Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 528/2009. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

- Secția civilă și pentru cauze

cu minori și de familie,

de conflicte de muncă și

asigurari sociale

DECIZIA NR.528/DOSAR NR-

Ședința publică din 30 aprilie 2009

PREȘEDINTE: Roxana Maria Trif- - - - judecător

- - - JUDECĂTOR 2: Dorina Rizea

- - JUDECĂTOR 3: Mihail

- grefier

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr.118/F pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV la data de 5 noiembrie 2008 în dosarul civil nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 21 aprilie 2009, când părțile au lipsit, așa cum rezultă din încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la data de 28 aprilie 2009 și apoi la 30 aprilie 2009.

CURTEA

Asupra recursului de față:

Constată că prin sentința civilă nr.118/F pronunțată la data de 5 noiembrie 2008 Curtea de APEL BRAȘOVa admis în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor și, în consecință, a obligat pârâții 1-3 să plătească reclamantei diferențele de natură salarială echivalente cu sporul de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară pentru perioada 1.02.2007 - 31.12.2007, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală de la data nașterii dreptului și până la data plății efective.

A obligat pârâta Curtea de APEL BRAȘOV să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă.

A obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor solicitate prin acțiune.

A respins petitul privind obligarea în solidar a pârâților la includerea în bugetul de stat a sumelor necesare achitării drepturilor din acțiune.

Pentru a pronunța această sentință Curtea de APEL BRAȘOVa reținut că reclamanta a avut calitatea de grefier în cadrul Tribunalului Brașov în perioada 1.02.- 31.12.2007.

Prin dispozițiile deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în cadrul recursului în interesul legii la data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.

În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori, problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a, astfel încât acțiunea a fost admisă potrivit dispozitivului prezentei.

Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale a fost acordată de către instanță în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 cod civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.

Actualizarea debitului si plata dobânzii legale constituie doua drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal iar restricția prevăzuta de art. 1088 Cod Civil nu se aplica obligațiilor rezultând din fapte juridice si din lege, cum este cazul in speță.

Cererea de obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei a fost admisă în baza dispozițiilor art. 1 - 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.

De asemenea, pârâtul ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să vireze fondurile necesare achitării drepturilor solicitate.

În acest sens curtea a reținut că potrivit nr.HG736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art.131 pct.1 din Legea 303/2004 activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art.19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează activitatea de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești.

Față de aceste considerente, Curtea a obligat Ministerul Economiei și Finanțelor la alocarea fondurilor necesare plății sumelor solicitate prin acțiune, însă a respins cererea de obligare în solidar a pârâților la includerea acelorași sume în bugetul de stat având în vedere că această cerere este lipsită de temei legal atât în ceea ce privește solidaritatea cât și în ceea ce privește fondul obligației, instanțele judecătorești neavând surse proprii de finanțare și nici vreun rol în elaborarea bugetelor de stat.

Împotriva sentinței au declarat recurs pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice C în calitate de reprezentantă în teritoriu pentru pârâtul Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției.

Recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice C este întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă iar în dezvoltarea motivelor de recurs se invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice întrucât acesta nu este în raporturi de muncă cu reclamanta.

Pe fondul cauzei, se arată că instanța a admis acțiunea reclamantei cu încălcarea prevederilor legii bugetului de stat, potrivit cărora nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există o bază legală pentru aceasta.

Pârâtul Ministerul Justiției își întemeiază recursul pe motivul prevăzut de art.304 pct.4 și 9 Cod procedură civilă, susținând că pretențiile reclamantei privind acordarea sporului de 50% după data de 1.02.2007 sunt nefondate iar soluția instanței de fond a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii întrucât din februarie 2007 intrat în vigoare noua lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești - nr.OG8/24.01.2007.

Se mai susține în motivarea recursului Ministerului Justiției că intimatul creditor al unei obligații având drept obiect o sumă de bani ar fi putut pretinde drept echivalent al prejudiciului încercat prin întârziere la executare doar dobânda stabilită de lege, aceasta fiind datorată numai cu începere din ziua cererii de chemare în judecată.

Examinând sentința în raport cu motivele de recurs și prin prisma prevederilor art.304 indice 1 Cod procedură civilă, curtea reține că recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Recurentul pârât Ministerul Finanțelor Publice justifică calitatea procesual pasivă întrucât acest minister execută dispozițiile legii bugetare și îi revine sarcina de a face propuneri, de a elabora proiectul legii bugetului de stat precum și a legilor de rectificare, conform art.28 din Legea 500/2002.

Acest pârât are obligația de a vira fonduri de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natură salarială, tocmai în recunoașterea calității pe care însăși acest pârât o invocă, respectiv "rolul de a răspunde de elaborarea proiectelor bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite".

În ceea ce privește fondul cauzei, prima instanță a avut corect în vedere în temeiul art.329 alin.3 Cod procedură civilă, decizia de recurs în interesul legii nr.21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care prin interpretarea art.47 din Legea 50/1996 s-a recunoscut dreptul magistraților și a personalului auxiliar de specialitate la sporul de 50% și după intrarea în vigoare a nr.OUG83/2000.

Nefondate sunt și criticile formulate de recurentul Ministerul Justiției, recursul urmând a fi respins, față de dispozițiile deciziei nr.21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în cadrul unui recurs în interesul legii și datorită naturii și scopurilor diferite ale celor două instituții: dobânda legală este prețul lipsei de folosință iar prin actualizarea cu rata inflației se urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.

Pentru aceste considerente, în baza art.312 (1) Cod procedură civilă curtea va respinge recursurile și va menține ca legală hotărârea recurată.

Pentru aceste motive,

În numele Legii

DECIDE:

Respinge recursurile declarate de pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice B în calitate de reprezentantă în teritoriu pentru Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr.118/F/2008 pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 30.04.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

Red. /13.05.2009

Dact. /19.06.2009

Jud. fond -

-

Președinte:Roxana Maria Trif
Judecători:Roxana Maria Trif, Dorina Rizea, Mihail

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 528/2009. Curtea de Apel Brasov