Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 501/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 501/CM
Ședința publică de la 01 2009
Completul specializat pentru cauze privind
Conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Maria Apostol
JUDECĂTOR 2: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 3: Răzvan Anghel
Grefier - -
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de recurenții - reclamanți SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ, cu sediul în T,-, județul T și DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUD. T, cu sediul în T,-, județul T, împotriva sentinței civile nr.628/15 aprilie 2009 pronunțate de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârâtă, domiciliată în C, str.-, nr.43, - Sc.3,.4, județul D, având ca obiect drepturi bănești restituire salarii rezidențiat.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. pr.civ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar iar recurenții au solicitat judecata cauzei în lipsă, conform art. 242 Cod procedură civilă.
Instanța, având în vedere că recurenții au solicitat și judecata cauzei în lipsă, în temeiul disp.art. 150.pr.civ. constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Cu privire la recursul civil de față, Curtea reține următoarele:
Spitalul Județean de Urgență T și Direcția de Sănătate Publică a Județului T au formulat cerere de chemare în judecată împotriva pârâtei pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată la restituirea sumei de 23.848,23 lei, reprezentând salarii încasate de pârâtă în perioada aprilie 2000 - mai 2005, pentru efectuarea rezidențiatului.
Reclamantele au arătat că, în anul 2000, în urma participării la examenul de rezidențiat pe post, pârâta a fost încadrată la Spitalul Județean de Urgență T, iar la data de 06.04.2000 a încheiat contractul adițional la contractul individual de muncă, în conformitate cu prevederile Ministerului Sănătății, contract care prevede drepturi și obligații pentru ambele părți.
Spitalul Județean de Urgență T s-a obligat să suporte, în condițiile legii, cheltuielile pentru drepturi salariale și pregătirea în specialitate a pârâtei pe întreaga perioadă a stagiului și a menținut postul timp de 5 ani - timp în care pârâta a fost pregătită în centrele universitare metodologice stabilite de Ministerul Sănătății.
Pârâta se obliga să lucreze în unitatea unde și-a ales postul - respectiv Spitalul Județean de Urgență T - cel puțin 5 ani de la data când a obținut titlul de medic specialist, nerespectarea obligației atrăgând plata unei despăgubiri reprezentând cheltuielile făcute de unitate cu plata drepturilor salariale și plata școlarizării, obligația medicului specialist să lucreze în postul ales fiind prevăzută expres în nr.OG 12/2008 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului.
Având în vedere că la data de 13.05.2005 pârâta și-a dat demisia, reclamanții consideră că cererea acestora este întemeiata, fiind invocate disp. nr.OG 12/2008 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului.
Prin întâmpinare pârâta a invocat excepția autorității de lucru judecat arătând că, înainte de acest proces a mai fost chemată în judecată de Spitalul Județean T pentru plata acelorași drepturi bănești, așa zis necuvenite, cerere care a făcut obiectul dosarului nr- si in care cererea a fost respinsa a fost respinsă ca fiind promovată de o persoană fără calitate procesuală activă.
S-a invocat și excepția prescripției dreptului la acțiune, motivat de faptul că potrivit actului adițional, obligația de a se prezenta la Spitalul Județean T începea după terminarea perioadei rezidențiatului, respectiv din mai 2005. Tot din mai 2005 început să curgă și prescripția dreptului Spitalului T de a solicita salariile încasate, potrivit aceluiași act adițional.
A invocat de asemenea, lipsa calității procesuale active a Direcției de Sănătate Publică T, arătând că, Direcția de Sănătate Publică T nu are calitatea de angajator, astfel încât nu poate avea dreptul să solicite restituirea salariilor.
Prin sentința civilă nr.628/15.04.2009, Tribunalul Tulceaa respins excepțiile autorității de lucru judecat și lipsei calității procesuale active a Direcției de Sănătate Publică T, ca nefondate.
A admis excepția prescripției dreptului la acțiune, respingând cererea formulată de reclamanții pentru intervenția prescripției dreptului la acțiune.
Față de excepția autorității de lucru judecat și lipsei calității procesuale active a Direcției de Sănătate Publică T, instanța a reținut că este lucru judecat atunci când a doua cerere are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate.
Cererea înregistrată sub nr- s-a judecat doar cu Direcția de Sănătate Publică T ori în prezenta cauză calitate de reclamante au atât Spitalul Județean de Urgență T cât și Direcția de Sănătate Publică
Din probele depuse la dosarul cauzei nu rezultă că excepțiile invocate de pârâtă sunt fondate și, prin urmare, instanța a respins excepția autorității de lucru judecat și lipsei calității procesuale active a Direcției de Sănătate Publică T, ca nefondate.
