Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 727/2009. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,
DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 727/
Ședința publică din 26 mai 2009
PREȘEDINTE: Roxana Maria Trif judecător
JUDECĂTORI: Roxana Maria Trif, Dorina Rizea Mihail
-
Grefier:
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETULȘ DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE împotriva sentinței civile nr.13/F pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV la data de 15 august 2008 în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că s-a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registraturii, din partea intimatei Direcția Generală a Finanțelor Publice C întâmpinare înregistrată la data de 20.05.2009 și concluzii scrise înregistrate la aceeași dată din partea aceleiași părți.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 19 mai 2009, când instanța a rămas în pronunțare asupra actelor și lucrărilor dosarului, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, încheierea respectivă făcând parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, în vederea deliberării, în temeiul dispozițiilor 260 alin.1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la 26.05.2009.
CURTEA:
Asupra recursurilor de față;
Constată că prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul au fost chemați în judecată pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna și Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați pârâții în solidar la plata către reclamant a sumelor de bani reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică nervoasă, echivalentă a 50% din salariul de bază brut lunar începând cu luna septembrie 2004 și în continuarea actualizată cu rata indicelui de inflație și dobânda legală.
Prin sentința nr.13/F/2008 pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOVs -a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV, Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna, și Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, și în consecință: a obligat pârâții să calculeze și să plătească reclamantului sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică începând cu data de 12.05.2005, spor actualizat cu rata inflației și dobânda legală de la data de 12.05.2005, respectiv de la data de 12.05.2008 până la plata efectivă, să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă. A respins petitul de acordare al sporului pentru perioada anterioară datei de 12.05.2005 ca prescris. A respins cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor și excepția lipsei competenței materiale a instanței.
Pentru a se pronunța astfel, s-a reținut că reclamantul are calitate de procuror pe care și-a desfășurat-o la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg.S, cu excepția perioadei 1.IX.2004 - 31.12.2005 și perioada 1.03.2006-31.07.2007 când și-a desfășurat activitatea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg.
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008, ÎCCJ s-a pronunțat într-un recurs în interesul legii, stabilind astfel că, în interpretarea și aplicarea unitară a disp. art. 47 din legea nr. 50/1996 privind salarizarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din legea 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 %, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000, aprobată prin legea 334/2001.
Având în vedere disp. art. 329 alin. 3 din Cod procedură civilă potrivit cu care dezlegarea dată problemelor de drept prin recurs în interesul legii, devine obligatorie pentru instanțe, s-a apreciat că în speță sunt incidente dispozițiile recursului în interesul legii, și în consecință acțiunea reclamantului a fost admisă în parte, pentru perioada anterioară datei de 12.05.2005, ea fiind prescrisă.
Întrucât reclamantul începând cu data de 12.05.2005 a înregistrat o devalorizare a sumelor de bani ca urmare a neplății lor, instanța a apreciat că e îndreptățit la actualizarea cu coeficientul de inflație, pentru a se asigura o justă reparație.
Este admisibil și capătul de cerere privind plata dobânzii legale, în ideea acoperirii prejudiciului creat ca urmare a neplății la timp a sumelor datorate. El a fost acordat în conformitate cu art.1088 cod civil de la data introducerii acțiunii.
De asemenea, s-a respins și petitul de obligare în solidar a pârâților, solidaritatea născându-se prin convenția părților sau printr-o dispoziție specială a legii, nici una din situații nefiind îndeplinită.
Nu s-au întrunit nici dispozițiile art.60-61 Cod procedură civilă, raportate la cerere, MEF neputând fi obligată să adopte un proiect de rectificare a bugetului.
Excepția lipsei competenței materiale a Tribunalului Covasnaa fost soluționată prin aplicarea OUG 75/2008.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs MINISTERUL PUBLIC Parchetul de pe lângă ICCJ.
MINISTERUL PUBLIC Parchetul de pe lângă ICCJ critică sentința pentru acordarea nelegală a despăgubirilor actualizate,plata dobanzilor legale,pentru respingerea greșită a cererii de chemare în garanție a MEF și pentru efectuarea cuvenitelor mentiuni in carnetul de munca.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs și prin prisma prevederilor art.304 indice 1 cod proc.civ.curtea reține următoarele:
Recursul declarat de pârâtul MINISTERUL PUBLIC Parchetul de pe lângă ICCJ este fondat în parte pentru următoarele considerente:
Critica referitoare la actualizarea drepturilor bănești cu indicele de inflație este nefondată, întrucât actualizarea prin aplicarea indicelui de inflație se justifica prin necesitatea corelării salariului de care reclamanta ar fi beneficiat la momentul la care acesta era datorat de către angajator si salariul de la momentul la care aceste sume de bani intra efectiv in patrimoniul beneficiarei,pentru a nu se diminua puterea de cumpărare, urmărindu-se păstrarea valorii reale a obligației bănești.
Plata dobânzilor legale se impune ca urmare a faptului ca s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
De asemenea, critica referitoare la înscrierea în carnetul de muncă a drepturilor bănești, obținute prin hotărârea recurată, este înlăturată pe considerentul că, orice modificare intervenită cu privire la drepturile salariale se înscrie în carnetul de muncă conform decretului nr.92/1976
În ceea ce privește critica referitoare la cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor trebuie menționat faptul că prin cerere s-a solicitat doar obligarea acestuia la virarea fondurilor necesare efectuării plăților iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții această instituție are obligația de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. În acest sens curtea a reținut că potrivit HG nr. 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art. 131 pct. 1 din Legea 303/2004 activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează activitatea de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești.
Pentru aceste considerente instanța va admite cererea de chemare în garanție, în cauză fiind incidente prevederile art.60-61 Cod procedură civilă,urmând ca în baza art.312(1) Cod procedură civilă să admită în parte recursul,să modifice în parte hotărârea recurată în sensul celor mai sus reținute. Va menține celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite în parte recursul declarat de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție împotriva sentinței civile nr. 13/F pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV, pe care o modifică în parte, în sensul că, admite cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor și în consecință:
Obligă Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce Ministerului Public sumele necesare plății drepturilor bănești către reclamant.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 26.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 2: Dorina Rizea Mihail
- - - - - -
GREFIER,
Red. -/17.06.2009
Dact. /06-07-2009
Jud. fond: -
Președinte:Roxana Maria TrifJudecători:Roxana Maria Trif, Dorina Rizea Mihail