Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 619/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
- SECȚIA CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE
CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ȘI DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI
ASIGURARI SOCIALE
DECIZIA NR.619/DOSAR NR-
Ședința publică din 12 mai 2009
PREȘEDINTE: Dorina Rizea- - - judecător
- - - judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Mihail Lohănel
- grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de Apel Brașov și Ministerul Finanțelor Publice prin B împotriva sentinței civile nr.138/F pronunțată de Curtea de Apel Brașov la data de 10 decembrie 2008 în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților. Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 5 mai 2009, când părțile au lipsit, așa cum rezultă din încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la data de 12 mai 2009.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față.
Constată că prin sentința civilă nr. 38/10.12.2008 Curtea de Apel Brașova respins excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor invocată de acesta.
A admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele -, B ). în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Brașov, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor și, în consecință, a obligat pârâții Curtea de Apel Brașov și Ministerul Justiției să plătească reclamantelor -, B ). drepturile salariale restante reprezentând diferența dintre salariul acordat conform grilei de salarizare pentru grefierul dactilograf și salariul cuvenit conform grilei de salarizare pentru grefierul de ședință, pentru perioada 19.01.2006 - 31.12.2006.
A obligat pârâții Curtea de Apel Brașov, Ministerul Justiției să plătească reclamantelor actualizarea sumelor ce rezultă din diferența salarială mai sus recunoscută, cu aplicarea indicelui de inflație și cu acordarea dobânzii legale începând cu 19.01.2006 până la data plății efective.
A obligat pârâta Curtea de Apel Brașov să efectueze în carnetele de muncă ale reclamantelor, cuvenitele mențiuni cu privire la drepturile susmenționate.
A obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile bănești necesare plății drepturilor susmenționate, către ordonatorii de credite Ministerul Justiției și Curtea de Apel Brașov.
A respins restul pretențiilor aferente perioadei 1.01.2006 - 18.01.2006.
Prima instanță a reținut că în ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor trebuie menționat faptul că prin acțiune s-a solicitat doar obligarea acestuia la virarea fondurilor necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta pârâtă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții această instituție are obligația de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că excepția nu este întemeiată și în consecință o va respinge.
În ceea ce privește soluționarea în fond a pretențiilor reclamantelor grefieri de ședință foști grefieri dactilograf, instanța a constatat că sunt întemeiate în parte pentru următoarele considerente:
Este adevărat că grefierii dactilografi erau salarizați diferit față de grefierii de ședință pentru că prestau o activitate diferită, mai ușoară, cu responsabilități mai puține, cu atribuții mai puține, însă din momentul în care legiuitorul a prevăzut încadrarea acestora ca și grefier cu aceleași atribuții ca grefierii de ședință - spre exemplu - prin transformarea posturilor, salarizarea trebuia să fie similară.
Instanța a apreciat că prin menținerea salariilor avute anterior apariției Legii 567/2004, acestor grefieri li s-a aplicat un tratament discriminatoriu.
Este corectă susținerea pârâților că dispozițiile art.91 alin.2 Legea 567/2004 au fost modificate prin Legea 17/11.01.2006 în sensul că acești grefieri - foști grefieri dactilografi - vor fi salarizați corespunzător legii speciale de salarizare, "lege" care a apărut și a intrat în vigoare după aproximativ 1 an - respectiv OG8/2007 în vigoare din februarie 2007, însă această succesiune în timp a legilor nu justifică decât nesiguranța unui cadru legal și o recunoaștere implicită a unei discriminări create deja de legiuitor prin adoptarea unei dispoziții prin care o categorie de personal este adusă la egalitate față de o alta schimbându-se încadrarea în muncă, felul muncii, natura postului, fără a exista remunerare similară, deși prevederile art.60 alin.5 introduse de Legea 17/01.2006 prevedeau că până la intrarea în vigoare a legii speciale de salarizare rămân aplicabile dispozițiile legale referitoare la salarizarea personalului prevăzut la alin.4 ("desemnat personal auxiliar" - fără a face distincție între grefier și grefier dactilograf cu noua încadrare), respectiv rămân aplicabile dispozițiile legii vechi de salarizare, anterioară OG8/2007 pentru toate persoanele ce intră în categoria "personal auxiliar de specialitate al instanțelor" fără distincția menționată, aceasta fiind deja înlăturată prin prevederile Legii 567/2004 art.91.
Prin urmare, pe perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a Legii 17/2006 (în vigoare din 19.01.2006) și până la data intrării în vigoare a actului normativ ce reglementează noua salarizare a personalului auxiliar respectiv OG8/2007 (în vigoare din februarie 2007), li se cuvin reclamanților grefieri de ședință foști grefieri dactilograf drepturile salariale pretinse constând în diferența dintre salariul ce trebuia să-l primească în calitate de grefier de ședință și salariul primit ca foști grefieri dactilografi, deoarece transformarea postului se realizase, sarcinile de serviciu erau îndeplinite deja de reclamanți în noua calitate conform dovezilor existente la dosar, respectiv liste de ședință care confirmă prezența în ședință a grefierilor reclamanți.
Pentru perioada anterioară intrării în vigoare a Legii 17/2006 pretențiile reclamantelor sunt nefondate pentru argumentele mai sus expuse, drept pentru care pretențiile reclamantelor aferente perioadei 1.01.2006-18.01.2006 vor fi respinse.
Pentru toate aceste considerente, instanța a admis și restul pretențiilor privitoare la înscrierea în cartea de muncă a reclamantelor a drepturilor mai sus descrise.
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale a fost acordată de către instanță în baza dispozițiilor art.1082 și art.1073 cod civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
Actualizarea debitului și plata dobânzii legale constituie două drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal iar restricția prevăzută de art. 1088 Cod Civil nu se aplică obligațiilor rezultând din fapte juridice si din lege, cum este cazul în speță.
