Solicitare plata drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 561/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 561
Ședința publică de la 19 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 3: Nelida Cristina
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursurile formulate de Ministerul Educației, Cercetării și și Inspectoratul Școlar al Județului I în numele unităților școlare Școala Tansa, Școala, Școala, Școala, Școala, Școala, Școala, Grup Școlar, Școala, Școala Dr., Școala, Școala, Școala, Școala, Școala, Școala, Școala, Școala, Școala, Școala, Școala, Școala eanu, Grup Școlar, Școala și Școala, Școala S împotriva sentinței civile nr. 193 din 5.02.2009 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimați fiind Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ I - în numele și pentru membrii de sindicat, Consiliul Local al Comunei Tansa, Primarul Comunei Tansa, Consiliul Local al Comunei, Primarul Comunei, Consiliul Local al Comunei, Primarul Comunei, Consiliul Local al Comunei, Primarul Comunei, Consiliul Local al Comunei, Primarul Comunei, Consiliul Local al Comunei, Primarul Comunei, Consiliul Local al Comunei, Primarul Comunei, Consiliul Local al Comunei, Primarul Comunei, Consiliul Local al com., Primarul Comunei, Consiliul Local al Comunei, Primarul Com., Consiliul Local al Com., Primarul Comunei, Consiliul Local al Comunei și Primarul Comunei.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilierul juridic pentru intimatul Primarul Comunei, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la prim termen, că prin serviciul registratură s-au depus la dosar concluzii scrise de către recurentul Inspectoratul Școlar al Județului I și că s-a solicitat judecata în lipsă.
Instanța constată că în cauză s-au formulat două cereri de recurs, ambele declarate în termen și motivate.
Consilierul juridic pentru intimatul Primarul Comunei depune delegație la dosar. Arată că are delegație și pentru Consiliul Local al Comunei, dar că așa este delegația tip.
Instanța arată consilierului juridic că potrivit delegației depuse la dosar are mandat doar pentru Primarul Comunei, nu și pentru Consiliul Local al Comunei.
Consilierul juridic pentru intimatul Primarul Comunei arată că nu are de formulat alte cereri.
Instanța constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Consilierul juridic pentru intimatul Primarul Comunei solicită admiterea recursurilor și respingerea acțiunii formulate de Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ I - în numele și pentru membrii de sindicat.
Declarând dezbaterile închise.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Prin cererea înregistrată la Tribunalului Iași sub nr-, Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ, în numele și pentru reclamanții, G, -, G, G, a, G, G, G, în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Școlar al Județului I, Consiliul Local al Comunei Tansa, Instituția Primarului Comunei Tansa, Consiliul Local al Comunei, Instituția Primarului Comunei, Consiliul Local al Comunei, Instituția Primarului Comunei, Consiliul Local al Comunei, Instituția Primarului Comunei, Consiliul Local al Comunei, Instituția Primarului Comunei, Consiliul Local al Comunei, Instituția Primarului Comunei, Consiliul Local al Comunei, Instituția Primarului Comunei, Consiliul Local al Com.,Instituția Primarului Com., Consiliul Local al Com., Instituția Primarului Com., Consiliul Local al Com., Instituția Primarului Com., Consiliul Local al Com., Instituția Primarului Com., Consiliul Local al Com., Școala Tansa, Școala, Școala, Școala, Școala, Școala, Școala,Grup Școlar " ", Școala, Școala "Dr. ", Școala, Școala, Școala, Școala " ", Școala " ", Școala, Școala " ", Școala, Școala, Școala, Școala, Școala " eanu", Grup Școlar, Școala, Școala, Școala S, Ministerul Educației, Cercetării și Tas olicitat ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați pârâții să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând contravaloare tranșe suplimentare care se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani în învățământ, conform prevederilor art. 50 alin. 1 și 2 din Legea 128/1997 cu modificările și completările ulterioare.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că, raportat la prevederile art. 50 alin. (1) și (2) din Statutul personalului didactic, salariații din învățământ - personal didactic, trebuiau să beneficieze de cele trei tranșe suplimentare de vechime care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ iar pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime trebuia să li se acorde o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Cu toate acestea, reclamanții și în prezentul dosar, deși îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute expres de art. 50 alin. 1 - respectiv au 30,35 și peste 40 de ani de activitate în învățământ, astfel cum rezultă și din adeverințele emise de unitatea de învățământ, nu au beneficiat de salarizarea corespunzătoare celor trei tranșe de vechime.
