Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 6599/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVIL ȘI PT. CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6599
Ședința public de la 23 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioana Bodri
Judector - -
Judector - -
Grefier - -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTȚILOR și DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE M, împotriva sentinței civile nr. 1070/12.06.2009, pronunțat de Tribunalul Mehedinți în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL MEHEDINȚI și, având ca obiect drepturi bnești.
La apelul nominal fcut în ședința public au lipsit prțile.
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier care învedereaz lipsa prților care au solicitat judecarea cauzei în lips conform art.242 cod pr.civ. dup care constatându-se cauza în stare de judecat, s-a trecut la soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de faț.
Prin sentința nr.1070/12.06.2009, pronunțat de Tribunalul Mehedinți în dosar nr- admis în parte acțiunea formulat de reclamanta împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL MEHEDINȚI și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
S-a respins excepția lipsei calitții procesuale pasive a MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE.
Au fost obligați pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL CRAIOVA și TRIBUNALUL MEHEDINȚIs plteasc reclamantei sporul de risc și suprasolicitare neuropsihic, în procent de 50% din salariul de baz brut lunar începând cu data de 16 aprilie 2008 și pân la data de 1 mai 2009, sum ce va fi actualizat cu indicele de inflație la data plții efective.
Au fost obligați pârâții s plteasc reclamantei același spor începând cu 1 iunie 2009 și în continuare pân la data încetrii raporturilor de munc, actualizate la data plții efective.
S-a dispus obligarea pârâtului MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE s aloce și s vireze sumele necesare efecturii plții.
A fost obligarea pârâtului Tribunalul Mehedințis efectueze mențiunile corespunztoare în carnetul de munc al reclamantei.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Reclamanta a chemat în judecat în calitate de pârâți Ministerul Justiției, Curtea de APEL CRAIOVA, Tribunalul Mehedinți și Ministerul Finanțelor Publice, solicitând ca prin hotrârea judectoreasc ce se va pronunța s fie obligați, la plata actualizat a drepturilor salariale reprezentând sporul de risc și solicitare neuropsihic, începând cu data de 16 aprilie 2008.
Au mai solicitat obligarea în continuare a pârâților la plata sporului de risc și solicitare neuropsihic, precum și obligarea pârâților s efectueze mențiunile corespunztoare în carnetele de munc.
Potrivit art.47 din Legea nr.50/1996, republicat, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autoritții judectorești, pentru risc și suprasolicitare neuropsihic, magistrații, precum și personalul auxiliar beneficiaz de un spor de 50% din salariul de baz brut lunar.
Acest text de lege a fost abrogat prin art.I pct.42 din OG nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.59/1996.
Ins, OG nr.83/2000, reprezint o ordonanț ordinar, iar domeniul referitor la salarizare nu putea fi reglementat decât prin lege organic, astfel c, au fost înclcate dispozițiile art.114 din Constituția României, în vigoare la aceea dat.
Conform art.114 al.1 din Constituția României, în forma anterioar republicrii acesteia, Parlamentul poate adopta o lege special de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, art. 72 al.3 precizând expres care sunt domeniile ce pot fi reglementate prin lege organic, printre acestea fiind cuprinse și cele referitoare la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judectorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi (lit.h) și la regimul general privind raporturile de munc, sindicatele și protecția social (lit.i).
In domeniul raporturilor de munc, se cuprinde și salariul, ca un element esențial al acestora, astfel c problema salarizrii personalului din organele autoritții judectorești, printre care și judectorii, trebuia reglementat numai prin lege organic, nu printr-o lege ordinar, așa cum s-a procedat, în dezacord cu prevederile constituționale menționate mai sus.
Prin Ordonanța Guvernului nr.83/2000 au fost abrogate mai multe legi organice și ordonanțe de urgenț, prin înclcarea principiului ierarhiei actelor juridice prev. de art.4 din Legea nr.24/2000.
Ordonanța de urgenț este un act normativ de nivel inferior legilor organice, astfel c, abrogarea, sau dup caz, modificarea și completarea printr-un asemenea act a unei legi organice, este în vdit contradicție cu dispozițiile Constituției și ale Legii nr.24/2000 privind normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative, așa cum s-a artat mai sus, iar necesitatea respectrii principiului, protecției încrederii în stat, implic ca evenimentele legislative s poat fi dispuse doar prin acte normative ulterioare, de același nivel, sau de nivel superior și cer eliminarea obstacolelor juridice care împiedic titularii drepturilor recunoscute legal, s se bucure de ele.
