Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 635/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI
Dosar nr- ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA nr.635
Ședința publică din data de 2 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Alexandru Bobincă
JUDECĂTORI: Alexandru Bobincă, Simona Petruța Buzoianu Vera
- -- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SC SA B, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1, împotriva sentinței civile nr.282 din 2.02.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, domiciliată în comuna, nr.312, județ
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-pârâtă reprezentată de avocat din Baroul Prahova, lipsind intimata-reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Curtea, din oficiu, invocă excepția de tardivitate a declarării recursului, față de data de 9.02.2009 la care i-a fost comunicată pârâtei sentința instanței de fond și data de 23.02.2009 data aplicată cu ștampilă pe plicul cu care a fost expediat recursul.
Avocat având cuvântul lasă la aprecierea instanței asupra excepției de tardivitate invocată din oficiu.
Curtea
Deliberând asupra recursului de față, în baza lucrărilor dosarului retine următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Prahova sub nr- reclamanta a chemat în judecată pe pârâta SC SA B pentru a fi obligată la plata drepturilor salariale suplimentare cuvenite și neacordate reprezentând aprovizionare toamnă-iarnă pentru anul 2005, în cuantum de un salariu minim pe ramură, actualizate cu indicele inflației la data plății.
În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că a fost salariată a societății pârâte, la punctul de lucru până în luna decembrie 2005, calitate în care avea dreptul, potrivit art.176 alin.1 și 2 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de energie electrică, termică, petrol și gaze, la suplimentarea drepturilor salariale pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă ce trebuia achitată în luna octombrie a fiecărui an și care nu i-au fost plătite în anul 2005, astfel că se impune admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În dovedirea acestor susțineri, reclamanta depus înscrisuri constând în copia carnetului de muncă (filele 3-16).
Societatea pârâtă, legal citată a formulat întâmpinare (filele 30-38) la care a atașat înscrisuri (filele 40-46) și prin care a invocat excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantei și a prescripției dreptului material la acțiune.
În susținerea acestora, pârâta a arătat pe de o parte, că dreptul pretins de reclamant a fost negociat între patronat și sindicat, astfel că numai acesta din urmă putea invoca nerespectarea clauzei contractuale referitoare la contravaloarea aprovizionării toamnă-iarnă în cuantum de un salariu minim brut pe ramură, conform art.176 alin.1 și 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze iar nu salariații care nu sunt parte în respectivul contract.
Pe de altă parte, pârâta a mai susținut că dreptul material la acțiune este prescris în raport de incidența dispozițiilor art.283 lit.e din codul muncii.
În fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată deoarece drepturile salariale revendicate de reclamantă au fost incluse în salariile de bază începând cu anul 1997.
Prin sentința civilă nr.282 pronunțată la 2 februarie 2009, Tribunalul Prahovaa respins ca neîntemeiate ambele excepții invocate de pârâtă și a admis acțiunea reclamantei, obligând societatea pârâtă să-i plătească suplimentările salariale reprezentând aprovizionare toamnă-iarnă pentru anul 2005, conform art.176 alin.1 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, calculate la nivelul unui salariu minim pe ramură, pentru anul 2005-suma urmând a fi actualizată cu indicele de inflație până la data plății efective.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin dispozițiile art.176 alin.1 și 2 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de energie electrică, termică, petrol și gaze pentru anul 2006 și anexa la Actul Adițional nr.397/2007 s-a prevăzut dreptul salariaților de a beneficia, între altele, în luna octombrie de o suplimentare salarială pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă sub forma unui adaos în sumă fixă având un cuantum minim de un salariu minim pe ramură, iar potrivit art.137 din același contract, unele sporuri sau adaosuri pot fi incluse în salariul de bază.
Tribunalul a constatat că între persoana reclamantei și titulara dreptului dedus judecății există identitate, în condițiile în care salariații au dreptul de a pretinde angajatorului plata tuturor drepturilor derivând din raporturile lor de muncă, inclusiv cele solicitate prin acțiunea de față, astfel că excepția lipsei calității sale procesual active, așa cum a fost invocată de pârâtă, a fost respinsă.
Prima instanță a respins și cea de-a doua excepție, referitoare la prescripția dreptului material la acțiune, reținând că acțiunea vizează un conflict de muncă, pentru care sunt incidente dispozițiile art.283 alin.1, lit.c din codul muncii, iar nu cele ale art.283 alin.1, lit. e din același cod, invocate de societatea pârâtă.
Sub aspectul fondului dreptului, tribunalul a reținut că din probele dosarului nu rezultă includerea drepturilor suplimentare pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă sub forma unui adaos în sumă fixă având un cuantum minim de un salariu minim pe ramură, în salariul reclamantei pentru anul 2005, apărarea opusă de pârâtă în acest sens nefiind dovedită deși sarcina probei revine în conflictele de muncă angajatorului, iar lipsa negocierilor dintre patronat și sindicate nu o exonerează de obligația plății drepturilor reglementate de art.176 alin.1 și 2 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de energie electrică, termică, petrol și gaze.
Împotriva acestei sentințe, a exercitat recurs pârâta SC SA B (filele 4-10) criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Invocând cazul de recurs prevăzut de art.304 alin.1, pct.9 cod pr.civ, recurenta a susținut că hotărârea primei instanțe a fost dată cu greșita aplicare a legii constând în esență în faptul că suplimentarea salarială pentru aprovizionarea de toamnă-iarnă a fost inclusă în salariile de bază ale tuturor angajaților, începând cu anul 1997 așa cum rezultă din adresele nr.2328/1997, nr.2412/1998 (telex) și art.168 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate - încheiat și semnat de Patronat și salariați reprezentați de, înscrisuri pe care le-a depus în copie la instanța fondului dar care au fost greșit interpretate de aceasta.
Recurenta-pârâtă a mai susținut că lipsa negocierilor dintre și societate cu privire la aceste drepturi corespunde situației introducerii lor în salariile de bază și explică renunțarea implicită a angajaților de a pretinde acordarea separată a venitului privind aprovizionarea toamnă-iarnă.
Pentru aceste motive, recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și respingerea acțiunii ca neîntemeiate.
În ședința dezbaterilor de astăzi, Curtea a invocat din oficiu excepția tardivității declarării recursului, care a fost pusă în discuția părților.
Examinând această excepție, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului dar și a dispozițiilor legale incidente în cauză, constată că recursul exercitat de societatea pârâtă, a fost declarat cu depășirea termenului legal de 10 zile de la comunicare, pentru considerentele care succed:
Potrivit art.301 cod pr.civ. rap. la art. 80 din Legea nr.168/1999, termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotărârii.
Comunicarea sentinței s-a făcut către societatea SC SA B la data de 9 februarie 2009, astfel cum rezultă din dovada aflată la fila 51 dosar fond, iar ultima zi de declarare a căii de atac era 20 februarie-zi lucrătoare.
Pârâta a expediat cererea de recurs prin poștă, iar data ștampilei poștei este 23 februarie 2009, cu depășirea termenului legal de 10 zile, motiv pentru care recursul va fi respins ca tardiv formulat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca tardiv formulat recursul declarat de pârâta SC SA B, cu sediul în B, Calea, nr.239, sector 1, împotriva sentinței civile nr.282 din 2.02.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, domiciliată în comuna, nr.312, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 2 aprilie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Alexandru Bobincă, Simona Petruța Buzoianu Vera
- - --- - -- -
Grefier
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
2 ex.
2009-04-22
/FA
Trib.P nr-
-
Președinte:Alexandru BobincăJudecători:Alexandru Bobincă, Simona Petruța Buzoianu Vera
