Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 563/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 563

Ședința publică de la 19 Mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Carmen Bancu

JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu

JUDECĂTOR 3: Nelida Cristina

Grefier

Pe rol judecarea cauzei litigiu de muncă privind recursul formulat de - & SRL împotriva sentinței civile nr. 329 din 27.02.2009 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimat fiind.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru recurenta - & SRL, lipsă fiind intimată.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dosarul este la prim termen.

Instanța constată recursul formulat în termen și motivat.

Avocat pentru recurenta - & SRL arată că nu are de formulat alte cereri.

Instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.

Avocat pentru recurenta - & SRL solicită admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond ca netemeinică și nelegală și admiterea acțiunii în parte pentru suma de 249 lei. Arată că a fost chemată intimata la interogatoriu iar la întrebarea dacă a primit drepturile salariale aceasta a răspuns că da, dar instanța a reținut altceva. Precizează că intimata nu a vrut să semneze statul de plată și că a făcut dovada că a plătit aceste drepturi. Mai arată că partea nu a înțeles să se prezinte la sediul societății și să discute civilizat. Cu cheltuieli de judecată.

Declarând dezbaterile închise,

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra recursului de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. 9608/99/2.12.2008, reclamanta, în contradictoriu cu - & L, a solicitat instanței de judecată obligarea pârâtei la plata salarului cuvenit pe luna august 2008, precum și compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat în anul 2008; obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri materiale în sumă de 1000 lei.

A motivat reclamanta că a fost angajata societății pârâte din luna ianuarie 2008 pe funcția de contabil, conform contractului individual de muncă nr. -/24.01.2008 și, în baza deciziei nr.536/29.08.2008 au încetat raporturile de muncă cu pârâta la data de 1.09.2008.

A mai susținut reclamanta că pe luna august 2008 nu a primit salariul datorat de pârâtă, fapt constatat de către inspectorii ITM în urma sesizării nr. -/22.09.2008, și nu i-au fost compensate în bani zilele de concediul de odihnă neefectuate

S-a precizat de către reclamantă că suma de 100 RON despăgubire materială reprezintă penalizările pe care le-a avut de plătit către creditorii personali prin faptul că pârâta nu i-a plătit salariul pe luna august precum și starea de disconfort psihic creată prin această situație.

Intimata - & a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii deoarece în 22.08.2008 au fost achitate în totalitate drepturilor salariale cuvenite reclamantei pe august 2008, și anume lichidarea în cuantum de 550 lei.

Prin sentința civilă nr.329/27.02.2009, Tribunalul Iașia admis în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta - & L, și, în consecință, a obligat pârâta să plătească reclamantei drepturile salariale aferente lunii august 2008 și să compenseze în bani concediul de odihnă neefectuat aferent anului 2008.

A respins cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri materiale de 1000 lei.

A obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta a fost angajata societății pârâte începând cu 21.01.2008 în funcția de contabil potrivit contractului individual de muncă înregistrat la ITM sub nr. -/24.01.2008 (concediul anual de odihnă fiind de 29 zile lucrătoare) iar la data de 29.08.2008 contractul de muncă a încetat prin acordul părților cu data de 1.09.2008.

Potrivit adresei emise de ITM nr. -/16.0ct. 2008, în urma controlului efectuat la societatea pârâtă la 16.oct. 2008, s-a stabilit că angajatorul trebuie să-i plătească reclamantei drepturi salariale aferente lunii august 2008, iar reclamanta a beneficiat în luna iunie de 6 zile de concediu, pentru luna august figurând cu 3 zile de concediu.

Din statul de plată pe luna august 2008 depus la fila 36, și în care se menționează salariul tarifar și faptul că reclamanta a avut 3 zile de concediu de odihnă, nu se poate reține că pârâta i-a achitat aceste drepturi salariale, atâta timp cât nu există semnătura reclamantei pe acest stat de plată, reclamanta precizând la interogatoriu că suma de 550 lei a primit-o la data de 22.08.2008 de la pârâtă pentru luna iulie 2008.

Deoarece nu s-a făcut dovada că reclamantei i s-au achitat drepturile salariale pe luna august 2008 și nici că s-ar fi compensat în bani zilele de concediu neefectuate, instanța de fond a constatat că acțiunea reclamantei este întemeiată și, în consecință, a fost admisă în sensul obligării pârâtei să plătească reclamantei drepturile salariale aferente lunii august 2008 și să compenseze în bani concediul de odihnă neefectuat aferent acestui an.

