Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 4702/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.2528/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.4702/
Ședința publică de la 24 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 2: Uță Lucia
JUDECĂTOR 3: Rotaru Florentina
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul-pârâtMinisterul Justiției și Libertățilorîmpotriva încheierii de ședință din data de 17.09.2008 pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă în dosarul nr- (3353/C/2007), în contradictoriu cu intimații-reclamanți, Hodel, și intimații-pârâți Tribunalul Călărași Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului C și Curtea de Apel București, având ca obiect:"drepturi bănești - recurs la încheierea de ședință din 17.09.2008, privind lămurirea dispozitivului sentinței civile nr.2289/31.10.2007 pronunțată de Tribunalul Călărași ".
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns: recurentul-pârâtMinisterul Justiției și Libertăților,intimații-reclamanți, Hodel,și intimații-pârâțiTribunalul Călărași Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului C și Curtea de Apel București.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, având în vedere împrejurarea că recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților, prin cererea de recurs dedusă judecății, a solicitat judecarea pricinii în lipsă, conform art.242 pct.2 cod proc. civilă și constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil dedus judecății, constată următoarele:
Prin încheierea din Camera de Consiliu de la data de 17.09.2008, Tribunalul Călărași - Secția Civilă a respins excepția lipsei calității sale procesuale pasive, invocată de pârâtul Statul Român; a admisă cererea reclamantelor, și Hodel, formulată în baza art. 2811Cod procedură civilă și a lămurit înțelesul dispozitivul sentinței civile nr. 2289/31.10.207 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr-(nr. vechi 3353/2007) cu privire la respingerea capătului de cerere referitor la plata pe viitor a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în sensul că la momentul pronunțării acestei sentințe pârâții aveau obligația legală de a plăti respectivul spor și pe viitor, însă la acea dată nu exista o prezumție de neexecutare.
În motivarea încheierii, instanța de fond a reținut că xcepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român a fost invocată din oficiu și soluționată irevocabil prin sentința civilă nr. 2289/31.10.2007 și decizia civilă nr. 2289R/11.06.2009 a Curții de Apel București, iar citarea acestui pârât la judecarea cererii de lămurire a dispozitivului s-a făcut avându-se în vedere calitatea cu care a figurat pe parcursul întregului proces, fără a se fi stabilit vreo obligație în sarcina sa.
Potrivit art. 2811cod procedură civilă părțile pot cere instanței lămuriri cu privire la înțelesul dispozitivului unei hotărâri, în cazul în care este necesar.
A mai reținut prima instanță că, în cauză, se impun asemenea lămuriri, întrucât ceea ce intră în puterea lucrului judecat și este supus executării este dispozitivul unei hotărâri iar din dispozitivul sentinței civile nr. 2289/31.10.2007 nu rezultă motivele pentru care a fost respins capătul de cerere privind plata pe viitor a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică și anume faptul că la momentul pronunțării sentinței, deși pârâții aveau obligația de a plăti acest spor și în continuare, nu exista o prezumție de neexecutare, fiind posibil ca aceștia să procedeze la acordarea din proprie inițiativă a sporului și după data pronunțării sentinței. Prin urmare, nu se putea aprecia că până la data de 31.10.2007 reclamantelor, în calitate de magistrați, li se cuvine acest spor iar ulterior, fără apariția unui act normativ care să abroge expres textul legal care consacră dreptul respectiv, nu mai sunt îndreptățite să îl primească.
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs motivat, în termenul legal, recurentul Ministerul Justiției și Libertăților, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu următoarea motivare:
Prin încheierea pronunțată, Tribunalul nu s-a limitat doar la a lămuri dispozitivul sentinței civile nr. 2289/31.10.2007, ci a intrat în reanalizarea fondului, încălcând autoritatea de lucru judecat a acestei hotărâri judecătorești.
Cu ocazia soluționării în fond a cauzei, instanța a apreciat, în considerente, că reclamantele au deschisă calea unei noi acțiuni în cazul producerii unui prejudiciu, care la momentul pronunțării sentinței nu exista, fiind deci necesară o nouă hotărâre judecătorească prin care să se analizeze în fond temeinicia acestor pretenții, în fapt și în drept.
Pentru aceste motive, pretențiile reclamantelor privind acordarea sporului solicitat pe viitor au fost respinse și nu a fost impusă nici o obligație în acest sens pârâților.
În schimb, a mai susținut recurenta, cu ocazia lămuririi dispozitivului amintitei sentințe, Tribunalul Călărașia instituit noi obligații în sarcina pârâților, contrazicând astfel motivarea reținută în considerente, potrivit căreia reclamantele au deschisă calea unei noi acțiuni pentru satisfacerea pretențiilor formulate și repararea prejudiciului suferit.
Intimații nu au depus întâmpinare.
În recurs nu au fost administrate probe.
Prin decizia nr. 3707/23 martie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție, în raport de decizia nr. 104/20.01.2009 a Curții Constituționale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.
Analizând încheierea atacată, prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că recursul sunt nefondat și urmează a fi respins ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Nu poate fi primită critica recurentei în sensul că Tribunalul Călărași, depășind limitele fixate de art. 281 indice 1 din Codul d e procedură civilă, s-a pronunțat a doua oară în fond asupra capătului de cerere pe care anterior îl respinsese și a instituit noi obligații în sarcina pârâților, contrazicând astfel motivarea reținută în considerente, potrivit căreia reclamantele au deschisă calea unei noi acțiuni pentru repararea pe viitor a prejudiciului suferit prin neplata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%.
Astfel, prin dispozitivul sentinței civile nr. 2289/31.10.2007, Tribunalul Călărași - Secția Civilă a respins capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata pe viitor a menționatului spor, arătând în considerentele aceleiași hotărâri că nu poate fi reținută o prezumție de neexecutare a unei obligații în sarcina acestora.
Modul de soluționare a acestui capăt de cerere nu a fost infirmat prin încheierea atacată, instanța de fond procedând în mod corect, cu respectarea dispozițiilor art. 281 indice 1 din Codul d e procedură civilă, la lămurirea dispozitivului.
Tribunalul a arătat, atât în dispozitivul, cât și în considerentele încheierii recurate, aflate în deplină concordanță, că, la momentul pronunțării sentinței, pârâții aveau obligația de plată a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, obligație a cărei existență a fost constatată, de altfel, atât de instanța de fond, cât și de instanța de recurs, care decurge din lege și care subzistă până la apariția unui act normativ de abrogare a textului care consacră dreptul pretins de reclamante.
Prin încheierea recurată, nu s-a dispus obligarea pârâților la plata sporului de 50% și pentru viitor, ci doar a fost lămurit dispozitivul în sensul că această obligație poate fi executată de bună-voie, reiterându-se argumentul potrivit căruia, la data pronunțării sentinței, nu exista o prezumție de neexecutare, care să justifice obligarea pârâților la plata menționatului spor și în continuare.
Pentru considerentele expuse, Curtea constată că prima instanță a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, care urmează a fi menținută, astfel încât, văzând și dispozițiile art. 312 din Codul d e procedură civilă, urmează să respingă recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-pârâtMinisterul Justiției și Libertățilorîmpotriva încheierii de ședință din data de 17.09.2008 pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă în dosarul nr- (3353/C/2007), în contradictoriu cu intimații-reclamanți, Hodel, și intimații-pârâți Tribunalul Călărași Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului C și Curtea de Apel București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
27.07.2009
Jud. fond.:
Președinte:Cristescu SimonaJudecători:Cristescu Simona, Uță Lucia, Rotaru Florentina
