07.2009
Jud.fond:;
Președinte:Amelia FarmathyJudecători:Amelia Farmathy, Lizeta Harabagiu, Maria Ceaușescu