În ce privește obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri materiale de 1000 RON, instanța a constatat că reclamanta nu a făcut dovada că a suferit un prejudiciu prin neplata de către pârâtă a salariului pe luna august 2008 și, în consecință, acest capăt de cerere a fost respins.

În baza disp. art. 274 Cod procedură civilă, pârâta a fost obligată să plătească reclamantei cheltuielile de judecată reprezentând onorariu de avocat.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Susține recurenta că în mod greșit a reținut instanța faptul că, atât timp cât nu există semnătura reclamantei pe statul de plată, nu se poate susține că a achitat drepturile salariale. Ori, a susținut ca reclamanta a refuzat semnarea statului de plată după ce a încasat banii și a recunoscut la interogatoriu că semnătura de pe actul prezentat îi aparține. Mai arată recurenta că în mod greșit a reținut instanța faptul că reclamanta a primit la 22.08.2008 suma de 550 lei pentru luna iulie 2008. Așa cum rezultă din actul ce constituie evidența personală a administratorului societății, pe care reclamanta și-a recunoscut semnătura, în luna august s-au achitat 2 sume - 550 lei la data de 08.08.2008, cu titlu de avans pentru august 2008, și suma de 550 lei la data de 22.08.2008 cu titlu de lichidare pentru luna august 2008. Deci în total reclamanta primit suma de 1.100 RON reprezentând drepturi salariale integrale pentru luna august 2008.

Cu privire la concediul de odihnă neefectuat, susține recurenta, din actele depuse rezultă că reclamanta a efectuat 10 zile de concediu din totalul de 17 zile de care beneficia corespunzător perioadei în care a fost angajată. Instanța de fond însă, deși a obligat la compensarea acestuia, nu a precizat numărul de zile de concediu de odihnă neefectuat, lăsând la latitudinea organului de executare stabilirea acestei perioade.

Ca atare, se solicită admiterea recursului și admiterea în parte a acțiunii, în sensul obligării societății la plata către reclamantă a sumei de 249 RON reprezentând compensarea în bani pentru cele 7 zile de concediu de odihnă neefectuat.

În drept, motivele de recurs se încadrează în prevederile art. 304 pct. 9 și 304 ind. 1 Cod procedură civilă.

Intimata nu a formulat întâmpinare.

În recurs nu au fost depuse înscrisuri noi.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată că recursul este nefondat.

Astfel, în mod corect a reținut prima instanță că nu s-a făcut dovada că reclamantei i-au fost achitate drepturile salariale pe luna august 2008.

Potrivit art. 287 Codul muncii, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.

În conformitate cu dispozițiile art. 163 Codul muncii "plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit. Statele de plată, precum și celelalte documente justificative se păstrează și se arhivează de către angajator în aceleași condiții și termene ca în cazul actelor contabile, conform legii".

Ori, recurenta susține că dovada plății salariului îl reprezintă evidența personală a administratorului, pe care reclamanta și-a recunoscut semnătura (fila 31 dosar fond).

Însă, acest înscris nu poate constitui "document justificativ" în sensul art. 163 din Codul muncii, care se păstrează și se arhivează de către angajator în aceleași condiții și termene ca în cazul actelor contabile.

Ca atare, atât timp cât statul de plată pe luna august 2008 nu este semnat de reclamantă, iar aceasta la interogatoriu nu a recunoscut primirea drepturilor salariale pentru luna august 2008 (ci a recunoscut doar semnătura pe înscrisul sub semnătură privată întocmit de administratorul societății pârâte, care însă nu poate constitui document justificativ în înțelesul legii), nu se poate reține că pârâta a făcut dovada plății salariului datorat reclamantei, astfel încât, în baza dispozițiilor legale menționate, în mod corect a fost obligată de prima instanță la plata drepturilor salariale aferente lunii august 2008.

Cât privește compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat aferent anului 2008, faptul că instanța de fond nu a determinat cuantumul acestor drepturi nu reprezintă un motiv de nelegalitate ori netemeinicie a hotărârii, întrucât suma datorată este determinabilă și poate fi stabilită cu ocazia executării sentinței.

Față de aceste considerente, reținând că în cauză nu sunt incidente motivele de nelegalitate ori netemeinicie invocate, Curtea de Apel va respinge recursul declarat de pârâtă, conform art. 312 Cod procedură civilă și va menține sentința primei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr. 329/27.02.2009 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 19.05.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, Grefier,

- - - - - -

Red.

Tehnored. /

13.06.2009 - 02 ex.

Tribunalul Iași -

-

Președinte:Carmen Bancu
Judecători:Carmen Bancu, Cristina Mănăstireanu, Nelida Cristina

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 563/2009. Curtea de Apel Iasi