Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 714/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 714/2009

Ședința publică de la 04 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Victor Crețoiu JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa

- - - JUDECĂTOR 3: Monica Maria

- - - judecător

- grefier

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanții, -, R, -, -, G, împotriva sentinței civile nr.376/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că s-a depus în cauză din partea pârâtului intimat Parchetul de pe lângă concluzii scrise.

Instanța, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de soluționare și o lasă în pronunțare

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față;

Prin acțiunea civilă formulată la ribunalul Alba sub dosar nr- reclamanții, G, R, () și, au chemat în judecată pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA și Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să fie obligați pârâții:

- să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de 15% începând cu data de 01.07.2004 până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești și pentru viitor;

- să plătească drepturile mai sus menționate, actualizate cu indicele de inflație, ca urmare a devalorizării monedei naționale, începând cu data nașterii drepturilor și până la data executării hotărârii judecătorești;

- să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă.

În motivarea cererii, reclamanții arată că în scopul asigurării mai eficiente a confidențialității informațiilor clasificate au fost concretizate o serie de acte normative, menite să confere categoriilor de persoane - salariați (militari și civili) ce gestionează astfel de informații sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la asemenea informații.

Astfel, prin art.3 din Legea nr.444/2006, pentru aprobarea nr.OG19/2006, privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici, cu statut special, din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, s-a prevăzut că "pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul - avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază.

De asemenea, prin dispozițiile art. 15 al.1 din nr.OG6/2007, privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici s-a prevăzut că sporul de confidențialitate în cuantum de până la 15% se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici prevăzuți în Legea nr. 444/2006, ci și altor categorii de funcționari publici, respectiv celor din aparatul de lucru al guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.

În aceeași ordine de idei, prin art.20 al.3 din Legea nr.656/2002, privind prevenirea și sancționarea spălării banilor, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 405/2002, s-a acordat acest spor de confidențialitate de până la 15% și membrilor plenului, precum și unor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

Însăși nr.OG 137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, prevede în art. 30 al.3 acordarea sporului de confidențialitate de până la 15% personalului din aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării tocmai în ideea unui tratament echitabil și similar a tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice ce gestionează informații clasificate.

Art. 30 al.3 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind acordarea sporului de confidențialitate personalului din Aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, pe prevederile art. 20 al.3 din Legea nr.656/2002 prin care s-a acordat acest spor membrilor plenului precum și unor categorii de personal din cadrul oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și pe art. 3 din Ordonanța nr. 19/2006, prin care s-a acordat acest spor procurorilor militari.

În concluzie reclamanții susțin că este justificată acordarea acestui spor de confidențialitate, în condițiile în care gestionează informații clasificate în temeiul art.28 din Legea nr.182/2002 și nu beneficiază de sporul de confidențialitate prevăzut pentru toate celelalte categorii de persoane enumerate, deși este evident că în raport de dispozițiile nr.OG19/2006, sporul trebuia acordat tuturor categoriilor de persoane din instituțiile publice și nu doar celor prevăzute în Legea nr.444/2006.

În drept invocă dispozițiile art. 30 al.3 din nr.OG137/2000, art.20 al.3 din Legea nr.656/2002 și art.3 din Ordonanța nr.19/2006.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin întâmpinare invocă excepția necompetenței materiale a instanței, motivat de faptul că potrivit art.36 alin.2 din nr.OUG27/2006 competența soluționării cererii revine Curții de Apel București.

Pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, pe considerentul că reclamanții au solicitat sporul de 15% începând cu data de 01.07.2004, dar actul normativ pe care își întemeiază pretențiile a fost adoptat și a intrat în vigoare începând cu data de 01.02.2006, astfel că solicitarea reclamanților contravine principiului neretroactivității legii, respectiv dispozițiilor art.15 alin.2 din Constituțiea României, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.429/2003.

Din examinarea tuturor dispozițiilor legale anterior citate, apare cu evidență faptul că sporul de confidențialitate recunoscut diferitelor categorii de salariați nu este identic din punctul de vedere al activităților desfășurate, al modului de acordare ori cuantumului, așa încât există dificultăți în a reține "situația comparabilă" - categoriile profesionale în raport cu care reclamanții consideră că se află într-o situație comparabilă, care să le îndreptățească la acordarea acestui drept.

Numai legiuitorul este cel care are obligația și posibilitatea de a reglementa drepturile salariale ale unei categorii profesionale, iar textele de lege invocate mai sus nu se aplică personalului auxiliar de specialitate.

Astfel, în anumite cazuri legiuitorul are în vedere "informații clasificate", astfel cum sunt reglementate acestea în Legea nr.182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, iar în alte situații doar întocmirea unor lucrări sau desfășurarea unor activități cu caracter confidențial, fără a fi vorba de acces la informații clasificate.

Statutul personalului din sistemul autorității judecătorești, precum și drepturile de care aceștia beneficiază, formează obiectul unor reglementări speciale. În mod constant actele normative au stabilit că aceștia beneficiază de drepturile și au îndatoririle prevăzute în actele normative având acest caracter, având în același timp un regim de salarizare distinct față de alte categorii de personal.

