Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 663/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
Secția conflicte de muncă și asigurări sociale
Decizia Nr. 663/R/ Dosar Nr-
Ședința publică din 22 mai 2008
PREȘEDINTE: Maria Carmen Tică JUDECĂTOR 2: Dorina Rizea
- - JUDECĂTOR 3: Camelia
- judecător
grefier
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor prin C, Curtea de Apel Brașov împotriva sentinței civile nr. 309 din 27 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa recurenților pârâți Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor prin C, Curtea de Apel Brașov, precum și a intimatului reclamant și a intimatului pârât Tribunalul Covasna.
Procedura îndeplinită.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Constată că prin sentința civilă nr.309/27.03.2008, Tribunalul Covasnaa admis cererea formulată de reclamanta, i, în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Justiției; Curtea de Apel Brașov; Tribunalul Covasna; Ministerul Economiei și Finanțelor și în consecință:
A obligat pârâții, Ministerul Justiției, Curtea de Apel Brașov și Tribunalul Covasna să plătească reclamantei drepturile salariale cuvenite acesteia constând în sporul de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar, începând cu data de 1.02.2005 și până la data de 27.03.2008, sumele astfel datorate urmând a fi actualizate prin aplicarea indicelui de inflație de la data nașterii dreptului la acțiune și până la plata efectivă.
A obligat pârâtul, Tribunalul Covasna să efectueze în carnetul de muncă al reclamantei mențiunile privind acordarea sporului sus menționat.
A obligat pârâtul, Ministerul Economiei Și Finanțelor să aloce sumele necesare plății drepturilor salariale sus menționate.
Pentru a pronunța această sentință prima instanța a reținut următoarele:
Văzând că, soluționarea excepțiilor se face cu precădere, conform dispozițiilor art. 137 alin. (1) Cod pr. civilă, s-a pus în discuție și s-a respins excepția lipsei de calitate procesuală pasivă a Ministerului Economiei și Finanțelor în considerarea argumentelor consemnate mai sus.
Abordând fondul cauzei se constată că cererea de investire a instanței este întemeiată pentru cele ce se vor prezenta în continuare.
Reclamanta, cum atestă cartea de muncă depusă (26 - 29), deține funcția de aprod din data de 1.03.2003 în cadrul Tribunalului Covasna pe care o exercită și în prezent.
Prin art. 47 din 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din autoritățile judecătorești, republicată în 1999, s-a stabilit că, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Dispozițiile art. 50 din OUG nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele a abrogat și art. 47 din legea precitată.
În aceste context, în cauză devin incidente prevederile art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale care statornicesc că, orce persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa, decât pentru o cauză de utilitate publică, în condițiile prevăzute de lege și principiile generale ale dreptului internațional.
Acest act juridic internațional, ratificat de România nu prevede limitări ale drepturilor dobândite decât în cazuri speciale, despre care în cauză nu poate fi vorba, astfel în baza statuărilor art. 20 alin.(2) din Constituția României devin operabile reglementările art. 1 din protocol și practica CEDO în materie, deoarece sânt mai favorabile decât legislația internă.
Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, fiind un drept de creanță, constituie un bun în sensul art. 1 din protocolul enunțat.
Pretenția reclamantei este fundamentată pe un serviciu deja prestat, reprezentând un bun în sensul practicii CEDO (Hotărârea Van Marle împotriva Olandei din 26.06.1986).
Aceste împrejurări conferă reclamantei dreptul de a nu fi lipsită nejustificat de sporul solicitat.
Eliminarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică pentru personalul auxiliar de specialitate din care face parte și reclamanta nu este compatibilă cu o societate democratică în care se asigură garantarea respectării drepturilor câștigate, a stabilității raporturilor juridice.
Apărările pârâților nu pot fi primite, întrucât legea este actul juridic care reglementează relații sociale semnificative, esențiale cu caracter general, elaborat de parlamentului în acord cu prevederile constituționale și procedura aplicabilă, având forță juridică superioară tuturor celorlalte acte normative.
Abrogarea sau modificarea unei legi nu poate fi dispusă prin acte normative de inferior acesteia, cum este OG nr. 83/2000 prin care s-a abrogat art. 47 din 50/1996.
Procedându-se în acest mod, abrogarea în cauză nu poate produce consecințe juridice, atâta vreme cât s-au nesocotit prevederile constituționale și ale art. 56 alin. (2) din 24/2000 privitor la normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
În conformitate cu art. 108 alin. (3) din Constituție, ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și condițiile stipulate de aceasta.
Așa fiind, de observat că prin art. 1 pct. 1 din Legea nr. 125/2000, Guvernul României a fost îndreptățit să emită ordonanțe, doar cu privire la modificarea și completarea 50/1996, republicată.
Cu toate acestea prin OG nr. 83/2000 s-a procedat și la abrogarea pe lângă altele, a textului art. 47 din lege, aspect procedural distinct față de modificarea și completarea unui act normativ, potrivit reglementările art. 56-62 din 24/2000.
Această situație conduce spre concluzia că, abrogarea este nelegală, fiind lipsită de efecte juridice, deci dreptul instituit prin norma juridică abrogată există.