Această creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare nu li s-a acordat, ceea ce a determinat ca toate drepturile salariale care se stabilesc conform Legii nr. 128/1997 să fie greșit calculate, astfel încât, în mod netemeinic și nelegal, membrii de sindicat, reclamanți în prezentul dosar, au fost prejudiciați în drepturile salariale care li se cuvin, datorită greșitei calculări a acestora. O altă consecință a neacordării acestei creșteri a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime, a fost efectuarea de înscrieri eronate în carnetele de muncă, ceea ce va conduce la calcularea greșită a pensiilor.
Legea nr. 128/1997 nu prevede că cele trei tranșe suplimentare se includ în coeficienții de salarizare prevăzuți în actele normative ce reglementează salarizarea; în consecință, conform principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, ei trebuie adăugați celorlalți coeficienți, conform dispozițiilor legii speciale (Statutul personalului didactic).
De asemenea, creșterile salariale față de segmentele de vechime anterioare sunt proporționale de la o tranșă la alta, fără a include și majorările aferente tranșelor suplimentare de vechime. Practic, alături de majorările specifice trecerii de la un segment de vechime la altul, legiuitorul a instituit prin art. 50 alin. 1 și 2 din legea 128/1997 un drept suplimentar însoțit de o creștere a coeficientul de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime, în favoarea personalului didactic cu activitate în învățământ de 30, 35 și peste 40 ani.
În drept au fost invocate dispozițiile Codului muncii, Legea 168/1999, Legea 54/2003, Legea 128/1997, OUG68/2004, OUG18/2005, OG4/2006, OG11/2007, 48, 48 bis /1.10.2004, 3541/4.04.2006 și 19350/20.06.2007.
În dovedirea acțiunii, s-a solicitat proba cu înscrisuri.
Prin întâmpinările formulate, pârâții Inspectoratul Școlar Județean I, Consiliul Local și Primarul Comunei au invocat excepția lipsei calității lor procesuale pasive.
Pe fondul cauzei, pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Ias olicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. S-a arătat că tranșele suplimentare de salarizare nu existau la data intrării în vigoare a Legii nr. 128/1997, fiind introduse prin Legea nr. 154/1998, pe baza criteriului de diferențiere de 1/25 stabilit prin art. 50 alin. 2 din Legea nr. 128/1997.
Prin sentința civilă nr. 193 din 5 februarie 2009, Tribunalul Iașia admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului Școlar al Județului
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive pârâților Consiliul Local și a Primarului comunei.
A admis acțiunea formulată de Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ, în numele și pentru reclamanții, G, G, G, a, G, G, G, în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Școlar al Județului I, Consiliul Local al Comunei Tansa, Instituția Primarului Comunei Tansa, Consiliul Local al Comunei, Instituția Primarului Comunei, Consiliul Local al Comunei, Instituția Primarului Comunei, Consiliul Local al Comunei, Instituția Primarului Comunei, Consiliul Local al Comunei, Instituția Primarului Comunei, Consiliul Local al Comunei, Instituția Primarului Comunei, Consiliul Local al Comunei, Instituția Primarului Comunei, Consiliul Local al Com.,Instituția Primarului Com., Consiliul Local al Com., Instituția Primarului Com., Consiliul Local al Com., Instituția Primarului Com., Consiliul Local al Com., Instituția Primarului Com., Consiliul Local al Com., Școala Tansa, Școala, Școala, Școala, Școala, Școala, Școala, Grup Școlar " ", Școala, Școala "Dr. ", Școala, Școala, Școala, Școala " ", Școala " ", Școala, Școala " ", Școala, Școala, Școala, Școala, Școala " eanu", Grup Școlar, Școala, Școala, Școala S, Ministerul Educației Cercetării și T
A obligat pârâții să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând tranșele suplimentare pentru vechimea în învățământ de 30 ani, 35 ani și peste 40 de ani pentru perioada 04.02.2005-31.12.2007, reactualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
A respins cererea reclamanților de obligare a pârâților la plata drepturilor bănești reprezentând tranșe suplimentare de vechime pentru perioada 01.01.2008-05.02.2009.
A respins acțiunea în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Școlar al Județului I pe lipsa calității procesuale pasive.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Școlar Județean I este fondată și urmează să fie admisă, întrucât personalul didactic are încheiate contractele de muncă cu unitățile de învățământ, directorul acestora având calitatea de ordonator terțiar de credite. Conform dispozițiilor G 2192/2004 unitățile de învățământ sunt finanțate de la bugetul local, ordonator principal de credite fiind Primarul unității administrativ-teritoriale. Inspectoratele școlare, conform Legii învățământului nr. 84/1995, au ca atribuții doar administrarea procesului instructiv-educativ, neavând calitatea de ordonator de credite pentru unitățile de învățământ.
Raportat la aceleași considerente și prevederi legale anterior menționate, s-a constatat că pârâții Consiliul Local și Primarul Comunei au calitate procesuală pasivă, excepția invocată de ei urmând să fie respinsă.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că acțiunea este întemeiată.