Cererea de obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al fiecărui reclamant va fi admisă în baza dispozițiilor art. 1 - 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
De asemenea, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor va fi obligat să vireze fondurile necesare achitării drepturilor solicitate.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Curtea de Apel Brașov, Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Economiei și Finanțelor.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-au susținut următoarele:
Curtea de Apel Brașov consideră că prima instanță a depășit atribuțiile puterii judecătorești prin interpretarea succesiunii în timp a legilor încălcând și decizia nr. 818/2008 a Curții Constituționale, a pronunțat o hotărâre care nu cuprinde motivele de drept pe care se sprijină nearătând care este temeiul de drept pe care se sprijină discriminarea și a încălcat și aplicat greșit legea privind salarizarea personalului auxiliar al instanțelor.
Ministerul Justiției și Libertăților arată că prima instanță a depășit atribuțiile puterii judecătorești dispunând plata unor drepturi salariale în alt cuantum decât cel stabilit în actul normativ incident în cauză, respectiv Legea nr. 567/2004 și Legea nr. 50/1996 și a făcut o aplicare și interpretare greșită a legii ignorând dispozițiile art. 60 și 91 din Legea nr. 567/2004.
Ministerul Economiei și Finanțelor critică respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a acestei pârâte care nu are atribuții în acest domeniu conform HG nr. 386/"007, Legii nr. 500/2002 li a art. 1 din OG nr. 22/2002 aprobată prin Legea nr. 288/2002.
Intimatele au depus întâmpinare solicitând respingerea recursurilor.
Examinând cauza, prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acestea nu sunt fondate.
În ceea ce privește motivele de recurs care se referă la depășirea atribuțiilor puterii judecătorești.
Interpretarea succesiunii în timp a legilor, nu numai cu privire la aplicabilitatea acestora ci și cu privire la cuantumul drepturilor salariale este un atribut al puterii judecătorești.
Prima instanță a analizat prevederile legale în succesiunea lor în timp relaționate la principiul nediscriminării cuprins în art. 5 din Codul muncii și la dispozițiile OG nr. 137/2000. Cu precădere au fost avute în vedere cele stipulate în alin. 4 al art. 5, care reglementează discriminarea indirectă, reclamantele exercitând funcția și atribuțiile unui grefier de ședință, dar primind drepturi salariale la nivelul unui grefier dactilograf. Conform art. 154 din Codul muncii salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă, or prin schimbarea felului muncii, a atribuțiilor specifice noului post se impunea cu necesitate și o modificare a drepturilor salariale, altfel existând o discriminare între persoanele care exercită aceeași muncă.
De altfel, nici motivul de recurs referitor la interpretarea și aplicarea greșită a legii, care este strâns legat din punct de vedere al motivării cu motivul anterior, nu este întemeiat. Prima instanță a admis acțiunea numai în parte și a obligat la plata drepturilor salariale în cuantum sporit numai de la data de 19.01.2006, dată la care dispozițiile alin. 2 ale art. 91 din Legea nr. 567/2004 fuseseră modificate prin dispozițiile Legii nr. 17/2006, înlăturându-se prevedea referitoare la păstrarea salarizării. În acest fel prima instanță nu a interpretat sau aplicat greșit legea și nici nu și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești. Faptul că legiuitorul a emis o nouă lege de salarizare mult mai târziu decât ar fi fost necesar, nu împiedică instanța să facă aplicarea legii de salarizare aflate în vigoare la acel moment, cu privire la drepturile salariale specifice grefierilor de ședință. Prin această aplicare nu s-a adăugat la lege ci s-a aplicat legea existentă.
În ceea ce privește nemotivarea în drept a sentinței, motiv de recurs invocat de Curtea de Apel Brașov, se constată că prima instanță a făcut referire la noțiunea de discriminare, ceea ce este suficient pentru a indica temeiul de drept avut în vedere în raționamentul juridic, indicarea textului expres nefiind necesară, fiind suficient enunțarea principiului sau domeniului la care se face referire.
Cu privire la motivul de recurs al Ministerului Economiei și Finanțelor curtea constată că acesta este nefondat. Acest pârât a fost chemat în judecată doar pentru obligarea sa la alocarea fondurilor bugetare necesare plății drepturilor restante. Conform dispozițiilor art. 2 lit. h din HG 386/2007 pârâta are atribuții în domeniul administrării veniturilor statului, iar art. 3 alin. 1 lit. A pct. 2 dispune că are atribuții privind elaborarea și rectificarea bugetului de stat.
Aceeași prevedere este reluată și în Legea nr. 500/2002 referitoare la rectificarea bugetară, ceea ce conduce la concluzia că această pârâtă este îndrituită să asigure fondurile necesare pentru efectuarea plăților.
Art. 1 din OG nr. 22/2002, așa cum a fost aprobată nu numai prin Legea nr. 288/2002 ci și prin Legea nr. 110/2007 dispune cu privire la executarea creanțelor stabilite prin titluri executorii, cum este cazul de față, iar entitatea la care ordonatorul principal de credite trebuie să apeleze pentru virarea fondurilor necesare este chiar această pârâtă, respectiv Ministerul economiei și Finanțelor.
Pentru toate considerentele de mai sus, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, curtea va respinge recursurile promovate de pârâți.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de Curtea de Apel Brașov, Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B și Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr.138/F/10.12.2008 a Curții de Apel Brașov.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Roxana Maria
- - - - - -
GREFIER,
Red. /27.05.2009
Dact. /09.06.2009
- 2 exemplare -
Jud. fond -
-
Președinte:Dorina RizeaJudecători:Dorina Rizea, Mihail Lohănel, Roxana Maria