Nu există dispoziții în sensul acordării drepturilor solicitate de reclamanți nici în Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, care constituie actul normativ aplicabil în perioada de referință și nici în OG nr.8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, acest din urmă act fiind actualmente în vigoare.

Conținutul concret diferit al atribuțiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate față de alte categorii profesionale, precum și sistemele diferite de salarizare ale diverselor categorii profesionale distincte - magistrați, funcționari publici, demnitari, alți salariați etc.

Diferența de tratament instituită prin reglementările care guvernează sistemul de salarizare al diverselor categorii profesionale are o justificare obiectivă prin raportare la deosebirile dintre aceste grupuri.

În mod greșit consideră reclamanții că s-ar afla într-o situație comparabilă cu a altor categorii socio-profesionale. Această situație nu este comparabilă cu cea a altor categorii socio-profesionale, atâta vreme cât pe lângă obligațiile specifice funcției, salariații din sistemul judiciar se bucură de o serie de drepturi și beneficii suplimentare care li se adresează numai lor, nefiind aplicabile altor categorii de salariați indicate de reclamanți.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor pentru ca, în cazul în care se va admite prezenta cerere, acesta să fie obligat la virarea fondurilor necesare, invocându-se în drept prevederile art. 60-63 Cod procedură civilă.

În temeiul art. 137 Cod procedură civilă instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepției necompetenței materiale a instanței invocate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Obiectul acțiunii dedus judecății nu este o contestație asupra modului de calcul al drepturilor salariale, ci obligarea pârâților la plata unor drepturi stabilite prin acte normative, regăsindu-ne în prezența unui conflict de drepturi în sensul dispozițiilor art. 281-282 codul muncii, nefiind incidente dispozițiile art. 36 alin.2 din nr.OUG27/2006, astfel că excepția necompetenței materiale a instanței invocată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este neîntemeiată și urmează a fi respinsă întrucât potrivit art. 2 alin.1 lit.c Cod proc. civilă tribunalul judecă în primă instanță conflictele de muncă.

Prin sentința civilă nr.376/2008 pronunțată de Tribunalul Albas -a respins excepția necompetenței materiale a instanței, invocată de Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

S-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții, G, R, () și împotriva pârâților Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA. Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență că reclamanții solicită acordarea unor drepturi pe care legea le prevede doar în beneficiul altor categorii profesionale, iar reglementarea criteriilor de determinare a indemnizațiilor sau salariilor personalului retribuit de la bugetul de stat aparține exclusiv legiuitorului.

Față de conținutul diferit al atribuțiilor de serviciu al diverselor categorii profesionale, s-a avut în vedere că nu se poate reține un tratament diferențiat al salarizării, întrucât nu există o situație comparabilă între aceste categorii.

S-a mai reținut Hotărârea nr.232/2007 a prin care s-a concluzionat că nu există tratament diferențiat, discriminatoriu în sensul art.2 din nr.OG137/2000 în privința procurorilor, prin neacordarea sporului de confidențialitate.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, solicitând admiterea acestuia în temeiul art.304 pct.9 Cod pr.civilă.

ÎN expunerea de motive arată că procurorii, în baza art.28 din Legea nr.182/2002 dețin certificate ORNIS și gestionează informații clasificate și cu toate acestea nu beneficiază de spor de confidențialitate.

Prin neacordarea sporului în litigiu, susțin în continuare că sunt discriminați în raport de personalul Ap. încălcându-se dispozițiile nr.OG137/2000 și art.16 alin.1 și 2 din Constituția României.

În privința Deciziei nr.232/2007 a arată că aceasta nu are caracter obligatoriu, iar acțiunea în despăgubiri nu este condiționată de sesizarea prealabilă sau existența unei hotărâri a

Prin natura profesiei, există obligația profesională imperativă a păstrării confidențialității, reglementată de art.99 lit.d din Legea nr.303/2004, art.4 din Legea nr.303/2004, art.15 din Codul Deontologic, art.78 alin.1 din Legea nr.567/2004 și art.9 din Codul deontologic.

Pentru admiterea capătului de cerere vizând actualizarea prejudiciului suferit, invocă dispozițiile art.1082 cod civil și art.161 alin.4 din Codul muncii.

După suspendarea judecării recursului potrivit dispozițiilor art.244 alin.1 pct.1 Cod pr.civilă până la publicarea deciziei în recurs în interesul legii pronunțată de în materia sporului de confidențialitate, prin încheierea de ședință din 9.04.2009, prin cererea înregistrată la Curtea de APEL ALBA IULIA la 23.04.2009 (88), reclamanții au solicitat repunerea pe rol a cauzei și soluționarea recursului având în vedere Decizia nr.46/2008 a

Intimații nu au depus întâmpinări în calea de atac a recursului, însă au depus concluzii scrise (147-149) prin care au solicitat respingerea acțiunii reclamanților, întrucât decizia în recurs în interesul legii invocată de aceștia nu poate fi luată în considerare față de decizia Curții Constituționale prin care s-a stabilit că a încălcat atribuțiile constituționale, modificând norme juridice cu putere de lege.