Conform prevederilor art. 50 alin. 1 din legea 128/1997 "personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani activitate în învățământ", iar potrivit alin. 2 "pentru fiecare din tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime".
Prin urmare, personalul didactic din învățământul preuniversitar este remunerat atât în funcție de tranșele de vechime la școlarizare stabilite de lege, cât și de cele trei tranșe suplimentare acordare la 30, 35 și 40 ani de activitate în învățământ.
Până la apariția Legii 128/1997, toate cadrele didactice erau salarizate în funcție de opt tranșe de vechime în învățământ care se opreau la vechimea de peste 25 ani - anexa 1 alin. 2 din HG281/1993.
Ulterior apariției Legii 128/1997, prin Legea 154/1998 anexa 7/1B, au fost introduse încă trei tranșe de vechime în învățământ, respectiv 30, 35 ani, 35, 40 ani și peste 40 ani. Aceste tranșe au fost menținute prin OG9/1995, OG4/1996 și OG11/1997, acte normative care stabilesc coeficienții de multiplicare pentru personalul didactic diferențiat în funcție de vechime și grad didactic.
În lipsa unei mențiuni exprese a legiuitorului nu se poate spune că aceste trei tranșe de vechime nou introduse reprezentau chiar tranșele suplimentare prev. de art. 50 din legea 128/1997, știut fiind că unde legea nu distinge nici interpretul nu poate distinge. În consecință instanța reține că cele trei tranșe introduse prin Legea 154/1998 reprezintă noi tranșe de vechime la salarizare stabilite de lege în sensul art. 50 alin. 1 teza I și tranșele suplimentare prev. în teza a II-a a art. 50 alin. 1.
În consecință, terminologia și necorelarea legislativă a actelor normative de salarizare au fost înlăturate abia prin OG- (aplicabilă cu data de 01.01.2009) care, la art. 5 alin. 2 prevede expres că: "În coeficienții de multiplicare din anexa nr. 2, prevăzută la ultimele trei tranșe de vechime recunoscută de 30-35 ani, 35-40 ani și peste 40 ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute la art. 50 alin. 2 din legea 128/1997, cu modificările și completările ulterioare".
Pentru toate aceste considerente, instanța va admite acțiunea reclamanților și va obliga pârâții să achite acestora drepturile salariale reprezentând tranșele suplimentare pentru vechimea în învățământ de 30 ani, 35 ani și peste 40 de ani pentru perioada 04.02.2005-31.12.2007, reactualizate cu indicele de inflație la data plății efective ce decurg din aplicarea prev. art. 50 alin. 1 și 2 din legea 128/1997.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termen legal, pârâții Ministerul Educației Cercetării și și Inspectoratul Școlar Județean I, în numele unităților școlare pârâte.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod proc. civilă, recurentul Ministerul Educației Cercetării și invocă excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că, în conformitate cu prevederile art. 167 din Legea nr. 84/1995, nu are atribuții în ceea ce privește plata și asigurarea plății drepturilor salariale ale cadrelor didactice.
Mai susține recurentul că reclamanții solicită o plată dublă în mod nelegal, întrucât tranșele de vechime de 30, 35 și peste 40 ani de activitate în învățământ nu au un coeficient de ierarhizare diferit la care se aplică 1/25, ci se formează prin aplicarea coeficientului de 1/25 la tranșa anterioară.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod proc. civilă, Inspectoratul Școlar Județean I susține, menționând prevederile Legii nr. 128/1997, Legii nr. 154/1998, HG nr. 281/1993, OG nr. 9/2005, OG nr. 4/2006, OG nr. 11/2007, OG nr. 15/2008, 4209/2004, 3541/2006 și 1350/2007, că unitățile de învățământ au procedat în mod corect la calcularea salariilor personalului din învățământ, respectând machetele de calcul, plecând de la coeficienții de ierarhizare și salariile stabilite de legiuitor prin acte normative, care au pus în aplicare și respectă prevederile art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997.
Intimații nu au formulat întâmpinare.
Nu s-au invocat din oficiu motive de ordine publică și nu s-au administrat probe noi.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și hotărârea primei instanțe, prin prisma criticilor formulate de recurenți, Curtea constată următoarele:
Recursul formulat de recurentul pârât Ministerul Educației Cercetării și este fondat în ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a acestuia.
Potrivit art 167 din Legea nr. 84/1995, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrative-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde finanțarea de bază și finanțarea complementară, finanțarea de bază, care cuprinde și cheltuielile de personal, conform art. 167 alin. 5 lit. a din același act normativ, asigurându-se prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
Din aceste prevederi legale, rezultă că salariile personalului din învățământ se asigură prin bugetul local al unităților administrative-teritoriale de care aparțin unitățile școlare.
