Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 46/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
DECIZIA CIVIL Nr. 46/2008
Ședința public din 24 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa judector
- - - vicepreședinte Curtea de Apel
- - - judector
- - - grefier
Pe rol se afl soluționarea recursului declarat de pârâta, împotriva sentinței civile nr.1068/2007 pronunțat de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
La apelul nominal fcut în ședința public se prezint av. pentru pârâta recurent și pentru pârâta intimat CASA JUDEȚEAN DE PENSII Sibiu, lips fiind reclamantul intimat.
Procedura este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei dup care mandatarul pârâtei recurente solicit admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței atacate în sensul reducerii daunelor morale întrucât cuantumul acestora nu a fost motivat de instanța de fond. Apreciaz c sunt exagerate se putea încadra între 10000 - 20000 lei. Cheltuielile de judecat nu sunt justificate deoarece expertiza a fost achitat J de societate.
Reprezentantul pârâtei intimata, solicit menținerea sentinței atacate faț de Casa Județean de Pensii Sibiu.
CURTEA DE APEL
Constat c prin acțiunea de dreptul muncii formulat de reclamantul - au fost chemate în judecat " " și Casa Județean de Pensii Sibiu, pentru ca prin hotrârea ce se va pronunța s se dispun obligarea în solidar a pârâtelor, la plata ctre reclamant a unei compensații lunare pentru atingerea integritții corporale, funcție de gradul de invaliditate ce se va stabili prin expertiza medico-legal, a diferenței de salariu actualizat, dinaintea accidentului de munc din 29.09.2005 și câștigul pe care reclamantul îl realizeaz în prezent, pân la pronunțarea sentinței; obligarea pârâtelor la plata contravalorii cheltuielilor cu tratamentul medical în cuantum de 150.000.000 lei, precum și la daune morale în sum de 2 miliarde lei vechi și la cheltuieli de judecat.
În motivarea acțiunii se arat c reclamantul a fost angajat ca la societatea pârât, iar în data de 29.09.2005 a fost victima unui accident de munc din culpa exclusiv a pârâtei, în urma cruia a rmas cu invaliditate permanent.
Apreciind c singura vinovat de producerea accidentului trebuie s-l despgubeasc, reclamantul a acționat în judecat.
În drept, sunt invocate disp. art.171 și urm. din muncii, 346/2002, art.998 și urm. civ. art.1000 alin.1 și 3. civil, art.274 civ.
Cod PenalPârâta Casa Județean de Pensii Sibiu a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca netemeinic și nelegal.
În motivarea întâmpinrii se arat c:
Reclamantul a avut dreptul și a beneficiat de prestațiile și serviciile de asigurare pentru accidentul suferit, suportate de Casa Județean de Pensii Sibiu, întrucât era asigurat obligatoriu prin efectul legii, conf. art.5 alin.1 lit. din Legea nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munc și boli profesionale.
De asemenea, se invoc excepția lipsei calitții procesuale pasive conf. art.109 și 161.civ.
Cod PenalLa rândul su, pârâta " " a formulat întâmpinare, solicitând respingerea ca nefondat a acțiunii.
În motivarea întâmpinrii, se arat c:
Potrivit art.4 din 346/2002 rspunderea civil a angajatorului pentru accidentele de munc este preluat de asigurator, respectiv de ctre Casa de Pensii din fondul pentru asigurri în caz de accidente de munc și boli profesionale. Rspunderea angajatorului este în acest caz doar una subsidiar și complementar, și numai în ceea ce privește prejudiciul dovedit, dar neacoperit de ctre asigurator.
Cererea privind compensațiile lunare pentru atingerea integritții corporale, este o prestație care, conf. art.19 lit. e și art.43, 44, 45 din 346/2002 este preluat direct și necondiționat de ctre asigurator. Este o prestație pe care acesta o acorda direct celui vtmat în situația îndeplinirii condițiilor art.43 din lege.
Cererea privind diferența dintre salariul înaintea accidentului și castigul realizat în prezent, este de asemenea neîntemeiat.