Pe lângă aceste considerente nu trebuie trecute cu vederea condițiile în care magistrații și personalul auxiliar de specialitate își desfășoară activitatea, luate în calcul la data instituirii dreptului la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, care în prezent nu s-au schimbat, ci dimpotrivă s-au acutizat în contextul unor cerințe sporite pe linia calității și eficienței muncii prestate.
Datorită practicii judiciare neunitare, în legătură cu acest spor s-a formulat recurs în interesul legii pentru ca instanța supremă să se pronunțe în această chestiune de drept controversată.
Astfel sesizată, Înalta Curte de Casație și Justiție, întrunită în secțiile unite, în ședința de judecată din 10 martie 2008 pronunțat decizia nr. 21 prin care a admis recursul în interesul legii promovat de Procurorul general în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din 50/1996, republicată reținând că, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Această decizie potrivit art. 329 alin.(3) pr.civ, dată numai în interesul legii are caracter obligatoriu pentru instanțe, care sânt datoare de a se conforma dezlegării problemelor de drept judecate.
Drept urmare, pretențiile formulate de reclamantă se vor admite cu consecința obligării pârâților Ministerul Justiției, Curtea de Apel Brașov și Tribunalul Covasna de a plăti drepturile salariale cuvenite cu titlu de spor de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar, începând cu data de 1.02.2005 și până la data de 27.03.2008, data pronunțării hotărârii, în cuantum actualizat cu indicii de inflație, începând cu data nașterii dreptului, care este data la care se plătesc salariile lunare pentru luna precedentă și data plății efective.
Întrucât, potrivit nr.HG 208/2005 cu modificările și completările ulterioare, art. 28 și următoarele din 500/2002 privind finanțele publice, modificată și completată ulterior, Ministerul Economiei și Finanțelor, elaborează proiectul bugetului de stat, a legii anuale bugetare, a legii de rectificare a bugetului de stat și cum instanțele judecătorești sânt instituții publice finanțate integral din bugetul de stat, se va obliga să aloce fondurile necesare achitării sumelor datorate reclamantei.
Totodată angajatorul, Tribunalul Covasna se va obliga ca, în temeiul art. 1 din Decretul nr. 92/1976, să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei, funcție de cele dispuse de instanță.
Împotriva sentinței au declarat recurs pârâții Curtea de Apel Brașov, Ministerul Justiției si Ministerul Economiei si Finanțelor prin
Prin recursul formulat, parata Curtea de Apel Brașova solicitat modificarea sentinței in sensul respingerii cererii de chemare in judecata.
In dezvoltarea motivelor de recurs se arata ca OUG nr.27/2006 aprobata cu modificări prin Legea nr.45/2007, a intrat in vigoare si s-a aplicat începând cu data de 12.03.2007 si aceasta nu prevede acordarea in continuare a sporului de risc si suprasolicitare neuropsihica.
Prin recursul sau paratul Ministerul Justiției a solicitat modificarea in tot a sentinței in sensul respingerii cererii de chemare in judecata.
In dezvoltarea motivelor de recurs se invoca depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, lipsa de temei legal a hotărârii si aplicarea greșita a legii fiind criticata de asemenea si actualizarea sumelor pretinse cu indicele de inflație si acordarea dobânzii legale.
Prin recursul formulat de paratul Ministerul Economiei si Finanțelor prin C se solicita modificarea in tot a sentinței in sensul respingerii cererii de chemare in judecata.
In dezvoltarea motivelor de recurs se reiterează excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentului Ministerul Economiei si Finanțelor si se precizează ca suplimentarea cheltuielilor stabilite prin legea bugetului de stat se poate face numai pe baza de lege fiind o problema de legiferare.
Recursurile formulate de pârâți vor fi admise pentru următoarele considerente:
Prin Legea nr.17/2006 s- prevăzut expres la art.3 ca personalul auxiliar al instanțelor de judecata si al parchetelor de pe lângă acestea este format din: grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori, grefieri informaticieni iar la alin. 3 s-a prevăzut ca sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor si parchetelor de pe lângă acestea, funcțiile de agent procedural, aprod si șofer.
Potrivit art.7, aceasta lege intra in vigoare la data intrării in vigoare a legii speciale de salarizare prevăzuta la art.60 alin.4, cu excepția dispozițiilor art. I pct.11 si 35 care intra in vigoare la 3 zile de la data publicării legii in Monitorul Oficial al României.
In raport de aceste dispoziții legale si de decizia nr.21/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație si Justiție, conform căreia se sporul in litigiu beneficiază numaijudecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum si personalul auxiliar de specialitate, Curtea va admite recursurile declarate de pârâți, va modifica in tot sentința civila nr.309/27.03.2008 a Tribunalului Covasna in sensul respingerii cererii de chemare in judecata.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de recurenții pârâți Curtea de Apel Brașov, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor prin împotriva sentinței civile nr. 809/27.03.2008, pe care o modifică în tot, în sensul că respinge cererea dechemare în judecată formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Brașov, Tribunalul Covasna și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 22 mai 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
--- - - - -
Grefier,
Red. - 13.06.08
Dact. - 23.06.08
Președinte:Maria Carmen TicăJudecători:Maria Carmen Tică, Dorina Rizea, Camelia