Excepția prescripției dreptului la acțiune a fost admisa pentru următoarele considerente:
Deși reclamantele și-au întemeiat cererea pe dispozițiile nr.OG 12/2008, privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, în prezenta cauză nu sunt aplicabile aceste dispoziții întrucât pârâta s-a angajat la Spitalul Județean T în anul 2000, la data de 06.04.2000 a încheiat contractul adițional, iar în data de 13.05.2005 a fost înregistrată cererea sa de demisie. nr.OG 12/2008 a intrat în vigoare la data de 20 oct. 2008.
Potrivit art. 270 alin. 1 din codul muncii "Salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor."
Art. 283 alin. 1 lit. c) din codul muncii prevede că cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator.
Cum pârâta și-a dat demisia la data de 12.05.2005 iar reclamantele au formulat cererea de chemare în judecată la data de 18.02.2009, instanța aaa dmis excepția prescripției dreptului la acțiune și a respins cererea pentru intervenția prescripției dreptului la acțiune.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs recurenții reclamanți care au formulat următoarele critici:
Cererea adresată instanței nu este prescrisă deoarece reclamanta și-a depus cererea de demisie la data de 12.05.2005 iar la data de 23.05.2005 a semnat un angajament de plată prin care s-a obligat să achite suma de 244.294.323 ROL eșalonat.
Din aceasta sumă mai are de achitat 23.848,23 RON și față de data la care s-a înregistrat cererea la instanța de fond - 24.09.2007, excepția prescripției nu este întemeiată.
În ce privește temeiul juridic al cererii, recurenții consideră ca instanța de fond nu a avut în vedere că prin OG nr.12/2008 a fost abrogată OUG nr. 158/2001 care stipula in art. 3 alin.5 că "după obținerea titlului de specialist, aceștia sunt obligați să lucreze la unitatea sanitară cu care au încheiat contractul individual de muncă cel puțin un număr de ani egal cu durata corespunzătoare finanțării rezidențiatului în specialitatea pentru care s-a scos postul la concurs", iar nerespectarea acestei obligații atrage răspunderea materială a rezidentului conform art. 3 alin. 6 din același act normativ.
Prin urmare, recurenții consideră că cererea acestora este întemeiata si din punct de vedere al temeiului de drept invocat.
Recursul este nefondat.
Din contractul individual de muncă depus la dosarul cauzei, rezultă că pârâta a deținut funcția de medic rezident anul I începând cu data de 17.04.2000.
La data de 06.04.2000 a încheiat cu Direcția Județeană de Sănătate Publică T contractul adițional prin care se obliga să lucreze în unitatea unde a ales postul, cel puțin 5 ani de la data când obține titlul de medic specialist.
In punctul 5 al contractului adițional se prevedea că nerespectarea acestei obligații atrage după sine plata unei despăgubiri reprezentând cheltuielile făcute de unitate, respectiv plata drepturilor salariale și plata școlarizării pe perioada rezidențiatului.
Prin cererea înregistrată sub nr. 5644/13.05.2005, pârâta a solicitat încetarea raporturilor de muncă prin demisie, începând cu data de 12.05.2005.
La data de 23.05.2005 reclamanta a semnat un angajament de plată prin care s-a obligat să achite cheltuielile de specializare conform actului adițional încheiat.
Așadar, din toate aceste înscrisuri rezultă că data la care s-a născut dreptul la acțiune al reclamanților este 12.05.2005, când pârâta a optat pentru nerespectarea obligației asumată prin contractul încheiat cu reclamanții și anume aceea de a lucra în unitatea unde a ales postul, cel puțin 5 ani de la data când obține titlul de medic specialist.
În raport de aceste date, reclamanții puteau să se adreseze instanței cu o cerere în recuperarea prejudiciului cauzat prin fapta culpabilă a pârâtei, până la data de 12.05.2008, în conformitate cu dispozițiile art. 283 alin. 1 lit. c) din codul muncii.
Ori, cererea reclamanților a fost înregistrată la Tribunalul Tulcea, la data de 18.02.2009, cu depășirea termenului de prescripție de 3 ani.
La dosarul cauzei nu s-a depus niciun înscris care să ateste că acest termen a fost întrerupt astfel că, și în situația în care pârâta ar fi achitat o parte din acest debit, în lipsa unor dovezi care să plaseze termenul de la care începe să curgă prescripția la o dată ulterioară celei de 12.05.2008, instanța de fond in mod corect a admis excepția prescripției dreptului la acțiune, această soluție urmând a fi menținută și de instanța de control judiciar, prin respingerea recursului ca nefondat conform art. 312 cod proc. civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil formulat de recurenții - reclamanți SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ, cu sediul în T,-, județul T și DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUD. T, cu sediul în T,-, județul T, împotriva sentinței civile nr.628/15 aprilie 2009 pronunțate de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârâtă, domiciliată în C, str.-, nr.43, - Sc.3,.4, județul D, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 01.09.2009.
Președinte, Judecătorie
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond: Șt.;
, jud. /04.09.2009
- gref. -
2 ex./09.09.2009
Președinte:Maria ApostolJudecători:Maria Apostol, Mariana Bădulescu, Răzvan Anghel