Având în vedere c indemnizația pentru incapacitate temporar de munc derivând din producerea unui accident de munc, este tot o prestație preluat de ctre asigurator, îns achitat efectiv de ctre angajator prin compensare cu contribuția la același fond de asigurri (art.43 din nr-), rezult c pentru acest caz, reclamantul a fost despgubit prin acordarea indemnizației pentru incapacitate temporar în procentul legal raportat la media veniturilor brute pe ultimele 6 luni, conf. art.34 din 346/2002.
În ceea ce privește cererea privitoare la plata contravalorii tratamentului medical efectuat de ctre reclamant, nici aceast cererea nu este întemeiat. Astfel, faptul c reabilitarea medical și recuperarea capacitții de munc sunt prestații și servicii preluate de asigurator potrivit art.19, lit. din 346/2002. acestor prestații este descris de art.21 și urm. evidențiindu-se faptul c asiguratorul achita contravaloarea acestor servicii medicale pân la restabilirea strii de sntate sau ameliorare a deficiențelor survenite. În principiu, tratamentul aferent unor asemenea cazuri de accidente, este pentru cel în cauz, gratuit, fiind suportat integral conform condițiilor menționate.
Asupra daunelor morale, în sum de 2 miliare lei vechi, de asemenea acestea sunt nefondate. Având în vedere c 346/2002 nu prevede asemenea prestații - cele legal prevzute, acordându-se independent de culpa în producerea accidentului de munc - ele nu pot fi imputate în întregime angajatorului. Conform art.269 muncii, angajatorul rspunde pentru prejudiciul material cauzat din culpa sa angajatului, aceasta constituind o rspundere civil în limitele contractului de munc.
Analizând actele și lucrrile dosarului, instanța constat urmtoarele:
Între reclamant și pârâta " " Sibiu exist un raport de munc concretizat într-un contract de munc, devenit pe durat nedeterminat.
În timpul desfșurrii activitții la societatea pârât, reclamantul a suferit un accident de munc determinat de scoaterea din uz a unui echipament de protecție de la utilajul la care lucra reclamantul.
Ca urmare a accidentului, reclamantul a dobândit o invaliditate permanent.
Apreciind c accidentul s-a produs din culpa exclusiv a pârâtei " ", reclamantul a acționat în judecat, solicitând compensații lunare pentru atingerea integritții corporale, diferența de salariu, cheltuieli de tratament medical și daune morale.
La termenul din 18.01.2007, dup punerea în discuție a excepției de necompetenț material a Tribunalului Sibiu privind captul de cerere referitor la plata unei compensații lunare pentru atingerea integritții corporale în funcție de gradul de invaliditate ce se va stabili prin expertiza medico-legal, instanța a disjuns acest capt de cerere și a declinat competența de soluționare în favoarea Judec toriei Sibiu.
Prin sentința civil nr.1068/2007 pronunțat de Tribunalul Sibiu în dosar nr- s-a admis în parte acțiunea formulat de reclamantul în contradictoriu cu pârâta " " Sibiu și ca urmare a fost obligat pârâta s plteasc reclamantului 50.000 lei cu titlu daune morale și 3.500 lei cheltuieli de judecat.
S-a respins acțiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâta Sibiu și au fost respinse celelalte capete de cerere
Pentru a hotrî astfel, instanța de fond a reținut c în cadrul societții pârâte a avut loc la 29.09.2005 un accident de munc, victim fiind reclamantul care a lucrat la mașina 1 fr ca sistemul de acces și securitate s fie în funcțiune. Intervenția reclamantului la utilaj pentru ungerea sa, s-a fcut în timp ce aceasta era în regim de funcțiune, întrucât acesta nu își terminase ciclul de lucru.
Pe perioada incapacitții temporare de munc s-a reținut c veniturile reclamantului nu au putut fi aliniate cu salariul efectiv ce putea fi realizat, întrucât acesta nu a prestat munc în contrapartid.
