Drepturi salariale ale personalului din justiție. Decizia 711/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 711/2009
Ședința publică de la 04 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Crețoiu JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa
- - - JUDECĂTOR 3: Monica Maria
- - - judecător
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta CURTEA DE APEL ALBA împotriva sentinței civile nr. 599/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care instanța constată față de actele și lucrările dosarului, cauza în stare de soluționare și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanțe sub dosar nr-, reclamanta a chemat in judecata pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Alba, Curtea de APEL ALBA IULIA și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând ca prin hotărâre:
- să fie obligați pârâții, la plata drepturilor salariale cuvenite cu titlu de spor de risc si suprasolicitare psihică, in procent de 50% din indemnizația de baza bruta lunara in cuantum actualizat la rata inflației de la data plății efective pe perioada 07.06.2004-15.10.2005;
- obligarea pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA la efectuarea mențiunilor necesare în carnetul de muncă al reclamantei, conform prezentei.
In motivarea acțiunii se arată că sporul solicitat este reglementat până in prezent de art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, întrucât abrogarea adusă acestuia de Ordonanța nr.83/29 august 2000 pentru modificarea si completarea Legii nr.50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, nu a avut efecte in ceea ce privește acest articol de lege.
Prin efectul art.47 din Legea nr.50/1996 republicata in Monitorul Oficial nr.563/18 noiembrie 1999 magistrați, precum si personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar pentru risc si suprasolicitare.
Reclamanta mai arată că, prin dispozițiile Ordonanței nr.83/2000,act emis de Guvernul României care are natura unui act juridic de putere inferioara legii, le-a fost retras acest spor. Potrivit art.108 din Constituția României, Ordonanțele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitate,in limitele si in condițiile prevăzute de aceasta.
Pentru același considerent, reclamanta apreciază ca nelegală abrogarea in întregime a Legii 50/1996 prin Ordonanța 8/2207 privind salarizarea personalului auxiliar deși nu a fost abilitat in acest scop de Legea nr.502/2006.
Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, textul art.47 fiind abrogat prin Ordonanța nr.83/2000 pentru modificarea si completarea legii nr.50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr.425 din -, intrata in vigoare la 01.10.2000 si aprobata prin Legea nr.334/2001.
Nici actele normative ulterioare legii nr.50/1996 modificata prin OG nr.83/2000, care au reglementat salarizarea si alte drepturi ale magistraților -.nr.OUG177 /2002; nr.OUG27/2006 - nu au prevăzut in mod explicit sporul solicitat de reclamanți. Paratul arată că, abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv, potrivit art.62 alin.3 din Legea nr.24/2000.
Pârâtul mai arată că, este opțiunea legiuitorului sa reglementeze criteriile de acordare a sporurilor sau adaosurile la indemnizațiile si salariile de bază.
Abrogarea art.47 din Legea nr.50/1996 - lege ordinară - s-a făcut cu respectarea dispozițiilor constituționale care permit, in condițiile date, intervenția in domeniul legii ordinare prin ordonanțe.Mai mult, nr.OG83/2000 a fost aprobata prin Legea nr.334/2001 intrata in vigoare la data de 01.10.2000.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA prin întâmpinare a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, susținând că în litigiile având ca obiect plata indemnizației are calitate procesuală pasivă doar Ministerul Justiției.
În temeiul art. 137 cod procedură civilă instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor invocate:
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive invocata de parata Curtea de APEL ALBA IULIA, instanța a apreciat-o ca nefondată, parata având calitate de ordonator de credite cu atribuții privind salarizarea reclamanților astfel conform art.282 Codul muncii justifică calitatea procesuala, excepția fiind respinsă.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, instanța a admis- având în vedere că potrivit prevederilor art.27 din nr.OG137/2000 posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță, prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare. Consiliul nu poate fi citat în calitate de pârât ci în calitate de expert în domeniul nediscriminării, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare.
Ca urmare a celor mai sus menționate instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, acțiunea fiind respinsă față de acesta ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Referitor la excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de Ministerul Justiției prin întâmpinare, s-a reținut că aceasta este întemeiată, deoarece conform art.3 din Decretul nr.167/1958 privind prescripția extinctivă termenul prescripției este de 3 ani dacă nu există alte prevederi legale derogatorii, iar în baza dispozițiilor art.283 alin.1 lit.c din Legea nr.53/2003 cererile în materia conflictelor de muncă pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune.