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma aspectelor critice invocate, cât și din oficiu potrivit art.304/1 Cod pr.civilă, Curtea apreciază recursul de față ca fondat, urmând a-l admite în temeiul art.312 Cod pr.civilă, pentru considerentele ce vor fi mai jos expuse:

Reclamanții au calitatea de procurori în cadrul Parchetelor din județul H, așa cum rezultă din adeverința nr.2232/VI/14/13.03.2008 emisă de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA ( 67-69).

În această calitate au solicitat acordarea sporului de confidențialitate de 15% în baza Legii nr.444/2006 pentru aprobarea nr.OG19/2006.

Față de obiectul cauzei, Curtea va reține că prin Decizia nr.46 pronunțată de - Secțiile Unite, în dosar nr.27/2008, admițându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar.

Potrivit art.329 Cod pr.civilă:

"Procurorul general al Parchetului de pe lângă, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, precum și colegiile de conducere ale curților de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul României, să ceară să se pronunțe asupra chestiunilor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești.

Deciziile prin care se soluționează sesizările se pronunță de Secțiile Unite ale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea

Soluțiile se pronunță numai în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese. Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe."

Având în vedere aceste din urmă dispoziții legale enunțate și raportat la faptul că printr-o decizie pronunțată într-un recurs în interesul legii, problematica sporului de confidențialitate în privința magistraților și a personalului auxiliar de specialitate a fost tranșată în sens pozitiv, Curtea, raportat la dispozițiile art.312 Cod pr.civilă va admite recursul de față, va modifica sentința în sensul admiterii în parte a acțiunii reclamanților și va obliga pârâții la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară începând cu 01.07.2004 la zi și în continuare, actualizat la data plății efective.

În baza art.3 din Decretul nr.92/1976, pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA va fi obligat să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamanților.

Curtea apreciază deci pe deplin aplicabile dispozițiile Deciziei nr.46 a și ca urmare va respinge excepția inaplicabilității ei invocată prin intermediul concluziilor scrise de intimații pârâți, întrucât decizia Curții Constituționale din data de 27 mai 2009 prin care s-a constatat existența unui conflict de natură constituțională între puterea legislativă și cea executivă, pe de o parte, și cea legislativă, pe de altă parte, în sensul că "în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art.126 alin.3 din Constituție, are competența de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, cu respectarea principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor, consacrat de art.1 alin.4 din Constituția României" și că "J: nu poate să instituie, să modific e sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora", produce efecte numai pe viitor, asupra soluțiilor ce se vor pronunța, nu și pentru trecut, Decizia nr.46 a fiind anterioară deciziei Curții Constituționale (prima din 15.12.2008, iar cea de-a doua din 27.05.2009).

Mai mult decât atât, nu pot fi ignorate prevederile art.329 Cod pr.civilă potrivit cărora deciziile pronunțate de în recurs în interesul legii suntobligatorii.

Mai trebuie precizat că față de modul în care a fost admisă acțiunea reclamanților ca urmare a admiterii recursului lor, capătul de cerere de ordinul 3 referitor la obligarea ordonatorului principal de credite la stabilirea prin ordin a cuantumului sporului de confidențialitate și condițiile de acordare în funcție de nivelul de secretizare, stabilit în certificatele ORNIS atribuite reclamanților, urmează a fi respins ca rămas fără obiect.

.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamanții, G, -, R, -, -, IA, (), împotriva sentinței civile nr.376/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.

Modifică sentința atacată în sensul că admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanți împotriva pârâților Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA și Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara și în consecință:

Obligă pârâții să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15 % din indemnizația brută lunară, corespondent raporturilor de serviciu, începând cu data de 1 iulie 2004, la zi și în continuare, actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la data plății efective.

(continuarea minutei deciziei civile nr.714/2009)

Obligă pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.

Respinge în rest acțiunea.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 4.06.2009.

Președinte,

Judecător,

Judecător,

Grefier,

Red./Thred. 2 ex.

Jud.fond

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Minuta deciziei civile Nr. 714/2009

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamanții, -, R, -, -, G, împotriva sentinței civile nr.376/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.

Modifică sentința atacată în sensul că admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanți împotriva pârâților Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA și Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara și în consecință:

Obligă pârâții să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15 % din indemnizația brută lunară, corespondent raporturilor de serviciu, începând cu data de 1 iulie 2004, la zi și în continuare, actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la data plății efective.

Obligă pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților.

Respinge în rest acțiunea.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 04 Iunie 2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

Ss indescifrabil ss indescifrabil ss indescifrabil

Pentru conformitate,

Președinte:Victor Crețoiu
Judecători:Victor Crețoiu, Nicoleta Vesa, Monica Maria

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 714/2009. Curtea de Apel Alba Iulia