Mai mult diferența de salariu solicitat nu a putut fi acordat întrucât s-a reținut și culpa reclamantului în producerea accidentului.
Cu privire la plata tratamentului medical efectuat de reclamant s-a reținut c pârâta a sprijinit material perioada de convalescenț a reclamantului.
La acordarea despgubirilor s-a reținut culpa comun în producerea accidentului, a societții care cunoștea c utilajul era exploatat fr respectarea normelor de securitate impuse de gradul de pericol și a reclamantului care, în mod ușuratic, a apreciat c poate curța utilajul în timpul funcționrii.
Pe același considerent al culpei comune s-au acordat doar parțial daunele morale în condițiile art.269 Codul muncii, modificat prin Legea nr.237/12.07.2007
Faț de Sibiu acțiunea a fost respins având în vedere faptul c o parte din drepturile cuvenite în condițiile art.5 al.1 lit.a din Legea nr.346/2002 au fost acordate, iar pentru celelalte, reclamantul a fcut dovada c s-a adresat Sibiu.
În baza art.274 Cod pr.civil, cheltuielile de judecat s-au apreciat a fi în sarcina pârâtei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta " " Sibiu, solicitând admiterea acestuia și în rejudecare modificarea hotrârii recurate în sensul reducerii cuantumului daunelor morale acordate, precum și cuantumul cheltuielilor de judecat.
În expunerea de motive arat c instanța de fond nu a argumentat acordarea daunelor morale, neținând cont de faptul c victima are diminuat capacitatea de munc doar cu 30% și este de departe de a fi încadrabil în cel mai ușor grad de invaliditate.
Conform documentelor medicale evoluția medical este favorabil, existând posibilitatea recuperrii parțiale a capacitții de munc; reclamantul și-a reluat activitatea în același loc de munc și cu aceeași retribuție lunar, fiind integrat profesional și social.
Cuantumul daunelor morale se susține c nu reflect o compensație echitabil a suferinței, fiind disproporționat în raport cu elementele concrete ale speței.
Cuantumul daunelor morale ar trebui aliniate cu cel acordat în alte materii, în speț fiind disproporționat de mare.
Având în vedere c instanța a reținut corect starea de fapt atribuind reclamantului culpa preponderent în producerea accidentului, acordarea a 50.000 lei daune morale este exagerat, mai ales c daunele materiale au fost respinse.
Și cuantumul cheltuielilor de judecat este greșit acordat, cât vreme acțiunea a fost admis doar parțial, iar expertiza efectuat în cauz a fost pltit în cota de ½ de ctre prți.
În drept se invoc dispozițiile art.299, 304/1 Cod pr.civil, art.80, 81, 82 din Legea nr.168/1999.
Prin întâmpinare, Sibiu a solicitat respingerea recursului și menținerea hotrârii atacate în ceea ce o privește, având în vedere c și-a achitat obligațiile ce-i reveneau în calitate de asigurator.
Intimatul nu a formulat întâmpinare în cauz.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma aspectelor critice invocate și a dispozițiilor art.312 Cod pr.civil raportat la art.81 din Legea nr.168/1999 și a prevederilor art.304/1 Cod pr.civil, Curtea apreciaz recursul de faț ca fondat, urmând a-l admite pentru considerentele ce vor fi mai jos expuse:
Potrivit art.269 (1) din legea nr.53/2003, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.237/12.05.2007:
"Angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor rspunderii civile contractuale, s îl despgubeasc pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legtur cu serviciul."
În urma accidentului de munc din data de 29.09.2005, a crui victim a fost reclamantul, acesta a suferit un traumatism complex soldat cu amputație index drept, anchiloz carpio-falangian dg.III, IV,
S-a stabilit prin raport de expertiz medico-legal o incapacitate de munc redus cu 30% - neîncadrabil în grad de invaliditate.
Starea de fapt reținut de instanța de fond prin prisma evenimentelor petrecute a condus la concluzia c datorit lipsei instructajului de protecția muncii și a nerespectrii normelor de securitate impuse de gradul de pericol, culpa în producerea accidentului de munc este comun și aparține atât reclamantului cât și angajatorului.