Conform art. 41 al.2 din Constituție, "salariații au dreptul la msuri de protecție social", iar acestea privesc securitatea și sntatea salariaților, regimul de munc al femeilor și tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țar, concediu de odihn pltit precum și alte situații specifice stabilite prin lege".
Art.53 din Constituție prevede c, "exercițiul unor drepturi sau al unor libertți poate fi restrâns numai prin lege și numai dac se impune, dup caz: aprarea securitții naționale, a ordinii, a sntții ori a moralei publice, a drepturilor și libertților cetțenilor; desfșurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamitți naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav". "Restrângerea poate fi dispus numai dac este necesar într-o societate democratic. Msura trebuia s fie proporțional cu situația care a determinat-o, fr s fie aplicat în mod nediscriminatoriu și fr a aduce atingere dreptului sau a libertții".
Prevederile OG nr.83/2000, încalc și dispozițiile Constituției menționate mai sus, ca și ale art.1 din Protocolul nr.1 la Convenția European a drepturilor omului și a libertților fundamentale, deoarece msura adoptat prin ordonanț nu este proporțional cu situația care a determinat-o, aducând atingere însși existenței dreptului.
La data stabilirii acestui drept, în baza art.47 din Legea nr.50/1996, legiuitorul a avut în vedere condițiile în care magistrații își desfșoar activitatea, caracterizate ca fiind de risc și suprasolicitare neuropsihic, existente în aceeași form și astzi.
In același sens, dispozițiile art. 155, 165, 236, 239 și 241 pct.1 lit.d din Codul muncii prevd obligativitatea acordrii sporurilor.
In Uniunea European, stresul în munc reprezint a doua problem de sntate legat de activitatea profesional, care afecteaz peste 28% din angajații
Comisia European a pus în aplicare unele msuri care au scopul de a garanta securitatea și sntatea lucrtorilor, iar Directiva Cadru 89/391 prevede reglementri fundamentale în domeniul securitții și sntții în munc, care afirm cu claritate obligația angajatorilor de a asigura securitatea și sntatea la locurile de munc, inclusiv cu referire la efectele stresului în munc.
În aceste circumstanțe este inadmisibil ca un drept general stipulat într-o lege (în vigoare în perioada de referinț) s nu poat fi concretizat în practic.
În acest sens, s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, prin Decizia nr.21/10 martie 2008, pronunțat în dosarul nr.5/2008, care a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție și în interpretarea și aplicarea unitar a disp. art. 47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judectorești, republicat, a constatat c judectorii, procurorii, magistrații - asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitarea neuropsihic, calculat la indemnizația brut lunar, respectiv salariul de baz brut lunar și dup intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, aprobat prin Legea nr.334/2001.
Aceast decizie este obligatorie pentru instanțe în dezlegarea dat problemelor de drept judecate, potrivit art.329 al.3 din Codul d e procedur civil.
Referitor la excepția lipsei calitții procesuale pasive invocat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, a fost considerat neîntemeiat, fiind respins, întrucât nu exist raporturi juridice între reclamant și aceast instituție, iar potrivit OG nr.22/2002, ordonatorii principali de credite au obligația s dispun toate msurile ce se impun, s solicite rectificarea creditelor bugetare și s vireze creditele bugetare în condițiile legii, pentru asigurarea sumelor necesare efecturii plților ce rezult din titlurile executorii.
Împotriva sentinței Tribunalului Mehedinți au declarat recurs recurenta pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTȚILOR și DGFP M- PENTRU MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
În recursul declarat de MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTȚILOR se arat urmtoarele:
Prin decizia nr. 21 / 10.03.2008, instanța suprem a admis recursul în interesul legii și a constatat c judectorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihic, calculat la indemnizația brut lunar și dup intrarea în vigoare a /2000.
Din februarie 2007 intrat în vigoare noua lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judectorești- OG 8/24.01.2007.
Prin acest act normativ se prevede, c la data intrrii în vigoare a prezentei ordonanțe se abrog Legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autoritții judectorești.