În condițiile în care, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerul Educației Cercetării și, se asigură doar anumite cheltuieli aferente unităților de învățământ preuniversitar, enumerate în art. 167 alin. 17 din Legea nr. 84/1995, nu și cheltuielile de personal, recurentul pârât nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză având ca obiect plata unor drepturi salariale.
Cu privire la recursul declarat de Inspectoratul Școlar Județean I, în numele unităților școlare pârâte, precum și la susținerile recurentului Ministerul Educației Cercetării și referitoare la plata dublă a tranșelor de vechime solicitate de reclamanții intimați, Curtea reține că acestea sunt nefondate.
Prin art. 50 alin. 1 și 2 din Legea nr. 128/1997, care va fi interpretat în sensul în care aceste dispoziții își produc efectele, legiuitorul a reglementat două categorii distincte de tranșe de vechime acordate personalului didactic din învățământul preuniversitar, respectiv "tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege"și"trei tranșe suplimentare", care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ. Chiar denumirea acestora, de tranșe "suplimentare", sugerează o adăugare, o suprapunere a acestora peste tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege.
Legea nr. 154/1998 stabilește, diferit de actul normativ anterior, respectiv HG nr. 281/1993, ce avea în vedere 8 tranșe de vechime, un număr de 11 "tranșe de vechime la salarizare", care nu se confundă, așa cum s-a arătat, cu cele trei tranșe suplimentare, acordate la 30, 35 și la peste 40 ani de activitate în învățământ și care reprezintă o creștere a coeficientului de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime, în accepțiunea tranșei de vechime la salarizare stabilite de lege.
Ulterior, atât prin OG nr. 9/2005, cât și prin OG nr. 4/2006 și OG nr. 11/2007, acte normative care au reglementat creșterile salariale acordate personalului didactic, au fost reglementate tot 11 tranșe de vechime la salarizare, în funcție de care s-au stabilit coeficienții de ierarhizare corespunzători fiecăreia dintre aceste tranșe. În condițiile în care legiuitorul nu a prevăzut că fiecare coeficient de ierarhizare, acordat la 30, 35 și peste 40 ani de activitate în învățământ, include și creșterea de 1/25 acordată pentru cele trei tranșe suplimentare de vechime, chiar dacă diferențierile dintre coeficienți sunt superioare cotei de 1/25, Curtea constată că nu a fost acordată această creștere salarială, ci au fost acordate doar creșterile salariale corespunzătoare tranșelor de vechime la salarizare stabilite de lege.
Prin urmare, prima instanță a interpretat și aplicat corect actele normative care au reglementat salarizarea personalului didactic până la data de 1.01.2008, în acord cu opțiunea legiuitorului, care a înțeles să reglementeze, în beneficiul personalului didactic, două categorii de creșteri salariale, atât pentru cele 11 tranșe de vechime la salarizare, cât și pentru cele trei tranșe suplimentare.
În ceea ce privește salarizarea personalului didactic începând cu data de 1.01.2008, se constată că, prin art. 5 alin. 2 din OG nr. 15/2008, act normativ aplicabil începând cu data de 1.01.2008, se prevedea în mod expres, anterior modificării intervenite prin OUG nr. 151/2008, că "în coeficienții de multiplicare din anexa nr. 2, prevăzuți la ultimele 3 tranșe de vechime recunoscută de 30-35 ani, 35-40 ani și peste 40 ani în învățământ, sunt cuprinse și creșterile de 1/25 din coeficientul de multiplicare corespunzător tranșei anterioare de vechime, prevăzute la <LLNK 11997 128 10 202 50 40>art. 50 alin. (2) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare".
În consecință, față de considerentele expuse, avându-se în vedere și dispozițiile art. 312 alin. 1, 2 și 3 Cod proc civilă, se va admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Educației Cercetării și și se va modifica în parte sentința, în sensul că se va admite excepția lipsei calității procesuale pasive și se va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței și se va respinge recursul declarat de Inspectoratul Școlar Județean I, în numele unităților școlare pârâte, împotriva aceleiași sentințe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și, prin reprezentant legal,împotriva sentinței civile nr. 193/05.02.2009 a Tribunalului Iași, sentință pe care o modifică în parte, în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de și, în consecință, respinge acțiunea formulată I, în numele membrilor de sindicat, în contradictoriu cu acest pârât.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
Respinge recursul declarat de Inspectoratul Școlar al Județului I, în numele unităților școlare pârâte, împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.05.2009.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - ---
Grefier,
Red.
Tehnored. /
Tribunalul Iași:,
15.06.2009
2 ex.-
Președinte:Carmen BancuJudecători:Carmen Bancu, Cristina Mănăstireanu, Nelida Cristina