Aceste aspecte nu au fost contestate de niciuna dintre prți.
Prin prisma acestui fapt, analiza daunelor morale ce urmeaz a fi acordate reclamantului - intimat vor fi cuantificate având în vedere mai multe criterii, astfel încât ele s fie direct proporționale cu fapta petrecut, gradul de vinovție al persoanei care le solicit, situația actual a victimei în raport de capacitatea sa de munc, integrarea sa socio-profesioanl și nu în ultimul rând de caracterul reparatoriu ce trebuie s îl îndeplineasc acest gen de daune având în vedere prejudiciul moral suferit.
Așa cum este definit în literatura de specialitate, dauna moral este paguba suferit de o persoan ca urmare atingerii aduse drepturilor sale personale nepatrimoniale sau prin provocarea unei suferințe morale.
În speța dedus judecții, daunele morale reflect compensarea prejudiciilor constând în durerile fizice și psihice pe care le-a încercat victima, datorate urmrilor negative ce reprezint atingerea corporal, adic pierderea celor 3 falange.
Repararea prejudiciului constând în dureri de natur fizic și psihic pricinuite de accident în cazul de faț va avea ca punct de plecare principiul reparrii integrale, avându-se în vedere, pe de o parte durerea încercat de victim și efectele psihologice ale acestuia, iar pe de alt parte, faptul de a nu se acorda victimei șansa de a se îmbogți pe nedrept.
Acest "pretium doloris" trebuie cuantificat în funcție de culpa reținut în sarcina victimei și care nu este contestat, cât și prin prisma faptului c aceasta (reclamantul) a fost reintegrat în munc la aceeași societate, reluându-și viața socio-profesional în bune condiții.
Mai mult decât atât, prin raportare și la alte materii în cadrul crora se acord daune morale, suma acordat cu acest titlu de instanța de fond este nejustificat de mare.
Faț de toate aceste aspecte și vzând și dispozițiile Rezoluției 75-1 Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei adoptat la 14 martie 1975 și care a stabilit principiile generale și regulile particulare cu privire la repararea daunelor în cazul vtmrilor corporale și decesului, Curtea va admite recursul de faț, va modifica în parte sentința recurat în ce privește cuantumul daunelor morale, pe care le va stabili la suma de 30.000 lei.
În privința criticii referitoare la cheltuielile de judecat, sunt a se reține dispozițiile art.274 Cod pr.civil care statueaz c:
"(1) Partea care cade în pretențiuni va fi obligat, la cerere, s plteasc cheltuielile de judecat."
În acest context legal trebuie menționat faptul c la instanța de fond onorariul de expertiz a fost pltit în cot de ½ de recurent, iar instanța nu a ținut cont de acest fapt și în plus nu se justific acordarea întregului onorariu avocațial ctre reclamant, cât vreme din cele 3 petite ale acțiunii a fost admis doar cel privitor la daunele morale, și acela doar parțial (art.274 alin.3 Cod pr.civil).
În considerarea acestor împrejurri, Curtea va reduce cuantumul cheltuielilor de judecat pân la concurența sumei de 700 lei.
Se vor menține în rest dispozițiile hotrârii atacate.
Fr cheltuieli de judecat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr.1068/2007 pronunțat de Tribunalul Sibiu în dosar nr- și în consecinț:
Modific sentința recurat, în parte, în ce privește cuantumul daunelor morale pe cale le stabilește la suma de 30000 lei și a cheltuielilor de judecat în fond pe care le stabilește la 700 de lei.
Menține în rest dispozițiile sentinței.
Fr cheltuieli de judecat în recurs.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public din 24.01. 2008.
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa - - | Judector, - - | Judector, - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehnored./3 ex.
Jud.
Președinte:Nicoleta VesaJudecători:Nicoleta Vesa, Alina Lodoabă Victor Crețoiu, Maria Trifan