Recursul în interesul legii soluționat prin decizia 21/10.03.2008 a Ï. a fost promovat doar cu privire la interpretarea și aplicarea dispoz. art.47 din legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autoritții judectorești în raport cu art.1 pct.42 din OG 83/2000, pentru modificarea și completarea Legii 50/1996 aprobat prin Legea 334/2001.
Solicit astfel, admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiat.
În recursul promovat de Ministerul Economiei și Finanțelor - DGFP se invoc:
La primul punct din motivele de recurs se invoc excepția lipsei calitții procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor în sensul c, acesta c acesta nu trebuie confundat cu Statul Român și nici cu bugetul de stat, rolul su fiind de a rspunde de elaborarea proiectelor bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget și a proiectelor bugetelor locale, cu respectarea procedurii prev. de art.21-27 din legea Finanțelor Publice nr.72/1996, respectiv art.26-31 din legea 500/2002 privind finanțele publice.
Pe de alt parte, acest Minister este ordonator principal de credite pentru instituțiile din subordine; Potrivit art.47 al.4 din legea 500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite prin legea bugetar anual, nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea unui alt ordonator principal de credite.
De asemenea, creditele bugetare aprobate la un Capitol nu pot fi utilizate pentru finanțarea unui alt capitol.
Potrivit art.47 al.3, alocațiile pentru cheltuielile de personal aprobate pe ordonatori principali de credite și în cadrul acestora, pe capitole, nu pot fi majorate și nu pot fi virate și utilizate la alte articole de cheltuieli.
Ministerul Economiei și Finanțelor are atribuții doar în ceea ce privește elaborarea proiectului Legii bugetare anuale, îns pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, proiect pe care este obligat s-l depun la Guvern, care dup ce și-a însușit proiectul îl va depune spre aprobare Parlamentului și nicidecum nu poate fi obligat s aloce fondurile necesare plții sumelor solicitate sau s plteasc în mod direct sumele solicitate.
Solicit admiterea recursului și pe fond respingerea acțiunii faț de acest recurent ca fiind formulat împotriva unei persoane lipsit de calitate procesual.
Recursurile sunt fondate.
Observându-se obiectul acțiunii inițiale prin care s-a solicitat de reclamanți plata unor despgubiri reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihic, echivalent a 50% din salariul de baz brut, lunar pentru perioada 16.04.2008 la zi și pentru viitor reactualizate la data plții efective și pe viitor.
Cu privire la recursul declarat de Ministerul Justiției și Libertților se rețin urmtoarele:
Din februarie 2007 intrat în vigoare noua lege de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judectorești-OG 8/24.01.2007.
Prin acest act normativ se prevede, c la data intrrii în vigoare a prezentei ordonanțe se abrog Legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autoritții judectorești.
Recursul în interesul legii soluționat prin decizia 21/10.03.2008 a ÎCCJ a fost promovat doar cu privire la interpretarea și aplicarea dispoz. art.47 din legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autoritții judectorești în raport cu art.1 pct.42 din OG 83/2000, pentru modificarea și completarea Legii 50/1996 aprobat prin Legea 334/2001.
ÎCCJ a constatat doar c judectorii, procurorii și magistrații asistenți cât și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihic, calculat la indemnizația brut lunar și anume salariul de baz brut lunar și dup intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobat prin legea 334/2001.
Astfel, sporul de 50% nu mai subzist începând cu februarie 2007, atâta timp cât dispoz. Legii 50/1996 privind salarizarea personalului auxiliar au fost abrogate integral, iar Decizia ÎCCJ a avut în vedere doar OG 83/2000 pentru completarea și modificarea Legii 50/1996.
Astfel fiind, în baza art.304 pct.4 și 9 rap. la art.312 pr.civil se vor admite recursurile, modificându-se sentința în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTRȘTE
Admite recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTȚILOR și DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE M, împotriva sentinței civile nr. 1070/12.06.2009, pronunțat de Tribunalul Mehedinți în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL MEHEDINȚI și.
Modific sentința în sensul c respinge acțiunea.
Decizie irevocabil.
Pronunțat în ședința public de la 23 2009
PREȘEDINTE: Ioana Bodri - - | Judector, - - | Judector, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud./Ex.3
Tehn./03.12.2009
/ și
Președinte:Ioana BodriJudecători:Ioana Bodri, Marian Lungu, Doina Vișan
