Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 730/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.730/CM
Ședința publică de la 15 2009
Completul specializat pentru cauze privind
Conflicte de muncă și asigurări sociale
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Răzvan Anghel
JUDECĂTOR 2: Maria Apostol
JUDECĂTOR 3: Jelena Zalman
Grefier - -
Pe rol, soluționarea recursului civil formulat de recurentul reclamant, domiciliat în C,-, județul C împotriva sentinței civile nr.843/22.07.2009 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SRL cu sediul în C,-, - 10,. A,.4,.19, județul C, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu disp. art. 87 și următoarele cod pr.civilă.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefier, care a învederat că recursul este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxelor judiciare de timbru. Totodată, aduce la cunoștința completului de judecată faptul că la data de 09.12.2009 intimata a depus statele de plată ale salariilor pe lunile iulie 2008 și august 2008.
Având în vedere că intimata a solicitat judecata cauzei și în lipsă, conform art. 242 al.2 pr.civ. constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Curtea, cu privire la recursul civil de față;
Gad eclarat recurs la data de 12 august 2009 împotriva sentinței civile nr. 843 din 22 iulie 2009 pronunțate de Tribunalul Constanța, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În fapt;
Prin cererea adresată Judecătoriei Constanța și înregistrată sub nr-, reclamantul Gas olicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei SC SRL C la plata sumei de bani ce i se cuvin pentru munca prestată pentru lunile noiembrie și 2008.
În susținerea acțiunii s-a arătat că reclamantul a lucrat la societatea pârâtă ca agent de pază, la diferite obiective, fiind obligat să presteze lucrul în ture de câte 24 de ore.
Prin sentința civilă nr. 2736 din 16.02.2009 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul civil mai sus menționat a fost admisă excepția necompetenței materiale a instanței de fond și declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanța.
În motivare s-a arătat că potrivit art. 2 alin. 1 Cod procedură civilă tribunalul judecă în primă instanță conflictele de muncă, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe, în cauză fiind incidentă dispoziția mai sus menționată.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr- iar prin sentința civilă nr. 843 din 22 iulie 2009 pronunțată de către această instanță a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamant.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele considerente:
Obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie obligarea pârâtei SC SRL C, la plata către reclamantul Gad repturilor bănești, ca fiind pretins cuvenite, lunile noiembrie- 2008.
Prin contractul de muncă înregistrat sub nr. 211/18.03.2008, înregistrat la Inspecția sub nr. - din 18.03.2008, între părți au fost angajate raporturi juridice de muncă, pe o durată nedeterminată, începând cu 18.03.2008, cu plata unui salariu lunar brut de 500 lei.
Prin decizia nr. 1251/21.07.2008 emisă de către intimata SC SRL s-a dispus încetarea raporturilor de muncă ca urmare a actului unilateral de voință a reclamantului (prin demisie), în temeiul dispozițiilor art. 79 alin. 4 Codul muncii, începând cu data de 17.07.2008.
Perioada pentru care reclamantul solicită plata drepturilor salariale este ulterioară datei încetării raporturilor individuale de muncă, respectiv a datei mai sus menționate.
Potrivit dispozițiilor art. 40 alin. 2 lit. c Codul muncii, angajatorului îi revine în principal obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă.
În cauză, obligația pârâtei de a achita toate drepturile bănești cuvenite reclamantului subzistă până la data încetării raporturilor de muncă și nu ulterior acesteia, așa cum în mod neîntemeiat pretinde reclamantul
Întrucât perioada pentru care se solicită obligarea societății pârâte la plata drepturilor salariale către reclamant, exced celei lucrate de acesta în temeiul raporturilor de muncă, tribunalul a respins cererea de chemare în judecată, ca nefondată.
Critica sentinței prin motivele de recurs a vizat, în esență, următoarele:
Tribunalul nu a avut în vedere împrejurarea că a desfășurat activități la societatea intimată și în lunile noiembrie, 2008 dar fără contract de muncă, iar pentru aceste luni nu a primit salariul și bonurile de masă.
În dovedirea susținerilor recurentul a solicitat să fie obligată intimata la depunerea statelor de plată corespunzătoare acestor luni.
Recursul nu a fost motivat în drept, dar se poate încadra în dispozițiile art. 304 indice 1 Cod procedură civilă.
Recursul nu este fondat.
Curtea, analizând sentința atacată din perspectiva criticilor formulate prin motivele de recurs, îl va respinge pentru următoarele considerente de fapt și de drept.
Recurentul a fost salariatul societății în baza contractului individual de muncă înregistrat la. C sub nr. - din 18 martie 2008 în perioada 18 martie 2008 - 17 iulie 2008.
La data de 17 iulie 2008 contractul său de muncă a încetat ca urmare a demisiei, prin decizia nr. 1251 din 21 iulie 2008, înregistrată la. C sub nr. - din 21 iulie 2008.
Din adresa înaintată la 9 2009 de către intimată rezultă că reclamantul și-a încetat activitatea la 1 septembrie 2008 și nu a mai întocmit statele de plată pentru lunile septembrie, octombrie, noiembrie, 2008 și pentru luna ianuarie 2009.
Această susținere se coroborează cu adresa nr. 16730 din 25 noiembrie 2009 emisă de Inspectoratul Teritorial d e Muncă C, care confirmă împrejurarea că pentru perioada septembrie - 2008 și pentru luna ianuarie 2009 SC SRL C nu a depus statele de plată în evidența acestei instituții.
În completarea probei cu înscrisuri recurentul reclamant nu a solicitat în fața Tribunalului administrarea altor probe, eventual cu martori, pentru a dovedi situația de fapt invocată, respectiv a prestării muncii în perioada septembrie - 2008.
Drept urmare, Tribunalul a analizat pretențiile reclamantului prin raportare la probatoriile administrate, respectiv statele de plată corespunzătoare lunilor iulie, august, state care atestă împrejurarea că pentru aceste luni salariatul a încasat drepturile bănești cuvenite.
Drept urmare, Curtea, găsind criticile neîntemeiate, va respinge recursul în conformitate cu dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil formulat de recurentul reclamant, domiciliat în C,-, județul C împotriva sentinței civile nr.843/22.07.2009 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtăSC SRLcu sediul în C,-, - 10,. A,.4,.19, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15 2009.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud. fond -,
Red. dec. rec. jud. -/8.01.2010
gref.
2 ex./8.01.2010
Președinte:Răzvan AnghelJudecători:Răzvan Anghel, Maria Apostol, Jelena Zalman