După cum reiese din rezoluția de primire, acțiunea a fost înregistrată la data de 13.03.2008, ceea ce atrage concluzia că a fost formulată cu depășirea termenului imperativ de 3 ani prevăzut de Decretul nr.167/1958, privind pretențiile pentru perioada 07.06.2004-12.03.2005.
Ca urmare instanța a admis excepția prescripției parțiale a dreptului material la acțiune invocată de pârâtul Ministerul Justiției, constatând ca prescrisă cererea privind pretențiile pentru perioada mai sus menționată.
Prin sentința civilă nr.599/21 mai 2008 Tribunalul Albaa admis excepția lipsei calității procesuale pasive Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, invocată de instanță din oficiu.
A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive, invocate de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA.
A fost admisă excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 07.06.2004-12.03.2005, invocată de pârâtul Ministerul Justiției.
S-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta, împotriva pârâților Ministerul Justiției cu sediul în B, Tribunalul Alba și Curtea de APEL ALBA IULIA și în consecință:
Au fost obligați pârâții în solidar, să plătească reclamantei, corespondent raportului de serviciu, sumele reprezentând drepturile salariale cu titlu spor de risc și solicitare neuropsihică, în procent de 50% din indemnizația brută lunară, pentru perioada 07.06.2004-15.10.2005, sume care urmează a fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material, până la data plății efective.
A fost obligată pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei, conform prezentei.
S-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantă, împotriva pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că deși art.47 din Legea 50/1996 a fost abrogat, au fost încălcate atât normele constituite orale referitoare la delegarea legislativă, cât și dispozițiile Legii 125/2000privind abilitatea Guvernului de a emite ordonanțe.
Instanța, constatând nesocotirea disp.art.108 din Constituție și art.56-62 din Legea 24/2000, a admis acțiunea în parte.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA, solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii reclamantei față de lipsa calității procesuale pasive a ac4esteia.
În drept invocă art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Reclamanta intimată nu a formulat întâmpinare în această fază procesuală.
Curtea, analizând sentința atacată, prin raportare la criticile aduse și în limitele prevăzute de art. 3041Cod procedură civilă, reține următoarele:
În ceea ce privește recursul pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive, se constată că în mod corect prima instanță a dispus respingerea acestei excepții, având în vedere următoarele:
Potrivit art. 43 alin.2 din Legea nr. 304/2004, actualizată, președinții curților de apel exercită atribuții de coordonare și control, precum și de administrare a instanțelor din circumscripție, iar potrivit art. 44 din același act normativ are calitatea de ordonatori secundari de credite, răspunzând, conform art. 10 lit. t din Hotărârea 387/2005, de aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor și de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget.
instanțelor sunt gestionate de Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite conform art. 188 din Legea 304/2004, iar conform art. 119 din același act normativ, curțile de apel, în calitate de ordonator secundar de credite, elaborează proiectele de buget pentru instanțele din circumscripția lor, proiecte în care sunt incluse și drepturile salariale ale magistraților.
Astfel, Ministerul Justiției asigură fondurile necesare pentru instanțe în calitate de ordonator principal de credite. iar curțile de apel, în calitate de ordonatori secundari de credite, poartă răspunderea folosirii sumelor primite de la buget și efectuează plata drepturilor salariale către magistrați și personalul auxiliar încadrați în instanțe.
În consecință, în speță, Curtea de APEL ALBA IULIA are calitate procesuală pasivă, dar numai alături de Ministerul Justiției, în sensul că acesta din urmă asigură fondurile necesare pentru instanțe, inclusiv pentru retribuirea magistraților, iar Curtea de Apel efectuează plata drepturilor salariale și face mențiunile legale în cărțile de muncă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 599/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04.06.2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored. E,/ 2 ex./2.07.2009
Jud. fond.
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Minuta deciziei civile Nr. 711/2009
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta CURTEA DE APEL ALBA împotriva sentinței civile nr. 599/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Iunie 2009
PREȘEDINTE; JUDECĂTOR; JUDECĂTOR;
Ss indescifrabil ss indescifrabil ss indescifrabil
Pentru conformitate,
Președinte:Victor CrețoiuJudecători:Victor Crețoiu, Nicoleta Vesa, Monica Maria
